REVISTA PRESEI 14.07.2014

• ADEVARUL

• CM 2014. Deutschland über alles! Germania, noua campioană mondială, după 1-0 cu Argentina

Germania a câştigat primul titlu mondial după 24 de ani şi cel de-al patrulea din palmares, după 1-0 cu Argentina. Golul a fost marcat de Gotze, în minutul 113! Gruparea lui Joachim Low este prima naţională europeană care câştigă Cupa Mondială pe tărâm sud-american. Clasicul finalelor de Mondiale, a treia întâlnire în ultimul act, le-a adus faţă în faţă pe exuberanta Germanie, care tocmai spulberase Brazilia (7-1) şi econoama Argentina, cu cinci victorii la limită, la acest turneu final, şi o calificare în finală la loviturile de departajare. Brazilienii au fost masacraţi în semifinale de nemţi (1-7), dar i-au susţinut pe aceştia. O victorie a marii rivale Argentina, în propriul templu, Maracana, ar fi fost prea mult de îndurat.

• De ce ne e frică, de fapt, când Enel stinge lumina în România

O plecare şi o vulnerabilitate. Anunţul ieşirii din România a grupului italian de energie Enel readuce în prim plan discuţia despre cât de vulnerabilă e România pe fondul dependenţei de capitalurile străine. O alternativă şi două modele. Economiile Poloniei şi Turciei ne arată că se poate (mai bine) prin forţe proprii. Evident, investitorii străini vin şi, uneori, pleacă. Mai ales atunci când aceştia au probleme acasă: Enel spune că vinde activele din România, alături de cele din Slovacia, într-un program de reducere cu 6 miliarde de euro a datoriei pe care o are compania-mamă. Dincolo de scandalul de corupţie, legat de creşterea nejustificată a facturilor la energie în care Enel este implicată de acum o lună (conducerea companiei neagă vreo legătură între acesta şi decizia plecării), afacerea italienilor merită atenţia cumpărătorilor. Enel vinde energie către clienţi finali (casnici sau industriali) în Muntenia, Banat şi Dobrogea în valoare de peste un miliard de euro pe an, cu o marjă a profitului operaţional de 25%.

• Enel pleacă, reţelele rămân la stat

Statul român ar putea desemna din oficiu un operator de distribuţie în cazul în care Enel nu găseşte cumpărători pentru cele trei distribuţii pe care le operează sau dacă preţurile oferite sunt considerate prea mici. Grupul italian Enel a anunţat vineri că scoate la vânzare companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii din România, însă acest lucru nu va avea niciun impact asupra clienţilor din ţara noastră, deoarece reţelele sunt proprietatea statului, compania fiind doar un concesionar, în cel mai rău caz autorităţile putând desemna din oficiu un alt operator. "Deocamdată avem operator de distribuţie, nu ne-au notificat că pleacă, tarifele sunt stabilite până în 2018 şi se ajustează anual. Dacă îşi vinde partea, cel care preia trebuie să fie operator licenţiat de distribuţie în România, care să aibă capacitatea de a gestiona financiar şi tehnic reţelele", a declarat, pentru "Adevărul", Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

• Luptele continuă la Doneţk

Pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din estul separatist al Ucrainei, Moscova susţine că armata ucraineană i-a atacat teritoriul, după ce un obuz de artilerie lansat din Ucraina a lovit duminică dimineaţă o casă din regiunea Rostov, iar un cetăţean rus a murit. Ministerul de Externe ameninţă că vor exista "consecinţe ireversibile". Citând surse anonime, Russia Today susţine că în jur de şase obuze de artilerie au lovit duminică oraşul Doneţk (coincidenţă de nume cu oraşul ucrainean) aflat în regiunea rusă Rostov, chiar la graniţa cu Ucraina. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Rusia a fost chemat la Ministerul Externelor de la Moscova, unde i s-a înmânat un mesaj de protest "în cei mai puternici termeni", transmite portalul asservit Kremlinului.

• Agricultură ca la carte, la ferma Academiei Române de la Dârvari

La Ferma "Elias" a Academiei Române de la Dârvari, din judeţul Mehedinţi, o mână de oameni lucrează peste 400 de hectare de teren şi obţin an de an producţii-record. Şi asta datorită celui mai ingenios sistem de irigaţii din România, care aduce apa de la 100 de metri adâncime şi o pulverizează pe câmp cu ajutorul unor aspersoare importate din Franţa. Economistul Nicolae Bîlcă (63 de ani) se ocupă de aproape 40 de ani de bunul mers al Fermei "Elias" a Academiei Române, de la Dârvari, din judeţul Mehedinţi. Culturile de porumb, grâu, floarea-soarelui şi, mai nou, o plantaţie de meri ale fermei, împrejmuite de o perdea de salcâmi, se întind pe o suprafaţă de 420 de hectare. An de an, Nicolae Bîlcă obţine recolte de invidiat, în timp ce alţi fermieri din judeţ sunt la mila lui Dumnezeu.

• Noi semne de întrebare în criza bancară din Bulgaria: dintr-o bancă au fost scoşi saci cu peste 100 de milioane de euro

Controversele din jurul crizei bancare din Bulgaria se amplifică. După ce au apărut numeroase zvonuri legate de implicarea Rusiei în destabilizarea sectorului bancar bulgar, noi informaţii arată că din seifurile Corpbank au fost scoşi saci cu milioane de euro. Corpbank a fost împinsă în faliment după ce un oligarh bulgar apropiat Moscovei şi-a scos toţi banii din această bancă, iscând panică naţională. Din seifurile Corpbank, a patra bancă din sistemul bancar bulgar, lipsesc acum peste 104 milioane de euro, a anunţat procuratura de la Sofia, care anchetează incidentul. Sacii cu euro, dolari şi leva cu valoare totală echivalentă cu 104,55 milioane de euro, au fost scoşi din seifurile băncii cu o zi înainte ca aceasta să intre sub administrarea specială a băncii centrale. Între timp, Corpbank a fost naţionalizată, după ce a avut nevoie de o injecţie de lichiditate din partea Guvernului de la Sofia pentru a evita falimentul. În ciuda alocării a aproximativ trei miliarde de euro de către guvernul bulgar şi Comisia Europeană, banca nu a reuşit să evite insolvenţa.

• Guvernul a vrut să impoziteze populaţia pentru clădiri nerezidenţiale şi să crească taxa pe maşini, dar a retras proiectul de modificare a Codului Fiscal

Potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă urmau să plătească un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini să fie majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Toate aceste intenţii sunt însă amânate, după ce proiectul legislativ a fost retras. "În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras pe de site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice", transmite Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. "Dorim adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale", precizează ministerul.

• BANCHERUL

• Cum a falimentat in doar 2 zile o banca bulgareasca, KTB, desi auditorul KPMG o aprecia drept sigura, cu o rata a creditelor neperformante de doar 1%

Corpbank (Corporate Commercial Bank-KTB), a patra banca din Bulgaria dupa marimea activelor, detinuta in majoritate de un mogul local, Tsvetan Vassilev, era descrisa in raportul anual pe 2013 de catre auditorul KPMG drept o banca sigura, cu o rata a creditelor neperformante de doar 1%. Iar intr-un raport al FMI de luna trecuta se arata ca sectorul bancar bulgaresc este stabil si lichid. Cu toate acestea, cu doar cateva zile mai tarziu, adica acum 3 saptamani, banca a fost asaltata de deponenti care au facut cozi la ghiseele acesteia si au retras in doar doua zile o suma uriasa de 1 miliard de leva (510 milioane euro), astfel ca banca a intrat in incapacitate de plata, nemaiavand resurse sa onoreze alte plati. In consecinta, a fost nevoita sa ceara ajutorul bancii centrale, care a inchis-o si a pus-o sub supraveghere speciala. Inchiderea bancii va costa guvernul bulgar o suma uriasa, de pana la 2 miliarde de leva (1,02 miliarde euro), bani necesari despagubirii deponentilor, avand ca efect cresterea deficitului bugetar la peste 3% din PIB, limita impusa de normele europene, fata de prognoza initiala de 1,8%.

• CAPITAL

• Ponta: "Am discutat de multe ori cu FMI măsura naţionalizării fondurilor private de pensii"

Premierul Victor Ponta a declarat, într-un interviu acordat Capital şi Evenimentul Zilei, că nu va da înapoi cu măsura reducerii contribuţiilor sociale, arătând însă că responsabilitatea găsirii soluţiilor de compensare a efectelor negative pentru buget aparţine viitorului Guvern. Primul ministru admite că, pentru echilibrarea bugetului public de pensii, s-a discutat de multe ori cu reprezentanţii FMI soluţia naţionalizării fondurilor private de pensii. În opinia sa, o astfel de măsură radicală nu ar fi totuşi necesară dacă s-ar găsi soluţii legale care să determine fondurile private să investească mai mult în economia reală şi mai puţin în titluri de stat. Premierul spune că nu vor fi mărite cote ale principalelor taxe şi impozite, dar nu exclude majorări ale poverii fiscale prin alte schimbări în Codul Fiscal.

• 350.000 de tineri fără Bac înseamnă o autostradă risipită în 4 ani

Numărul absolvenţilor de liceu care în ultimii 4 ani nu şi-au luat diploma de Bac este de 350.000. Aceasta înseamnă că România a investit eronat în pregătirea acestor persoane. Oricum am spune, elevii de liceu care nu reuşesc să promoveze Bacalaureatul reflectă, din perspectivă economică, o investiţie eronată în acumularea de capital uman. Cât de mare este această risipă? Calculul este simplu. Simplificând puţin lucrurile, ştim că statul cheltuie în medie circa 1.000 de euro, anual, cu fiecare elev şi student (avem aproape 4 milioane de elevi şi studenţi, iar ministerul educaţiei cheltuie circa 20 de miliarde lei). Adică investeşte 4.000 de euro în studiile liceale ale unui elev. Ceea ce înseamnă că statul a cheltuit 1,4 miliarde de euro pe servicii educaţionale, care au rămas, dintr-un motiv sau altul, fără finalitate. 1,4 miliarde de euro cheltuiţi ineficient în doar în patru ani.

• Dictatura taxelor

Deşi proiectele Codului fiscal şi al Codului de procedură fiscală sunt rescrise de ceva timp - în primul rând ca să preia sutele de modificări survenite în ultimii zece ani -, Finanţele au ales începutul verii ca să le prezinte public. Momentul, chiar dacă nu face parte dintr-o strategie ticluită, are toate premisele să îngroape dezbaterea unor modificări de esenţă. Schimbarea radicală a regimului de taxare a proprietăţilor persoanelor fizice, de exemplu, ridică numeroase întrebări care sunt lăsate în suspensie. Dacă acum cota de impozit se stabileşte exclusiv în funcţie de proprietar (0,1% pentru persoane fizice şi între 0,25-1,5% pentru firme), proiectul propune ca destinaţia clădirii să devină "subiectul" impozitării. În consecinţă, clădirile folosite pentru activităţi economice, adică nerezidenţiale, vor fi taxate la fel, indiferent de tipul proprietarului. Impactul este devastator pentru persoanele fizice, care vor plăti de zeci de ori mai mult, ceea ce nu înseamnă, automat, că principiul de reaşezare a taxării proprietăţilor este greşit.

• CURIERUL NATIONAL

• Cât poate recupera Brazilia în urma celor 11 mld. dolari investite în Campionatul Mondial?

Costurile implicate pentru organizarea celui mai scump Campionat Mondial de Fotbal, din acest an, găzduit pentru a doua oară în Brazilia (prima dată în 1950) au fost de peste 11 miliarde de dolari. În total, 32 de echipe au participat la Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia, 12 iunie - 13 iulie, aflat la cea de-a 20-a ediţie, premiile acordate fiind în valoare totală de 576 de milioane de dolari, iar marea câştigătoare plecând acasă cu 36 milioane de dolari. De această dată, au fost jucate 64 de meciuri, în cele 12 oraşe din Brazilia, pe stadioane nou construite sau recondiţionate, fiind, de altfel, un nou record înregistrat de cei de la FIFA. Potrivit unui raport publicat de compania de consultanţă financiară şi audit Ernst & Young, Campionatul Mondial de Fotbal ar trebui să aducă economiei Braziliei un plus de 49 miliarde de euro, determinând o creştere a economiei de circa cinci ori mai mult, decât valoarea scontată iniţial, compania considerând că turneul va fi benefic Braziliei.

• O reţea de mare viteză la Internet ne-ar costa între 3,3 şi 5,5 mld. euro

Dezvoltarea unei reţele telecom care să asigure viteze superioare de acces la Internet în România presupune investiţii cuprinse între 3,3 şi 5,5 miliarde de euro, potrivit unui document al Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI). "Costurile estimate de dezvoltare a infrastructurii Next Generation Network (NGN) în România la un nivel care poate sprijini obiectivele Strategiei Agendei Digitale 2020 pentru România sunt estimate a ajunge până la un nivel între 3,3 la 5,5 miliarde de euro, funcţie de tehnologia aleasă. Din aceste costuri, 2 miliarde de euro sunt estimate a fi necesare backbone-ului NGN şi dezvoltării backhaul, în timp ce suma între 1,3 şi 3,5 miliarde de euro este necesară pentru dezvoltarea reţelei NGA (Next Generation Acces), funcţie de tehnologia aleasă", se arată în proiectul Planului Naţional de Dezvoltare pentru Reţeaua Infrastructurii Next Generation (NGN&NGA).

• Băncile nu pot fi eliminate din Arhiva de Garanţii Mobiliare

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei 89 din 2000 privind autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM) nu este susţinută de Consiliul Concurenţei, autoritatea invocând faptul că "băncile autorizate ca operator AEGRM nu vor mai putea înregistra acele avize aferente contractelor de credit acordate, cu garanţii reale, măsura conducând la eliminarea de pe piaţă a respectivelor bănci". Potrivit punctului de vedere al Consiliului Concurenţei, propunerea legislativă aduce schimbări în ceea ce priveşte obţinerea calităţii de operator autorizat/agent împuternicit de a efectua înregistrarea formularelor de aviz de înscriere în Arhiva Electronică, astfel încât Banca Comercială Română şi Banca Transilvania ar fi eliminate de pe piaţă. Cea mai mare pondere a menţiunilor din arhivă o reprezintă creditele bancare, fiind înregistrate însă şi hotărârile judecătoreşti, leasing-ul şi creanţele provenite din impozite. Arhiva este folosită pentru a verifica dacă un bun mobil este sau nu grevat de sarcini, fiind utilă în cazul acordării creditelor cu garanţii reale mobiliare

• Politica monetară a BCE este prea relaxată, spune şeful băncii centrale a Germaniei

Banca Centrală Europeană ţine ratele de dobândă mult prea scăzute pentru Germania, a declarat sâmbătă şeful autorităţii de politică monetară din această ţară, Jens Weidmann, potrivit Reuters. În ziua porţilor deschise către public a Bundesbank, el a subliniat că foarte mulţi dintre germanii care economisesc sunt iritaţi de ratele de dobândă mici, chiar dacă acestea sunt menite să susţină investiţiile şi consumul. Intervenţiile bancherului central survin în contextul în care Banca Centrală Europeană, condusă de italianul Mario Draghi, a tăiat ratele dobânzilor la minime istorice în încercarea de a da un impuls unei economii greoaie a zonei euro, pe fondul unei inflaţii sub ţinta politicii monetare. Pe de altă parte, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, supraperformează altor ţări din blocul valutar, ceea ce dă bătăi de cap Bundesbank. "Este clar că politica monetară, atunci când este privită dintr-un punct de vedere german, este prea expansivă pentru Germania şi prea relaxată", a spus Weidmann unui grup de vizitatori veniţi la ziua porţilor deschise.

• Acţiunile Electrica nu au rezistat mult peste preţul ofertei publice

Titlurile Electrica SA au închis şedinţa de vineri de la Bursa de Valori Bucureşti la preţul de 10,72 lei/acţiune, cu 2,54% sub preţul de 11 lei/acţiune la care s-a închis oferta publică iniţială derulată în perioada 16-25 iunie a.c. Cotaţia a coborât sub acest reper încă de joi, pe fondul unor volume ridicate, transferurile însumând 39,1 milioane lei, cu numai o treime faţă de rulajele din prima zi de tranzacţionare. Maximul de 11,28 lei/acţiune rămâne cel consemnat a doua zi după listare, iar în toate cele cinci sesiuni bursiere care au urmat debutului titlurilor EL în ring, acestea au avut închideri "roşii". În acest moment, dintre participanţii la oferta publică primară doar cei care au achiziţionat acţiuni pe tranşa cu discount rămân "pe plus", în timp ce peste 90% dintre participanţii la exerciţiul de piaţă au pierderi virtuale de aproximativ două procente şi jumătate. "Tot ce pot să spun este că statul a vândut foarte bine pachetul de la Electrica. Bravo lor!", a declarat pentru Curierul Naţional un investitor de portofoliu.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Un oficial din Poliţia Română pune capăt speculaţiilor legate de misterioasa dispariţie a lui Codruţ Marta

Căutat de peste doi ani, fostul şef de cabinet a lui Sorin Blejnar - fost preşedinte ANAF a generat numeroase controverse. Unii oficiali susţin că omul căutat pentru o evaziune de 15 milioane de euro ar fi fost descoperit şi urmează să fie adus în ţară, iar alţii arată că, cel mai probabil, Codruţ Marta ar fi fost asasinat. Pentru a clarifica unde este, acum, cel mai căutat român al momentului, "Evenimentul zilei" a întrebat oficiali de la vârful Poliţiei Române.

• De ce a blocat Justiţia aplicarea LEGII CÂINILOR fără stăpân. Motivarea Curţii de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti motivează suspendarea normelor de aplicare a Legii câinilor fără stăpân prin faptul că acestea contrazic actul normativ în ceea ce priveşte persoanele juridice cu care autorităţile locale pot încheia contracte pentru gestionarea problemei maidanezilor. Potrivit judecătorilor CAB, în urma adoptării normelor metodologice, contractele încheiate de autorităţile locale cu persoane juridice care nu sunt asociaţii sau fundaţii, contrar prevederilor Legii gestionării câinilor fără stăpân (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013), sunt lovite de nulitate, astfel că autorităţile locale pot pierde bani.

• Vladimir Putin şi Angela Merkel vor "discuţii directe" între Kiev şi separatiştii pro-ruşi

Preşedintele Rusiei şi cancelarul Germaniei şi-au exprimat acordul cu privire la faptul că autorităţile de la Kiev trebuie să poarte, cât mai curând, discuţii directe cu liderii insurgenţilor din estul Ucrainei."Discuţii directe trebuie să înceapă cât mai curând posibil între guvernul ucrainean şi separatişti sub forma unei video-conferinţe. În plus, un control eficient asupra frontierei ruso-ucrainene, precum şi un schimb de prizonieri sunt necesare pentru a se atinge în curând obiectivul unei încetări bilaterale a focului", a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de AFP. Autorităţile de la Berlin au calificat drept "serioasă" situaţia în estul Ucrainei. Cei doi lideri au avut această discuţie la Rio de Janeiro, unde vor participa la finala Cupei Mondiale 2014, dintre Germania şi Argentina.

• JURNALUL NATIONAL

• Cu Marta "mort", mulţi respiră uşuraţi

Procurorul Marius Iacob, ajuns acum adjunct la DNA, mai caută ceva greu de găsit: pe Codruţ Marta. Specializat în morţi fără cadavru, după Elodia, procurorul Iacob, citat de un canal media, avansează ca sigură varianta dispariţiei lui Marta în urma unei crime. Dosarul de evaziune în care Marta este trimis în judecată cu un grup numeros ar rezolva multe din problemele celorlalţi inculpaţi. Toţi ar arunca principala vină asupra lui Marta, fostul şef de cabinet şi prieten încă din copilărie cu Sorin Blejnar. Uriaşa evaziune din acest dosar, de circa 15 milioane de euro, ar fi avut "un creier" în Marta, nu în şefii de la ANAF - Blejnar şi Viorel Comăniţă. Cercul de interese în contrabanda cu motorină şi evaziunea prin sustragerea de la plata taxelor la produsele accizate cuprinde un segment important al benzinarilor din Sibiu. De protecţia grupului din Sibiu răspundea, evident, Viorel Comăniţă. Cu Marta de negăsit se rupe şi filiera spre Elan Schwartzenberg, iar Blejnar devine un simplu pion în dosar

• NATIONAL

• Un milion de euro, spaga pentru numirea unui sef la EximBank!

"National" continua seria dezvaluirilor despre modul in care au fost facute numirile in conducerea celei mai "vanate" institutii de stat, Banca de Export Import a Romaniei. Insa anchetatorii care suspectau ca EximBank a fost politizata cu japca la presiunile sefului Cancelariei premierului, Vlad Stoica, si la recomandarile insusi premierului au prins acum o alta pista. Astfel, dupa cum sustin sursele noastre, se fac verificari intense despre strania coincidenta a faptului ca, tocmai in timp ce se trageau sforile pentru a fi numit in cea mai bina platita functie la stat din Romania, nominalizatul la sefia EximBank, Traian Sorin Halalai, imprumuta de la persoane fizice straine sume uriase de bani, in transe de sute de mii de euro, dupa cum reiese din contractele de imprumut intrate si in posesia noastra. Practic, exista suspiciuni privind posibila cumparare a unor functii de conducere la EximBank, procurorii avand informatii ca "taxa" ar fi ajuns si la un milion de euro.

• Guvernul pune taxe uriase pe case, terenuri si masini

Proiectul de Cod Fiscal ce ar urma sa intre in vigoare din 2015 prevede biruri usturatoare pentru romani. Impozitul auto va creste de 2,5 ori, taxele locale se vor majora cu 50%, iar pentru a doua casa vom plati statului, in 50 de ani, contravaloarea imobilului. Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale e "caramida" cu care se bat in piept autoritatile in ultima vreme, dar reprezentantii guvernului nu au dezvaluit de unde se vor lua banii pentru umplerea golului ramas in buget dupa eventuala scadere a contributiilor sociale. Presedintele Traian Basescu a anuntat ca refuza semnarea documentului, deoarece se pare ca reducerea CAS va fi posibila doar prin triplarea unor taxe locale. Constient de deserviciul adus guvernantilor prin aceste prevederi, premierul Victor Ponta a cerut retragerea proiectului de Cod Fiscal de pe site-ul Ministerului Finantelor, pentru dezbaterea sa in Guvern, insa actul nu a fost anulat.

• PUTEREA

• PUTEREA vă dezvăluie cine sunt membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor care ţin partea parlamentarilor infractori

Parlamentarii care au fost acuzaţi de diverse ilegalităţi, pentru care procurorii au cerut măsura arestării preventive, s-au adăpostit în spatele votului colegilor lor din cele două camere ale Legislativului, atât în comisii, cât şi în plen. Formula coaliţiei de la putere s-a schimbat, dar având majoritate, a reuşit să facă scut în faţa celor acuzaţi de corupţie, chiar dacă unii dintre ei aparţineau unor partide de opoziţie. Până în prezent sunt aproape o duzină de astfel de parlamentari salvaţi de vot. De la începutul anului, majoritatea din Camera Deputaţilor s-a pus scut pentru patru deputaţi. Este vorba despre Florin Popescu (acum autosuspendat din PMP), Daniel Chiţoiu (demisionar din PNL, plecat la grupul Tăriceanu), Vlad Cosma (PSD), iar ultimul astfel de caz a fost cel al deputatului UNPR Titi Holban, suspectat de trafic de influenţă. A

• Şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, căutat prin Interpol

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol de către Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), după ce Tribunalul Bucureşti a emis pe numele său un mandat european de arestare preventivă, pe 23 iunie. Instanţa a dispus măsura arestării pentru că edilul constănţean, aflat la tratament în SUA, nu a revenit în ţară la data stabilită de instanţă. Anchetatorii suspectează că documentele medicale prezentate de şeful CJ Constanţa sunt false. Biroul de presă al IGPR a confirmat vineri, că Nicuşor Constantinescu este dat în urmărire internaţională din data de 7 iulie, când Tribunalul Bucureşti a admis cererea IGPR de emitere a unui mandat internaţional de urmărire pe numele preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

• Un sfert din bugetul fostei AVAS merge către plata avocaţilor

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fosta AVAS, estimează că va încasa în acest an 16,5 milioane lei din privatizări, însă şi-a bugetat venituri totale de 194 milioane lei. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al autorităţii, aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial, AAAS şi-a planificat cheltuieli totale egale veniturilor, de 194 milioane lei. Din această sumă, 5,7 milioane lei sunt destinate costurilor cu dizolvarea voluntară şi lichidarea societăţilor comerciale. Peste 43,4 milioane lei, adică un sfert din veniturile autorităţii, sunt bugetate pentru plata "asistenţei juridice pentru reprezentare în instanţele de judecată, plata onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale şi valorificarea activelor statului", după cum arată documentul.

• ROMANIA LIBERA

• Analiză. Proiectul Codului Fiscal, retras de Finanţe pentru "limitarea extinderii poverii fiscale"

Proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală au fost retrase de Ministerul Finanţelor, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a fi analizate de Guvern înainte de a intra în dezbatere publică. Ziarul România liberă a arătat, în premieră, că, pentru a acoperi gaura la buget provocată de scăderea CAS, Executivul a încercat să mărească taxele şi impozitele plătite la bugetele locale. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a spus că, în absenţa unor măsuri de compensare, în 2015, deficitul bugetar va creşte la 3% din PIB, deşi acesta nu ar trebui să depăşească 1,5%. De aceea, rescrierea Codului Fiscal a fost considerată o oportunitate pentru a umfla, pe nesimţite, impozitele pe apartamente, case, terenuri şi autovehicule. Impozite mai mari ar urma să fie plătite şi pentru maşini de marfă, motociclete, bărci cu motor şi scutere de apă.

• Problema maidanezilor şi ipocrizia oamenilor

Rezolvarea problemei câinilor vagabonzi se împiedică de ipocrizia clasei politice şi a celor care se declară iubitori de animale. Altfel nu se poate explica impasul legislativ în care ne aflăm acum. Anul trecut a fost trecută prin Parlament o lege pentru gestionarea animalelor fără stăpân. Un act legislativ despre care acum se poate spune că e prost conceput. Dovadă că normele de aplicare a legii au fost contestate în instanţă, Curtea de Apel Bucureşti dând câştig de cauză, în acest sens, Fundaţiei Vier Pfoten. Guvernul, la rândul său, va face recurs la decizia de suspendare a normelor de aplicare a legii, astăzi, 14 iulie. Noul act normativ a dat posibilitatea autorităţilor locale să strângă de pe străzi câinii fără stăpân şi să-i eutanasieze dacă nimeni nu-i vrea. Acum, fără norme, legea e inoperabilă, iar operaţiunea de strângere de pe străzi a câinilor e la un pas de împotmolire.

• Partidul rezultat de fuziunea PNL-PDL are STATUT. Marţi se ia decizia politică

Statutul partidului rezultat din fuziunea PNL-PDL a fost finalizat. Liderii PNL şi PDL vor a marţi decizia politică asupra acestuia, tema principală fiind cea a denumirii noului partid, au declarat pentru Mediafax surse politice. Reprezentanţii celor două partide au precizat că proiectul de Statut pentru partidul rezultat din fuziunea PNL-PDL a fost finalizat, iar decizia politică o vor lua liderii partidelor într-o nouă întâlnire care va avea loc marţi şi la care ar urma să participe inclusiv preşedintele PNL, Klaus Iohannis, şi preşedintele PDL, Vasile Blaga.

• ZIARUL ZINANCIAR

• Generaţia care a făcut bani din dezastrul demografic şi secarea României

România are la ora actuală cei mai mulţi milionari şi miliardari în lei, dolari sau euro pe care i-a avut vreodată, iar toţi au făcut aceşti bani în ultimii 24 de ani din economia românească. Pe Ion Ţiriac Revoluţia l-a prins în Germania de Vest cu vreo 200 de milioane de mărci germane, după cum spune el, dar acum sigur este miliardar. Cu excepţia Rusiei, nicio altă ţară fostă comunistă nu a produs mai mulţi milionari. La polul opus, după 24 de ani, populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori ( este cel mai scăzut nivel din 1968 încoace), 2,35 de milioane de români, parte a celei mai bune şi şcolite generaţii din istoria noastră, au plecat şi lucrează în afară, unde le este mai bine şi nici nu se mai întorc, femeile românce pleacă în străinătate la vârsta la care ar trebui să facă copii, iar natalitatea este la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria noastră, la jumătate faţă de `89, adică 37 născuţi vii la o mie de femei era rata de fertilitate, faţă de o rată de 66 acum 24 de ani.

• Capitala României nu mai are nicio fabrică în care să lucreze 1.000 de oameni

În Bucureşti nu mai funcţionează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală. Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la înce­putul anilor "90, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale "mine de aur". Din estul oraşului, de la Faur şi Republica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semănătoarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, majoritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).

• Investiţiile franceze în România, plus de un miliard de euro în ultimii patru ani, chiar dacă relaţiile politice sunt la "genunchiul broaştei"

Sunt al patrulea investitor în România, cu un stoc al investiţiilor de 5,2 mld. euro. Sunt, de asemenea, al patrulea partener comercial al României - schimburile comerciale fiind permanent în creştere şi depăşind anul trecut şase miliarde de euro. Deţin poziţii-cheie în economia României - în bănci, în industria auto, în telecom sau în comerţ. A doua economie a Europei şi a cincea a lumii, Franţa îşi aniversează astăzi ziua naţională într-o atmosferă uşor sumbră. Anii de criză nu s-au făcut uitaţi, economia are creşteri aproape de zero, şomajul depăşeşte 10%, reformele solide sunt aproape imposibile din cauza climatului politic, ceea ce are impact şi asupra prestigiului internaţional al ţării. Nici relaţiile politice ale Franţei cu România nu mai sunt excelente ca în trecut. În ciuda faptului că şi la Bucureşti şi la Paris sunt guverne de stânga, lucrurile nu s-au schimbat mult faţă de perioada în care în cele două capitale erau guverne de dreapta.