REVISTA PRESEI 14.08.2013

• ADEVARUL

• JAFUL SECOLULUI Parfum de şantaj în procesul hoţilor de tablouri

Marţi a început procesul în care şase români sunt puşi sub acuzare pentru furtul celor şapte tablouri din Muzeul Kunsthal din Olanda, în octombrie 2012. Inculpaţii par să-şi negocieze sentinţa în schimbul returnării tablourilor. Curtea Judecătoriei Sectorului 3, situată în centrul Bucureştiului, a avut ieri parte de o animaţie cum rar a mai văzut. Cu câteva zeci de minute înainte de ora 8, la uşa instituţiei cel puţin 10 televiziuni şi agenţii de presă din România şi din Europa îşi montaseră deja camerele, iar corespondenţii presei de peste Ocean ori din Orientul Îndepărtat îşi făceau de asemenea simţită prezenţa. Doar patru dintre cei şase acuzaţi au ajuns în faţa instanţei, aproximativ două ore mai târziu: Radu Dogaru, considerat a fi principalul responsabil în acest caz, mama lui, Olga, cea care ar fi ars tablourile, speriată, după arestarea fiului său, Alexandru Biţu, cel care le-a furnizat hoţilor maşina folosită în timpul jafului si Eugen Darie.

• Victor Ponta: "Băsescu vrea să o facă pe Udrea preşedinte"

Premierul Victor Ponta comentat marţi seară, în cadrul unei emisiuni televizate, principalele teme ale agendei media din România, abordând subiecte politice, economice şi sociale care ţin de actualitate. Şeful de la Palatul Victoria a răspuns şi principalelor atacuri venite din partea preşedintelui Traian Băsescu.

• Traian Băsescu vs. Vona Gabor: presa internaţională, despre războiul declaraţiilor dintre cei doi

Presa din străinătate a preluat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, dar şi reacţia liderului Jobbik, vorbind despre un "război", cel puţin la nivel declarativ, între Bucureşti şi Budapesta. Presa maghiară a criticat retorica belicoasă a lui Vona Gàbor, care, potrivit jurnaliştilor din Ungaria, a afectat relaţiile dintre cele două ţări. "În lumina declaraţiilor bombastice, ca de obicei, făcute de liderul Jobbik, preşedintele României a declarat că Guvernul său va împiedica Budapesta să intervină în politica din regiune", scrie "Budapest Business Journal", într-un articol dedicat subiectului. Într-un editorial publicat de site-ul "Magyar Nemzet", jurnalistul Istvan Pataky îşi exprimă dezacordul faţă de afirmaţiile făcute de liderul Jobbik, însă învinuieşte presa română pentru agitaţia creată în jurul subiectului.

• Raportul lui Crin Antonescu despre starea naţiunii

Liderul liberal Crin Antonescu se pregăteşte intens pentru a-şi lua în serios rolul de prezidenţiabil la alegerile din 2014. Crin Antonescu va susţine la sfârşitul lunii august un discurs despre starea naţiunii, susţin surse politice din interiorul PNL pentru "Adevărul" . Inspirat din practica anglo-saxonă, un astfel de discurs ar trebui să fie susţinut anual doar de preşedintele în funcţie al ţării. Deşi mai sunt 15 luni până la alegerile prezidenţiale, candidatul USL, Crin Antonescu, va începe în forţă campania de strângere de voturi la sfârşitul acestei luni, lansând totodată şi o schiţă de platformă program pentru prezidenţialele din 2014. "În debutul sesiunii parlamentare se vor petrece trei lucruri: va fi prezentat un proiect major de restructurare a activităţii Senatului, va exista un discurs politic despre starea naţiunii şi va exista şi un început de platformă de candidatură la prezidenţiale", au declarat surse politice.

• Dinel Staicu, reţinut de procurori în cazul judecătoarei şpăgare. Afaceristul a recunoscut că fratele său a dat mită de peste un milion de euro

Procurorii anticorupţie au decis, marţi, reţinerea lui Dinel Staicu în dosarul în care judecătoarea Veronica Cîrstoiu este acuzată că ar fi luat mită pentru a anula condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de afacerist în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor. Staicu a recunoscut că fratele său le-a dat milionul de euro judecătoarelor şpăgare, prin intermediul avocatelor sale. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au mai început urmărirea penală şi faţă de fratele lui Dinel Staicu, Marian, care este acuzat de complicitate la dare de mită, dar şi faţă de Carmen Ioana Popescu, Costinel Dinişoară şi faţă de Nistor Ionuţ - Cătălin Butaru, aceştia din urmă fiind acuzaţi de complicitate la dare de mită.

• Jihadul digital: noul front pe care extremiştii învaţă să-l cucerească

Extremiştii islamişti au descoperit un nou front, mult mai uşor de cucerit din spatele pseudonimelor, care le garantează expunere maximă şi interacţiune cu potenţiali recruţi. Liderii grupărilor teroriste au demonstrat în ultimii ani că ştiu să folosească instrumente precum internetul şi forumurile pentru a a-şi disemina mesajele de propagandă şi, de multe ori, pentru a arunca piste false autorităţilor care nu-şi permit să le ignore. Însă în ultimele luni s-a putut observa o "creştere dramatică" a prezenţei militanţilor jihadişti pe reţelele de socializare, o "armă" relativ nouă în arsenalele grupărilor teroriste. La începutul anului, gruparea somaleză Shebab, afiliată al-Qaeda, a postat pe Twitter două fotografii cu trupul neînsufleţit al unui soldat francez "care a murit din cauza rănilor suferite în timpul luptei", deşi medicii "Shebab au făcut tot posibilul pentru a-l salva".

• ANALIZĂ Statul ne ia tot mai mult din salarii: în 2005 plăteam 23% taxe şi contribuţii, acum plătim aproape 28%

Diferenţa dintre câştigul brut şi cel net a crescut cu aproape 100 de lei din 2010 până acum, dările către stat ajungând la peste 27,5% din veniturile salariaţilor, reiese din statisticile oficiale. Asta înseamnă că statul ne ia tot mai mult din salarii. Salariul mediu brut a ajuns, în iunie 2013, la 2.219 lei, în timp ce câştigul net a fost de 1.606 lei. Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale, a fost de 613 lei, cu aproape 100 de lei mai mare decât cea din vara anului 2010. Asta înseamnă că statul ne ia tot mai mult din salarii, cu toate promisiunile şi angajamentele politicienilor care, de-a lungul timpului, anunţau diverse măsuri de reducere a presiunii fiscale pe forţa de muncă.

• CURENTUL

• Şpagă de peste un milion de euro în ministerul lui "ăla micu" al lui Felix

Procurorii DNA instrumentează un dosar de corupţie chiar în ograda Ministerului Agriculturii, păstorită de "ăla micu" al lui Felix, ministrul Daniel Constantin. Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, care deţine şi funcţia de secretar executiv în cadrul Partidului Conservator este urmărit penal de procurorii anticorupţie într-un dosar de luare de mită şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar mai este urmărit penal şi Mugur George Voinea, şi el membru de vază al PC, dar şi director al unei firme. Trebuie precizat că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură se află în subordinea Ministerului Agriculturii, instituţie patronată politic de PC. Dan Voiculescu a ţinut morţiş la negocierile politice ca PC să obţină portofoliul de la Agricultură, pentru care-l pregătise intens pe Daniel Constantin.

• Cucul Pacepa şi rândunica Creţu Corina Scris de George Roncea

Ieri, pe marginea scandalului iscat de dezvăluirea aşa zisei idile dintre delabrata Corina Creţu şi vârsnicul general Colin Powell, s-a intromisionat pe subiect şi "generalul" Pacepa - personaj care de regulă se bagă în seamă cu tot felul de fabulaţii aiuritoare şi fanteziste, pline de gogomănii. Opera­ţiunea "Pacepa reloaded" are nevoie de câte o ieşire publică, însă linia de front din spatele său se pare că devine din ce în ce mai anemică şi gargara din acest an este de un plictis înfiorător. Pe un site american reluat parţial în presa de la noi, Pacepa îşi dă cu părerea, doct cică, afirmând ca un guru plin de ifose că Corina Creţu ar putea fi o rândunică - lastoşca pe ruseşte, un gen de curvet băgat în paturile celor care erau ţinte pentru ruşi. Ruşii aveau o pasiune pentru denumiri păsăreşti, de exemplu unuia ca Pacepa i se spunea cuc, - Kukavitsa - o pasăre cu apucături nasoale, are obiceiul când ajunge într-un cuib străin să se apuce să lichideze tot ce găseşte pe acolo, pentru a-şi face el loc.

• Excese Scris de Tia Şerbănescu

Nemaisuportând atacurile încasate în lipsă, inclusiv de la suporterii săi dintre care unul l-a înjurat de mamă fiindcă a plecat în lume lăsând ţara la dispoziţia dlui Băsescu, premierul şi-a scurtat concediul şi a sosit luni noaptea în ţară programându-şi imediat o emisiune la RTV unde o ziaristă era foarte mirată că preşedintele ştia locul de vacanţă al premierului. Păi, era obligat să ştie. Cum i-ar sta unui preşedinte să spună că habar n-are unde e premierul şi că, în caz de Doamne fereşte, nu ştie de unde să-l ia? Cert este că absenţa nu i-a priit deloc dlui Ponta la imagine. De, cine pleacă la plimbare pierde locul de onoare. Dl. Băsescu şi-a găsit repede însă un adversar mult mai convenabil: preşedintele partidului extremist maghiar Jobbik care, aflat în România, a declarat "că şi-ar asuma un conflict româno-ungar" pentru a apăra drepturile maghiarilor

• CURIERUL NATIONAL

• Bugetul intră în zona roşie

Rectificarea bugetară efectuată recent de Guvern încalcă regulile fiscal bugetare şi subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar, opinează Consiliul Fiscal argumentând că rectificarea prevede un deficit bugetar de 14,7 mld. lei, mai mare cu 1,3 mld. lei decât plafonul de 13,394 mld. lei statuat de Legea 4/2013. În plus, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat prevăzute de rectificare, fără a ţine cont de impactul asistenţei financiare din partea UE şi a altor donatori, sunt de 211,32 mld. lei, depăşind cu 493 milioane lei plafonul statuat prin Legea 4/2013. "Cu toate acestea, anvelopa salarială propusă, de 46,1527 mld. lei, se încadrează în limitele plafonului de 46,154 miliarde lei din Legea 4/2013", notează Consiliul Fiscal în raportul remis ieri presei.

• Concurenţa schimbă contractele operatorilor de telefonie

Vodafone, RCS&RDS, Orange şi Cosmote îşi vor modifica ofertele pentru a scăpa de suspiciunea de anticoncurenţialitate. Consiliul Concurenţei a postat ieri pe site-ul său, spre dezbatere publică, propunerile de angajamente formulate de Cosmote, RCS&RDS, Orange şi Vodafone - companii implicate în investigaţia privind un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de fiecare dintre operatorii de telefonie mobilă în propria reţea.

• În ce ţări primesc românii cele mai mari salarii

Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate diferă nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci şi în funcţie de ţară, se arată într-o analiză realizată de Tjobs. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 de euro, lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 de euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 de euro. Pentru cei care doresc un post de muncitor în agricultură, diferenţa este mai mică, de 550 de euro, lunar, între Germania, ţara care oferă un salariu maxim de 1.550 de euro, şi Italia şi Suedia, ţări care oferă un salariu maxim de 1.000 de euro. Analiza Tjobs.ro porneşte de la salariile oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online şi a fost luat în considerare salariul maxim oferit.

• 666, numărul Fiarei

Un număr apocaliptic a venit la începutul acestei săptămâni pentru a ne pune pe gânduri. 666! Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, în primul semestru din acest an, investiţiile străine s-au cifrat la numai 666 milioane de euro, în scădere cu 19% faţă de perioada similară din 2012. O sumă derizorie dacă o comparăm cu banii care se învârt în lume, cu dimensiunea României, cu populaţia acesteia, cu nevoia de finanţare a economiei naţionale. Ca să obţinem ritmul care să ne permită să ajungem din urmă ţările dezvoltate din Uniunea Europeană avem nevoie de intrări de miliarde de euro bune pe an, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu, subliniind că nu putem antrena activitatea economică şi proiecte de anvergură preluând doar câteva sute de milioane de euro.

• Rasism pe Bursa din Zimbabwe

Preşedintele Robert Mugabe vrea să folosească piaţa de capital pentru a trece în mâinile cetăţenilor de culoare participaţiile majoritare la companiile naţionalizate. Regimul politic din Zimbabwe a promis că va inaugura prima Bursă din lume declarată ca exclusivă din punct de vedere rasial şi care le va permite numai cetăţenilor de culoare să tranzacţioneze acţiuni ale companiilor străine naţionalizate, transmite publicaţia britanică Telegraph. Acest proiect survine în contextul planului de confiscare de către stat a companiilor miniere, în cea mai mare parte cu acţionariat sud-african, iniţiat de preşedintele ţării Robert Mugabe, reales la scrutinul din 31 iulie a.c. Această măsură având caracter rasial nu ar fi prima de această natură iniţiată pe tărâmul economic de regimul lui Robert Mugabe: în anul 2000, sfidând deciziile curţilor de Justiţie, statul a confiscat toate fermele aparţinând albilor din Zimbabwe.

• Guvernul Cehiei şi-a prezentat demisia

Guvernul Cehiei şi-a prezentat oficial demisia, ieri, dat fiind că nu a reuşit să obţină încrederea Parlamentului săptămâna trecută, urmând să fie convocate alegeri anticipate pentru depăşirea crizei politice. Cabinetul de experţi condus de economistul de stânga Jiri Rusnok a fost numit de preşedintele Milos Zeman pe 10 iulie pentru a-l înlocui pe cel de centru-dreapta condus de Petr Necas, căzut în iunie după arestarea colaboratoarei şi amantei acestuia, Jana Nagyova, acuzată de corupţie. "Permiteţi-mi să vă încredinţez sarcina de a vă îndeplini atribuţiile până la numirea viitorului Guvern, sperând că va exista unul după viitoarele alegeri", a declarat Zeman după ce a acceptat demisia Cabinetului Rusnok. Parlamentul urmează să se pronunţe în legătură cu autodizolvarea după 20 august.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Victor Ponta, prima apariţie publică după vacanţa la Miami: Suntem în situaţia în care nu mai avem un preşedinte, ci o gaşcă

Premierul Victor Ponta a fost prezent, începând cu ora 21, la postul România Tv. Ponta a reacţionat foarte dur la criticile lui Băsescu, spunând că România nu mai are un preşedinte. Hotărârea de Guvern privind aprobarea privatizării CFR Marfă se va publica probabil miercuri. Potrivit rtv.net, Ponta a fost nevoit să-şi întrerupă concediul la Miami pentru a răspunde criticilor pe care Traian Băsescu i le-a adus în ultimele zile. Printre altele, preşedintele Băsescu a spus că autostrada Nădlac-Arad este "emblema neputinţei Guvernului".

• Crin îl ia în braţe pe Orban, dar îl atacă pe Băsescu

Preşedintele PNL Crin Antonescu nu îşi ascunde admiraţia faţă de controversatul premier ungar Viktor Orban şi îl critică pe Traian Băsescu, ce i-a taxat deosebit de dur pe oficialii maghiari. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a criticat ieri poziţia lui Traian Băsescu faţă de Ungaria, spunând că este "provincială" şi că "Transilvania a fost consacrată ca poligon electoral pentru luptele politice din Ungaria" pentru că preşedintele României a fost prea îngăduitor. În dorinţa sa de a-l ataca pe şeful statului, Antonescu s-a lansat într-o serie de laude la adresa premierului maghiar. Astfel, liderul PNL a lăsat să se înţeleagă că premierul ungar este un lider care ştie să se facă ascultat de oficialii europeni, în timp ce România este un stat monitorizat.

• Avertismentul lui Tăriceanu: "Eu şi alţi colegi nu putem privi cu indiferenţă astfel de măsuri inepte"

După ce preşedintele PNL, Crin Antonescu, a calificat drept "somnambulice" criticile unor liberali la adresa majorării impozitelor, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a avertizat că PNL este cel care va deconta aceste măsuri. "Oamenii aşteaptă de la noi locuri de muncă şi nu noi impozite şi taxe. Partidul care va deconta aceste măsuri va fi sigur PNL şi nu PSD. Eu şi alţi colegi nu suntem dispuşi şi nu putem privi cu indiferenţă astfel de măsuri inepte", a spus fostul premier la Realitatea TV. "Ar fi mai utilă o transparenţă şi o consultare a mediului de afaceri înainte de a lua astfel de măsuri. În România inainte de a introduce noi taxe e să lărgim baza de impozitare. Noi trebuie sa decidem măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale şi lărgire bazei de impozitare. România este din păcate de o lungă perioadă de vreme subminată de evaziune fiscală. Atunci măsura cea mai facilă, dar ineptă e aceea de a creşte impozitele", a concluzionat Tăriceanu.

• Corina Creţu, în replică la BĂNUIALA lui PACEPA că ar fi "o rândunică a KGB-ului": Voi apela la justiţie pentru a stopa aceste MINCIUNI

Europarlamentarul PSD, Corina Creţu, reacţionează şi spune că va apela la justiţie pentru a stopa "minciunile" pe care fostul şef al serviciilor de informaţii române, Mihai Pacepa, le-a făcut la adresa sa. "Văd că arşiţa verii generează tulburări grave şi îi predispune pe unii la fantasmagorii tabloido-conspiraţioniste, care n-ar inspira nici măcar scenarii (neverosimile) de filme proaste. Voi apela la justiţie pentru a stopa aceste minciuni, chiar dacă nu aş vrea să îi dau autorului acestor inepţii nici un fel de atenţie", scrie Corina Creţu pe pagina sa de Facebook.

• JURNALUL NATIONAL

• Victor Ponta a anunţat că Hotărârea de privatizare a CFR Marfă va fi publicată miercuri în Monitorul Oficial

Premierul Victor Ponta a declarat la România TV că Hotărârea de Guvern privind aprobarea privatizării CFR Marfă se va publica probabil miercuri în Monitorul Oficial, iar termenul de finalizare a procesului de privatizare este de 60 de zile de la publicarea hotărârii. Guvernul a aprobat hotărârea în şedinţa din 24 iulie. Traian Băsescu declara pe 5 august că Guvernul ar trebui să desfăşoare toate demersurile pentru a nu bloca privatizarea CFR Marfă, respectiv să publice în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern privind compania feroviară şi să nu pună statul în situaţia de a plăti despăgubiri.

• Victor Ponta: "Eu am fost în SUA pe banii mei, preşedintele se plimbă la Neptun pe bani publici"

Premierul Victor Ponta a declarat că a fost în SUA în concediu, împreună cu familia, dar şi cu bona şi spune că faptul că un preşedinte de ţară se ocupă de bona sa este cel puţin ridicol. Premierul a mai spus că nu a folosit niciun ban public pentru concediul său, dar că, în schimb, preşedintele Băsescu merge la Neptun pe bani publici: "Toate plimbările astea ale preşedintelui sunt pe banii dumneavoastră", a spus Ponta. "Dacă el se pune la nivelul bonei mele şi al unui extremist maghiar care abia aşteaptă să se certe cu preşedintele unei ţări, cred că revenirea doamnei Udrea e extrem de negativă. Eu vreau să păstrez respect pentru funcţia de prim-ministru. Să mă ocup de bonă şi de Gabor Vona, mă simt jignit că nu avem şi noi un preşedinte", a mai declarat Ponta.

• Eurostat: România a avut cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE în luna iunie

Producţia industrială a crescut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană, în luna iunie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare creştere din rândul statelor membre UE fiind înregistrată în România (9,6%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). De asemenea, în luna iunie 2013 comparativ cu mai 2013, România a înregistrat a doua mare creştere a producţiei industriale din UE (5,7%), fiind devansată doar de Irlanda (8,7%). Potrivit Eurostat, în luna iunie 2013 comparativ cu luna precedentă producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,9% în Uniunea Europeană. Creşterea producţiei industriale în luna iunie vine după ce în luna mai România a avut a doua mare scădere a producţiei industriale din UE (minus 9,1%).

• NATIONAL

• Ofiteri DNA, ospatari de lux pentru marii corupti!

Dosarele DNA care au explodat in ultima vreme au socat lumea buna bucuresteana, bulversata de implicarea unor nume grele in anchetele procurorilor anticoruptie. Iar panica vadita care a cuprins "high life" -ul dambovitean este alimentata si de misterul care acopera modul in care ofiterii sub acoperire au reusit sa faca interceptarile care au dus la caderea atator capete. Socul resimtit a fost insa cu atat mai puternic cu cat discutiile surprinse de filaj se consumasera in locuri publice, pe care le considerau sigure. Este vorba despre hoteluri, cafenele si restaurante de lux unde, practic, toata lumea se cunoaste cu toata lumea.

• Ginerele liderului PDL si-a primit partea dintr-un contract: Pesedistul Negoita a trecut in barca lui Vasile Blaga

Banii n-au culoare politica, atunci cand vin din buzunarele contribuabililor! Asa ca pesedistul Robert Negoita a "rupt" dintr-o halca de 9 milioane de euro din bugetul sectorului pe care il conduce, ca sa-i dea ginerelui lui Vasile Blaga si unui apropiat al lui "Pinalti". Firma de paza Axis Corporate Security, detinuta de Ionut Rudeanu, ginerele liderului PDL Vasile Blaga si cea a unui afacerist aflat in sfera de influenta a lui Gheorghe Stefan "Pinalti" sunt doua din cele cinci firme de securitate beneficiare ale unui amplu contract-cadru de paza pentru mai multe obiective ale Primariei Sectorului 3, valoarea intregii afaceri ridicandu-se la peste 42 de milioane de lei. Interesant este faptul ca firma Axis Corporate Security, a lui Rudeanu, aleasa de pesedistul Robert Negoita, are pe lista clientilor sai si echipa de fotbal Dinamo, detinuta de fratele primarului Sectorului 3, Ionut Negoita.

• SUA au decis inceperea razboiului in Orientul Mijlociu! Iata "Planul Obama" de interventie militara in Siria

Cu imaginea sifonata rau, dupa cum arata ultimul sondaj Gallup, presedintele american, in "pauza" in relatia cu rusii, a decis "sa intervina limitat in razboiul civil din Siria". Planul interventiei fortelor aliate (sau, ma rog, o schita a acestuia) a fost dezvaluit de surse israeliene, dupa vizita generalului Martin Dempsey, seful Statului Major Interarme. Planurile erau facute de multa vreme si toate actiunile intreprinse de SUA in ultima vreme, inclusiv evacuarea ambasadelor din Orientul Mijlociu, se incadrau in faza finala a strategiei de "interventie limitata", care, conform surselor militare israeliene, implica si participarea Marii Britanii, Frantei, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei, Israelului si "posibil Turciei".

• PUTEREA

• Ponta şi Antonescu au discutat despre modificarea Legii ANI

Premierul Victor Ponta este prins între ciocan şi nicovală pe tema modificării regimului incompatibilităţilor privindu-i pe aleşii locali. De o parte, parlamentarii şi baronii locali ai USL cer castrarea legii, de cealaltă parte Comisia Europeană a avertizat cu piatra de moară legată de gâtul Guvernului, numită Mecanism de Cooperare şi Verificare, adică Raportul pe Justiţie. Dacă primul demers întreprins de vicepremierul Liviu Dragnea de a tăia avântul Agenţiei Naţionale de Integritate în declararea ca incompatibili a aleşilor locali a eşuat, acum lucrurile au devenit mai serioase, încât a fost nevoie de o discuţie Victor Ponta - Crin Antonescu în vederea unei decizii. Marţi după-amiază, cei doi, abia întorşi din vacanţă, au dezbătut tema la sediul PNL. Cei mai vocali parlamentari se pronunţă pentru o modificare urgentă a regimului incompatibilităţilor, în acest sens invocându-se argumente aberante precum nevoia de alegeri anticipate, atentat la siguranţa naţională şi schimbarea ministrului de Justiţie dacă nu susţine proiectul.

• Oltchim a raportat pierderi de 147,49 milioane lei în primul semestru

Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a înregistrat pierderi de 147,49 milioane lei în primul semestru din 2013, în scădere faţă de pierderile de 188,23 milioane lei consemnate în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un raport al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Cifra de afaceri netă a scăzut în perioada de referinţă cu 61%, de la 540,61 milioane lei la 210,52 milioane lei, iar veniturile totale s-au diminuat cu 55%, de la 533,99 milioane lei la 239,17 milioane lei. Cheltuielile totale au scăzut de la 722,23 milioane lei la 386,67 milioane lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut de la 3.347 la 3.174. Oltchim se află în insolvenţă din ianuarie 2013 şi era propus pentru a fi privatizat până în luna iunie a.c. În prezent, combinatul funcţionează la 27% capacitate.

• ROMANIA LIBERA

• Motivele încătuşării lui Dinel Staicu. Vezi cum au fost dezmembrate reţele corupte din Justiţie

Dinel Staicu, omul de afaceri care a scăpat de o condamnare definitivă de 7 ani închisoare contra 1,5 milioane de euro, a fost învinuit şi reţinut marţi de procurorii DNA pentru de dare de mită. Dosarul este blindat de probe. Alături de Dinel a fost reţinută pentru complicitate la dare de mită şi Carmen Ioana Popescu, contabila acestuia. Au mai fost învinuiţi pentru complicitate Costinel Dinişoară şi Ionut Nistor Cătălin Butnaru, angajaţii lui Staicu. Banii, respectiv suma de 1.200.000 euro, au ajuns la reţeaua judecătoarei Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti prin angajaţii fratelui lui Dinel, Marian Staicu, şi prin intermediul unor avocaţi şi a două judecătoare -Antonela Costache şi Viorica Dinu - de la Tribunalul Bucureşti. Avocaţii, pentru că au colaborat cu anchetatorii, nu au fost arestaţi, în schimb judecătoarele, atât de la Tribunal, cât şi cea de la Apel, se află în arest.

• Cifrele dezastrului. De ce are nevoie Guvernul de noi taxe

Fiscalitatea în creştere ce se va abate de anul viitor asupra românilor ascunde o tristă realitate. Singura lui menire va fi să alimenteze cu bani un Guvern ce nu reuşeşte să obţină veniturile pe care el însuşi şi le-a propus. Astfel, pe primul semestru, pierderea de venituri a fost de 1,5 miliarde euro. Ea a fost acoperită prin amputarea investiţiilor şi tăierea asistenţei sociale. Deşi a crescut salariile in zona bugetară - ceea ce ar însemna venituri mai mari din impozitul pe venituri, s-a lăudat cu relansarea economiei - ceea ce ar semnifica venituri din impozite pe profit mai mari şi a crescut accizele, de unde veniturile din acestea ar trebui să fie în creştere, statul a reuşit în primele şase luni să piardă venituri cifrate la 6,5 miliarde lei.

• TENSIUNI. Listă lungă de probleme pentru Ponta şi Antonescu. Ce au de rezolvat liderii USL după vacanţă

Premierul Victor Ponta şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, s-au întâlnit, ieri, la sediul PNL pentru a încerca să analizeze problemele tot mai numeroase din cadrul USL, care s-au acumulat în absenţa lor. Victor Ponta şi-a încheiat, ieri, concediul iar Crin Antonescu se apropie de finalul vacanţei. Între timp, tensiunile din interiorul USL s-au acumulat. În mai multe judeţe, liderii locali se acuză reciproc de trădare sau se ceartă împărţirea funcţiilor. În Ilfov, Alba, Botoşani, Dâmboviţa, fie PNL, fie PSD s-au aliat pe plan local PDL, împotriva partenerilor de alianţă. La Buzău şi Vâlcea, liberalii şi social-democraţii se ceartă pe funcţiile din instituţiile locale. La Gorj, fieful lui Victor Ponta, preşedintele filialei PSD, Florin Cârciumaru, l-a atacat direct pe Crin Antonescu. El l-a ameninţat că va pierde primarilor social-democraţi din judeţ la prezidenţiale, dacă îl mai critică pe Victor Ponta.

• Gibraltar, enclava strategică britanică

Marea Britanie şi Spania se ameninţă reciproc în legătură cu Gibraltarul, devenit obiectul unui recent puseu de tensiuni diplomatice, exacerbat de anunţata escală a unei fregate britanice în cadrul unor manevre militare. În spatele acestui episod se desenează revendicările teritoriale ale Spaniei asuprazonei cu 30.000 locuitori, subiectul unui conflict vechi de trei secole între Madrid şi Londra. Disputa legată de statutul Gibraltarului aminteşte de cea privind suveranitatea Insulelor Falkland, teritoriu britanic revendicat de Argentina sub numele de Insulele Malvine. Madridul a evocat posibilitatea de a încheia un acord diplomatic cu guvernul argentinian pentru a-şi afirma drepturile asupra Gibraltarului, enclava britanică din sudul extrem spaniol.

• ZIARUL FINANCIAR

Proprietarii au mai tăiat în iulie 500 de euro. Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au atins un nou minim, coborând sub pragul de 75.000 de euro

Preţurile solicitate pentru aparta­mentele vechi din Bucureşti au reînceput să scadă, atingând la sfârşitul lunii iulie nivelul mediu de 74.800 de euro, un nou minim al ultimilor şapte ani, de când ZF realizează Indexul Imobiliar al locuinţelor din Capitală, pe baza ofertelor publicate în Anunţul Telefonic. Analiza, realizată în colaborare cu firma de consultanţă Coldwell Banker, arată că proprietarii au mai "tăiat" în iulie 500 de euro din preţurile solicitate comparativ cu luna precedentă, în timp ce faţă de luna similară a anului trecut scăderea de preţ este de peste 2.000 de euro. Procentual, reducerile de preţuri sunt de 0,6% faţă de luna precedentă şi de 2,8% faţă de iulie 2012, dar trendul se menţine pe uşoară scădere.

• Petrom, câştig de 545 mil. euro în semestrul I, dar minus 5% la afaceri

Rafinarea şi comerţul cu produse petroliere au ajuns pe profit operaţional, dar energia, sector unde cea mai mare companie din România a investit peste 600 mil. euro, este sub aşteptări. Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns în primul semestru al anului la un profit net de 2,39 miliarde de lei (545 de milioane de euro), în creştere cu 18% comparativ cu perioada similară a anului trecut, surpriza acestei prime jumătăţi de an fiind evoluţia pozitivă a rezultatelor de pe segmentul de rafinare şi marketing (vânzarea de produse petroliere). Producţia de energie, segment în care Petrom a investit 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze mai mare decât un reactor de la Cernavodă, a evoluat sub aşteptări. Vânzările consolidate ale Petrom în prima jumătate a acestui an au ajuns la 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

• Adrian Vasilescu, BNR: Pe cine şi ce apără BNR

Dacă BNR apără interesele deponenţilor, iar băncile folosesc banii deponenţilor dându-i cu împrumut..." cu mai multă sau mai puţină abilitate", înseamnă că Băncii Naţionale îi revine răspunderea de a supraveghea cum sunt date creditele. Afirmaţie corectă. Nu la fel de corecte sunt însă detaliile: "Banca Naţională ar fi trebuit să urmărească începând de acum şase-şapte ani cum dau băncile credite şi cui, cum sunt calculate dobânzile, cum arată contractele din punct de vede juridic şi care sunt riscurile asociate"...Numeroase bănci, astăzi, sunt împovărate cu un noian de credite depreciate. Şi cu provizioane. E vina BNR? Răspunsul nu poate ignora adevărul că, într-un stat de drept, nu funcţionează numai separaţiunea puterilor, ci şi cea a atribuţiilor. Iar când vorbim despre cum dau băncile credite şi cui, cum sunt calculate dobânzile, cum arată contractele din punct de vedere juridic, atribuţiile sunt împărţite prin lege.