• ADEVARUL
• Prezenţa lui Iohannis la München: pasageră şi lipsită de vizibilitate
Iohannis a fost la München cam ca echipa de fotbal a României: a participat, dar nu şi-a dorit destul victoria. Vina nu e doar a lui; ci a anilor de politică externă neinspirată, care au adus România într-o poziţie marginală. Preşedintele arată că a înţeles unde trebuie să meargă şi pe ce linie. Ritmul schimbărilor şi crizelor globale nu are însă răbdare ca şeful statului să se pună la punct cu diplomaţia; trebuie să înveţe rapid să şi livreze! În general, România e absentă din marile dezbateri internaţionale. Înalţii oficiali ai statului român rareori participă la conclave formale şi mai puţin formale unde se decide mersul lumii, de la Forumul de la Davos la întâlnirile Trilateralei. Avem foarte puţini oameni în poziţii-cheie în instituţii şi organizaţii internaţionale. Avem puţine prezenţe academice sau analitice româneşti în publicaţiile de politică internaţională sau la conferinţe de profil. Suntem singura ţară din regiune care nu are nici măcar un think-tank de politică externă puternic, finanţat de stat şi producător de analize şi politici competente.
• Alegerea primarilor în două tururi: PNL a făcut primul pas spre CCR
PNL a declanşat oficial demersurile pentru a da în judecată Guvernul Cioloş, după ce Executivul a programat alegerile locale într-un singur tur de scrutin. Următorul pas stă în pixul lui Dacian Cioloş. De cealaltă parte, liderii PSD îi acuză pe liberali că fac "abuz de drept", deşi, în acest caz, PNL nu face decât ce permite legea. Liberalii vor da Guvernul Cioloş în judecată, în contencios administrativ, pentru că a stabilit ca alegerile locale să se desfăşoare într-un singur tur de scrutin. Legea contenciosului administrativ spune că, înainte de a ajunge în instanţă, reclamantul trebuie să trimită pârâtului o plângere prealabilă, altfel spus, o cale de a ajunge la o înţelegere care să nu implice instanţa.
• Austria, noul "inamic" energetic al României
Rusia este de ani buni principalul "agresor" energetic al Europei şi al României, atât prin crizele gaziere provocate în anii 2006, 2009 şi 2014, cât şi prin promovarea unor proiecte care să destabilizeze situaţia regională, precum gazoductele South Stream, Turkish Stream sau Nord Stream II. Mai nou, însă, şi Austria are o serie de acţiuni care privesc direct securitatea energetică a României. Astfel, în cadrul discuţiilor despre piaţa unică de energie la nivel european, Austria a militat anul trecut, împreună cu Germania, ca România să facă parte din piaţa sud-est europeană, împreună cu Bulgaria şi Grecia, potrivit unor surse din sectorul energetic. Or, România era deja cuplată cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia încă de la finele anului 2014. Dacă am fi fost mutaţi în piaţa estică în locul celei central-europene, electricitatea de la noi nu ar mai fi ajuns în Austria.
• Proiectul politic al Europei creştine - de Cristian Unteanu
Dacă aşa ceva mai poate fi posibil, aceasta ar putea fi formula credibilă, poate ultima rămasă ca perspectivă realistă, de resuscitare a unei idei de unitate pe continentul nostru. Dar este posibil? Pe cât de uşor de sperat, pe atât de dificil de pus în practică. Foarte dificil, în primul rând, deoarece a început demult şi este în plină desfăşurare un proces profund de desacralizare care defineşte acum toate nivelele societăţilor din lumea dezvoltată. Şi nu numai în Europa. Un proces care, tehnic vorbind, a început odată cu ruperea majoră mai întâi în lumea ortodoxă prin laicizarea statului începută de Petru cel Mare, apoi, major, în lumea occidentală odată cu Revoluţia Franceză prin afirmarea ruperii complete a statului de biserică şi, de aici, timp de secole, construirea unor modele sociale bazate pe respectarea fermă a acestui principiu devenit constituţional şi impus cu absolută stricteţe.
• România otrăvită. Cum şi-au curăţat germanii pământurile contaminate
Comunismul a lăsat în Europa o moştenire grea: pământuri otrăvite de industrializarea grăbită şi haotică. După 1990, guvernele s-au descurcat cu ea cum au putut - românii au ignorat-o, nemţii au folosit operaţiunile de decontaminare pentru a crea locuri de muncă. O strategie Naţională a Siturilor Contaminate şi Potenţial Contaminate, precum cea adoptată în România în august 2015, a fost votată în Bundestag încă din 2000, care venea în sprijinul legii şi consolida controalele: guvernul federal era obligat să facă eforturi pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul societăţii şi a operatorilor economici cu privire la nevoia de a proteja solul de poluare, iar Ministerul Mediului era obligat să prezinte cel puţin o dată în fiecare sesiune parlamentară un raport al evoluţiei în acest domeniu.
• Geoană: Vom semna un acord post-electoral cu PNL pentru alegerile locale
PSRO şi PNL vor semna un acord post-electoral pentru alegerile locale, a anunţat dumincă liderul social-democrat, Mircea Geoană, care a lansat un apel către alte "formaţiuni mici, nou create", inclusiv ONG-uri, în vederea unei colaborări cu partidul său. "Decizia noastră este să intrăm într-o discuţie post-electorală şi un acord politic post-electoral cu PNL este cel pe care astăzi l-am stabilit ca fiind un pas pe care suntem dispuşi să-l facem în perioada imediat următoare", a declarat Geoană într-o conferinţă de presă. "Nu este vorba de o alianţă politică, este vorba de un acord politic post-electoral. Mergem pe liste proprii, avem candidaţi proprii, avem oferta noastră politică, suntem un partid de centru stânga modern, suntem social-democraţi moderni. Liberalii au altă doctrină, foarte bine. Nu creăm niciun fel de amalgam între două doctrine diferite, suntem două partide diferite. Avem un acord de colaborare parlamentară cu PNL din aprilie anul trecut", a detaliat Mircea Geoană.
• Legea dării în plată, discutată în Comisia de Buget-Finanţe a Senatului împreună cu reprezentanţii BNR
Reprezentanţii BNR sunt invitaţi marţi la dezbateriile din Comisia de Buget-Finanţe a Senatului pe marginea reexaminării legii dării în plată, preşedintele comisiei Viorel Arcaş (PSD) susţinând că nu a văzut deocamdată nicio scrisoare cu recomandări din partea băncii centrale, transmite Mediafax. "În şedinţa de marţi vom lua în discuţie amendamentele parlamentarilor. Mai precis, amendamentele care se referă la articolele trimise spre reexaminare şi indicate în cererea de reexaminare, formulată de preşedintele Klaus Iohannis", a declarat Viorel Arcaş. În ceea ce priveşte informaţiile potrivit cărora BNR a transmis comisiei o scriosare cu recomandări referitoare la legea dării în plată, Viorel Arcaş a susţinut că încă nu primit-o şi că, în condiţile în care reprezentanţii BNR sunt invitaţi la dezbatere, nu înţelege demersul BNR.
• BANCHERUL
• Bank Polski, cea mai mare bancă poloneză, acordă credite online
Bank Polski, cea mai mare bancă poloneză, îşi promovează un credit de consum pentru orice destinaţie, "Mini Ratko", care poate fi obţinut de clienţi in aceeaşi zi si online, fără să se deplaseze la bancă. Condiţiile de creditare pentru clienţii băncii, care au deja un cont, sunt următoarele: Dobânda Anuala Efectiva (DAE) de 25,05%, calculată pentru un credit de 11.406 zloţi cu dobândă variabila de 9,99% pe an. Costul total al creditului este de 7.716 zloţi, care include un comision de 990 de zloţi, dobândă de 4.122 zloţi si o asigurare de 2.603 zloti.
• BRD va plăti acţionarilor in 2016 cele mai mari dividende din ultimii 7 ani
BRD a decis sa plătească in acest an acţionarilor săi dividende in valoare de peste 220 de milioane lei, reprezentând jumătate din profitul de 467 milioane lei la nivel de grup obţinut in 2015. BRD nu a mai plătit dividende din 2011. In anii precedenţi, când banca franceza a plătit dividende, valoarea acestora a fost de doar 25% din profitul net obţinut. Câştigul net per dividend al acţionarilor BRD va fi mai mare in acest an si datorita faptului ca impozitul pe dividende a fost redus din acest an de la 16% la doar 5%.
• CAPITAL
• Statul nu are control asupra firmelor cu management privat
Recrutarea managerilor profesionişti pentru companiile de stat din Transporturi şi Energie s-a dovedit a fi o pagubă de zeci de milioane de euro. Un document realizat de firmele de recrutare, în numele statului, şi prezentat premierului Cioloş, arată că, din 106 manageri numiţi, din 2012 şi până azi, doar 10% au rezistat. Revista Capital a intrat în posesia unui document trimis Guvernului, care prezintă modul cum a fost implementat managementul corporatist care ar fi trebuit să aducă firme ale statului de la pierderi la profit. În document, head-hunterii avertizează Guvernul că Ministerul Transporturilor nu are un sistem de control şi monitorizare asupra companiilor unde s-a cerut management privat şi că, "indivizii (n.red. managerul sau membrii CA) se folosesc de informaţiile privilegiate şi de influenţa de decizie doar în scop personal, neavând niciun interes să le transfere la nivel instituţional", se arată în document.
• Oficial BCE: Băncile greceşti nu vor avea nevoie de o nouă capitalizare
Nu este niciun motiv să credem că băncile greceşti vor avea nevoie de o nouă recapitalizare, după ce ultima operaţiune de acest fel le-a furnizat o finanţare de 14,4 miliarde de euro, a declarat preşedintele Consiliului de supervizare din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), Daniele Nouy, transmite Reuters, potrivit Agerpres. "Planurile de capital au fost îndeplinite astfel că nu este nevoie de noi aporturi de capital. Din acest punct de vedere sunt într-o formă bună", a spus Daniele Nouy pentru cotidianul financiar elen Agora. Nouy a adăugat că băncile greceşti nu vor fi incluse în viitoarea rundă de teste de stres care vor fi derulate de BCE în acest an, având în vedere că au trecut deja printr-un examen "riguros" anul trecut.
• CURENTUL
• Gabriela Firea consideră că doar PSD are dreptul la justiţie în România
După ce încearcă să ne îngrădească dreptul la liberă exprimare pe internet cu amenzi de până la 100.000 de lei prin legea defăimării iniţiată de măscăriciul condamnat Liviu Dragnea, acum fertila Gabriela Firea a decis că dreptul fundamental al accesului la justiţie îi aparţine doar ei şi PSD-ului. În calitatea sa de purtătoare de cuvânt a PSD, Firea a transmis un comunicat presei cum că "acţiunea în instanţă a PNL împotriva guvernului este un abuz de drept şi o implicare a instituţiilor statului în jocurile politice şi că Partidul Social Democrat condamnă cu fermitate aceste practici total antidemocratice". Firea i-a făcut o plângerea penală lui Traian Băsescu la parchet pentru o declaraţie politică a acestuia la tv. Adică şi ea a implicat instituţiile statului, respectiv PICCJ, în jocurile sale politice. Ba mai mult, Firea care n-a mai făcut niciun copil din 2015, merge până acolo unde se declară dezamăgită că Băsescu nu vrea să încheie medierea şi astfel ea să câştige jocul politic cu mâna moartă PÎCCJ:
• 96 de refugiaţi au cerut azil în România în 2016
Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări au înregistrat, de la începutul anului şi până în prezent, un număr de 96 de cereri de azil. Principalele state de provenienţă sunt Pakistan, Siria şi Irak. Solicitanţii sunt majoritatea bărbaţi, cu media de vârstă între 18 şi 34 de ani. Cererile de acordare a unei forme de protecţie sunt analizate şi procesate de către ofiţeri special desemnaţi din cadrul Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil. Amintim că în România există şase astfel de unităţi, în Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Poliţiştii examinează individual fiecare cerere, luând în considerare documentele din dosar, datele declarate de solicitant în cadrul interviului coroborate cu informaţiile din ţara de origine, în vederea acordării unei forme de protecţie sau respingere a cererii.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ion Cristoiu nu mai este directorul onorific al EVZ, dar rămâne principalul editorialist al ziarului
Începând de astăzi, Ion Cristoiu a renunţat să mai fie directorul ziarului pe care l-a fondat în iunie 1992. Explicaţia deciziei sale este legată de modul în care Evenimentul zilei a tratat subiectul "Legea iniţiată de Liviu Dragnea" şi este expusă pe larg pe blogul domniei sale. Fragmentul redat mai jos exprimă nemulţumirea maestrului Cristoiu şi se referă la articole care au apărut pe site-ul ziarului în perioada 10 -12 februarie: "Evenimentul zilei, ziarul la care eu eram trecut director onorific şi ziarul cu pretenţii de echidistanţă, se angaja într-o campanie de militantism politic împotriva unui partid, făcînd jocurile unui alt partid. E greu de spus cît de tare urăsc implicarea presei în campanii de militantism bolşevic împotriva unui politician, a unui partid, gen: Semnaţi petiţia on-line! Ieşiţi în stradă! Să dăm jos Guvernul! Da, presa se poate angaja în campanii. Acestea trebuie să fie însă ale societăţii civile şi nu ale partidelor politice.
• Securiştii cibernetici. Cum plănuiesc Serviciile să-şi bage nasul în calculatoarele tuturor firmelor din România
Noul proiect de Lege privind securitatea cibernetică, pus în dezbatere publică de către Ministerul Comunicaţiilor- sub conducerea lui Marius Raul Bostan-, prevede implementarea unor măsuri de securitate care le-ar putea da bătăi de cap atât firmelor private, cât şi instituţiilor statului, şi le-ar putea aduce amenzi între 500 şi 10.000 de lei. Ca un arc peste timp, în caz de incident cibernetic cât de mic - precum o infectare cu un virus malware - legea i-ar putea aduce pe patroni în situaţia de a veni la organele statului cu laptop-urile la subraţ, asemeni scriitorilor optzecişti, obligaţi să îşi înregistreze maşinile de scris.
• «Corporatiştii» care au plecat de la stat: 106 manageri şi membri CA au fost numiţi şi demişi la stat din 2012 şi până astăzi
Managerii privaţi din companiile de stat reprezintă un eşec de zeci de milioane de euro. În ultimii doi ani, resurse importante s-au risipit pentru recrutarea unor privaţi care să preia frâiele unor societăţi strategice ale statului şi să le facă profitabile. Puţini manageri au rezistat însă. Majoritatea a demisionat "din motive personale". Ministerul Transporturilor a fost cel mai afectat de modul în care managerii privaţi au fost numiţi la companiile statului. Societăţile din CFR, Tarom sau Aeroporturile Bucureşti, afaceri de sute de milioane de euro, sunt conduse în prezent de interimari din cauză că managerii privaţi instalaţi iniţial fie au demisionat, fie au fost concediaţi.
• Vine criza? Toată lumea cumpără AUR!
Investitorii au început să cumpere masiv aur pe fondul temerilor legate de pieţele financiare. Marile bănci din Europa, precum Societe Generale (prezentă în România prin BRD), au înregistrat scăderi şi de peste 10% într-o singură zi. Bancherii au avertizat că, în ultimele zile, tot mai mulţi investitori au preferat să-şi vândă acţiunile şi să cumpere masiv aur, aşa cum n-au mai făcut-o de ani de zile. Multe miliarde de dolari au fost investite în metale preţioase în ultimele zile. Pe lângă aur, investitorii au cumpărat masiv şi argint şi platină. Doar în 2010 s-a mai văzut o tendinţă atât de puternică pe zona metalelor preţioase. Aurul are o foarte bună imagine de refugiu în vremuri nesigure, fiind preferatul tuturor atunci când se anunţă vremuri grele.
• JURNALUL NATIONAL
• Protecţia Copilului din Norvegia a băgat românii în şedinţă
In oraşul Skjervoy din nordul Norvegiei trăiesc aproape 3.000 de oameni. Dintre aceştia, 150 sunt romani. Iar acum sunt speriaţi. Terorizaţi că statul norvegian le va lua copiii. Mulţi se gandesc să plece sau să işi trimită copiii acasă, in Romania. Unii au făcut-o deja. Pentru a-i linişti şi pentru a-i ţine pe loc, autorităţile locale şi cei de la Protecţia Copilului i-au invitat la o discuţie deschisă. Iar romanii au avut multe de spus. "Pot să imi cert copilul? Pot să strig la el? Pot să ii interzic accesul la tabletă sau televizor?" Pentru familiile de romani stabilite in Skjervoy, ecoul cazurilor de copii preluaţi de statul norvegian a produs panică. Se tem că in orice clipă ar putea face un pas greşit care să declanşeze tăvălugul procedural incheiat cu despărţirea definitivă de cei mici.
• Dragnea: Eu am fost manipulat când am votat legea dării în plată, în forma iniţială; PSD susţine modificarea ei
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seara că a fost 'manipulat' când a votat legea dării în plată în forma iniţială şi a adăugat că PSD va susţine modificarea acestuia pentru ca beneficiari să fie numai persoanele care şi-au făcut 'o casă pentru a locui în ea'. "Eu am fost manipulat, la rândul meu, când am votat legea (n.r.- legea dării în plată) în forma iniţială. Văzând şi eu ca şi alţi cetăţeni reacţiile pe marginea acelei legi, punctul nostru de vedere este foarte clar la partid, vom susţine legea într-o formă care să îi aibă ca obiectiv pe cei despre care nouă ni s-a spus atunci când s-a prezentat legea, şi anume pe cei care şi-au făcut o casă ca persoană fizică, o casă pentru a locui în ea, nu pe cei care au făcut construcţii de locuinţe ca o afacere sau dezvoltatori imobiliari", a spus Dragnea duminică la B1 TV. El a adăugat că proiectul de lege se poate modifica în acest sens, iar PSD va susţine acest lucru.
• Breasla topografilor se revoltă
La Braşov, aproape 100 de topografi, experţi judiciari şi avocaţi au protestat faţă de ilegalităţile care, susţin ei, se produc în Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din Ardeal. Principala revendicare este legată de introducerea în noul sistem digital a cărţilor funciare a cinci milioane de proprietăţi din Transilvania. Topografii sunt nemulţumiţi pentru că sunt obligaţi să încalce legea. Printr-un ordin al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) din Bucureşti, vechile cărţi funciare, unele şi de peste 100 de ani, intră în sistem digital prin scanare, fără a se mai face măsurători cadastrale, fără a se mai confrunta cu realitatea din teren actele de proprietate şi documentele funciare. Radu Precup, topograf autorizat, spune că "se ajunge la anomalii pentru că evidenţele electronice ale proprietăţilor ajung în instanţe, ceea ce înseamnă că magistraţii lucrează cu acte a căror veridicitate poate fi contestată.
• NATIONAL
• Diacomatu le face lipeala combinagiilor liberali cu popularii lui Băsescu!
Dacă imediat după reţinerea sa, Diacomatu a trecut prin "văile resemnării", acum zburda din nou pe "dealurile încrederii". Astfel ca, intre doua audieri ale sale in fata magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, acesta se agită de mama focului pentru crearea unei noi grupări transpartinice care să obţină destula putere la alegerile locale din iunie, probabil pentru a putea apoi proteja interesele unor controversaţi oameni de afaceri si politicieni. Cert este ca, in aceste zile, "hobbitul" Diacomatu se zbate sa le facă lipeala unora dintre "combinagiii" recunoscuţi din Partidul National Liberal cu latura pragmatica a Mişcării Populare.
• Geoană se mărită cu PNL
Ca să nu rămână mai prejos decât pesediştii, care au "nuntit" cu UNPR si ALDE, liberalii se aliază cu PSRO-ul lui Mircea Geoană. Conform informaţiilor care circula in PNL, liberalii si socialiştii lui Geoană vor sa încheie un protocol de colaborare valabil pentru alegerile locale. Protocol care poate fi extins si la parlamentarele din toamna, daca lucrurile merg bine. Bine mai ales pentru liberali, evident. Din cate se spune, forurile de conducere ale PSRO au dezbătut deja subiectul, ieri, împreună cu toţi liderii locali ai partidului.
• Ce înţelegeri au făcut liberalii cu Angela Merkel
Reprezentanţii PNL Diaspora si cei ai Uniunii Creştin Democrate (partidul Angelei Merkel) din cadrul consiliului municipal Köln se vor susţine reciproc la viitoarele scrutinuri. Colaborarea a fost decisă in acest week-end in timpul unei întâlniri la care au participat romanii Viorel Badea (senator si copreşedinte PNL Diaspora), Marian Zlotea (secretar adjunct PNL), Gabriel Săvulescu (preşedinte PNL Diaspora) si reprezentantul CDU Köln, Ralph Elster.
• Romania, greu de digerat la Washington
Atunci când un personaj precum Robert Kaplan, considerat drept "tătuca analiştilor" americani si un fin cunoscător al domeniului de intelligence, lansează o carte la Ambasada României din SUA, evenimentul nu poate fi privit doar ca unul strict editorial. Mai ales când la evenimentul de la Washington cuvântul înainte a fost asigurat de către George Maior. Cel care, înainte de a fi ambasadorul tarii noastre in SUA, a condus timp de un deceniu Serviciul Roman de Informaţii, in perioada in care SRI-ul a fost americanizat. Maior a insistat asupra tezei lui Kaplan ca, "aflata la limita Europei Centrale, Romania este o naţiune greu de digerat". Totodată a pus serios pe gânduri si "directiva" transmisa de către Kaplan, cel care a susţinut ca, într-o astfel de tara ca Romania si intr-un astfel de moment, "serviciile de informaţii trebuie sa se implice in combaterea corupţiei".
• Dragnea, mai al dracu' decât Ponta
In comparaţie cu Liviu Dragnea, Victor Ponta era un model de toleranta, susţine directorul IPP Adrian Moraru. Directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice. Adrian Moraru, spune ca Liviu Dragnea nu numai ca nu suporta criticile, dar le si "combate agresiv". "Liviu Dragnea este mult mai agresiv in a combate orice părere contrara cu a lui, chiar si prin comparaţie cu Victor Ponta. Nu numai ca a stres mii si mii de comentarii la postarea despre legea aia aberanta, dar a dat < < ban > > tuturor celor care au îndrăznit sa comenteze. După cum se poate vedea nu mai pot sa postez pe pagina sa, nici sa dau like la vreun comentariu. Asta nu s-a întâmplat cu Victor Ponta deşi comentariile de atunci erau mai incomode", reclama Moraru.
• PUTEREA
• Corectitudinea politică şi bebeluşii din Argeş
O prietenă a Bursei Zvonurilor, jurnalistă cu mare experienţă, zice: "Tot political corectness ne-a adus în situaţia asta periculoasă - în scandalul portocalelor care au otrăvit bebeluşii, o lege interzice numirea lanţului de supermarket-uri care le-a vândut şi a pomenirii firmei care le-a adus în ţară. Un fel de lege a defăimarii care funcţioneaza de câţiva ani. Se întamplă o nenorocire, ai voie să vorbeşti despre ea, să empatizezi, dar n-ai voie să spui cine a făcut răul şi nici cum să te fereşti... Poate nu sunt portocalele, dar s-au anunţat magazinele şi producatorii în scandalurile cu laptele infestat, apa minerală, carnea de mici...şi multe altele? Îmi amintesc că nu".
• Fructele din supermarket, la control
În cazul copiilor bolnavi din judeţul Argeş se mai face un pas în anchetă. Inspectorii de la ANSVSA fac controale în supermarketurile din Piteşti, ţinta principală fiind portocalele. Asta după ce toţi părinţii ai căror copii au ajuns de urgenţă în spitalele din Bucureşti şi Piteşti au găsit un numitor comun: portocalele dintr-un lanţ de supermarketuri. Dintre cei 11 copii internaţi la Marie Curie, toţi cu insuficienţă renală, şase sunt la Nefrologie şi au răspuns bine la tratament. Alţi cinci bebeluşi sunt internaţi la terapie intensivă, trei dintre ei fiind într-o stare mai gravă. Unul a fost intubat.
• Cresc vânzările de autovehicule. Ce maşini preferă românii
Apetitul românilor pentru achiziţionarea de noi vehicule nu a scăzut nici în luna ianuarie. Conform cifrelor oficiale, în prima lună a anului s-a înregistrat o creştere de 17,39% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Potrivit Profit.ro, s-au cumpărat 8.303 vehicule noi, din care 5.800 au fost autoturisme. În ceea ce priveşte mărcile preferate de şoferii români, pe primul loc continuă să se claseze Dacia, cu 1.887 de unităţi noi înmatriculate în ianuarie 2016 (+29,16% faţă de ianuarie 2015), urmată de Volkswagen (523 unităţi, +20,51%), Skoda (450 unităţi, -1,32%) şi Renault (399 unităţi, +90,91%).
• ROMANIA LIBERA
• Miniştrii tehnocraţi au acordat un interviu pe zi. Se pregătesc pentru alegerile din toamnă?
Mulţi dintre miniştrii Cabinetului Cioloş nu sunt indiferenţi la propria lor imagine. Unii au fost dispuşi să se lepede de haina discretă a tehnocratului, a profesionistului, prezentând publicului larg şi latura lor personală, deopotrivă cu proiecte pe termen lung. Într-o analiză a "României libere", cei 23 de membri ai Executivului au acordat nu mai puţin de 68 de interviuri numai în mass-media autohtonă. De la învestirea Guvernului, care a avut loc pe 17 noiembrie, până, vineri, 12 februarie, sunt 88 de zile, din care numai 61 lucrătoare. Raportat la cele 68 de interviuri acordate în total de miniştri, am ajunge la concluzia că în fiecare zi de la învestitură membrii Cabinetului Cioloş au oferit presei cel puţin un interviu. O medie destul de ridicată dat fiind faptul că un interviu amplu, acordat de un ministru, face agenda zilei, captând atenţia unui public larg.
• E. coli face ravagii, autorităţile caută neputincioase
Unsprezece dintre copiii afectaţi de un caz grav de infecţie din judeţul Argeş sunt internaţi la Spitalul "Marie Curie" din Bucureşti. Cinci dintre aceştia sunt în continuare la Secţia Terapie Intensivă, iar doi dintre ei au nevoie de ventilaţie mecanică, potrivit oficialilor spitalului. Aceştia au mai declarat că este puţin probabil să fie externat vreun bebeluş în cursul săptămânii viitoare, chiar dacă starea copiilor se îmbunătăţeşte. Autorităţile naţionale şi cele judeţene din Argeş sunt în alertă maximă, atât din cauza severităţii simptomelor, care pornesc de la diaree şi stare febrilă şi pot ajunge până la insuficienţă renală, fiind necesară dializa peritoneală, cât şi din cauza faptului că nu găsesc nici un numitor comun pentru cele 14 cazuri.
• Cine l-a făcut pe Kirill "papă ortodox" şi noi n-am aflat?
Dacă te iei după o parte importantă a mass-media occidentale, întâlnirea dintre papa Francisc şi patriarhul Kirill al Rusiei ar fi prima de acest fel între liderul Bisericii Catolice şi cel al Bisericii Ortodoxe după 1000 de ani, adică după Marea Schismă din 1054. Problema cu această pretenţie este că e istoric falsă, devreme ce la momentul schismei, biserica rusă avea rang de mitropolie dependentă de Constantinopol şi este factual falsă devreme ce patriarhul Moscovei NU este liderul lumii ortodoxe şi n-a fost niciodată, oricât şi-ar dori Kremlinul să fie aşa. Întâlnirea dintre papa Francisc şi patriarhul Kirill pe aeroportul din Havana, capitala unei ţări marxiste, va intra, probabil în istoria celor mai bizare lucruri produse vreodată în istoria creştinismului. Asta ar fi una la mână. A doua, că cei doi s-au recunoscut reciproc ca lideri ai celor două forme ale creştinismului tradiţional, de unde şi aiureala presei despre "întâlnirea după o mie de ani". Aici vina cade asupra papei Francisc.
• Rusia anunţă un nou război rece
Atmosfera s-a încins sâmbătă la Conferinţa pentru securitate de la München între liderii ruşi şi occidentali asupra Siriei, Ucrainei şi crizei imigraţiei, în cursul schimburilor privind şansele unei reuşite a acordului încheiat în ajun în vederea încetării focului în Siria. Tensiunile au crescut după ce ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a anunţat că Turcia şi Arabia Saudită sunt pregătite să trimită trupe contra organizaţiei jihadiste Statul Islamic în Siria. În discursul pronunţat la München, premierul rus, Dmitri Medvedev, a avertizat sâmbătă contra oricărei intervenţii la sol a ţărilor membre ale coaliţiei condusă de SUA. În cuvinte dure, demnitarul a descris relaţiile tumultuoase dintre Moscova şi Occident şi a abandonat faţa amicală a conducerii ruse, cea a "reformatorului" prudent, cu discurs ponderat. La München a apărut un Medvedev cu retorică dură faţă de criticii "ţarului" de la Kremlin şi a declarat că lumea a intrat într-un nou război rece.
• ZIARUL FINANCIAR
• Căderea barilului începe să se simtă. Petrom discută intern un plan de restructurări, cu reducerea numărului de salariaţi
Afectată de căderea barilului de ţiţei, Petrom, a doua companie din România, ia în calcul posibile restructurări atât de proiecte, cât şi de număr de salariaţi, pentru a face faţă vremurilor volatile care afectează toată industria de petrol şi gaze din lume. "Având în vedere evoluţiile pieţei, acest proces de analiză a proiectelor este continuu şi ar putea duce, printre alte măsuri avute în vedere, şi la reducerea numărului de salariaţi. Însă nu se poate vorbi de un obiectiv numeric, ci de unul calitativ, respectiv rezilienţa companiei într-un mediu de piaţă nefavorabil, menţinând totodată deschise opţiunile pentru revenire, în cazul îmbunătăţirii contextului de preţ", au declarat pentru ZF reprezentanţii Petrom. La finalul lunii septembrie 2015, Petrom avea 16.200 de angajaţi. OMV a anunţat vineri că va scoate la vânzare reţeaua de benzinării deţinută în Turcia, Petrol Ofisi, unde era cel mai mare jucător.
• Mitul marilor companii cu pierderi din România se destramă
În anul 2000, companiile cu peste 500 de angajaţi aveau pierderi atât de mari încât anulau profiturile făcute de celelalte categorii de companii. În 2014 situaţia s-a schimbat. Cele 700 de companii din România din categoria companiilor foarte mari (cu peste 500 de salariaţi) au realizat 50% din profitul întregului sistem de companii din România în 2014, arată o analiză realizată de prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macro modelare Economică al Academiei Române. În opinia sa, pe lângă Consiliul National al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, trebuie să existe o organizaţie similară care să urmărească cu atenţie activitatea companiilor mari şi foarte mari, prin prisma importanţei colosale pe care aceste companii o au asupra profitabilităţii sistemului naţional de companii din România. "În categoria marilor companii avem perlele din sectorul energetic: Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica etc.
• Curăţirea bilanţurilor continuă. BCR pregăteşte vânzarea unui alt pachet de credite neperformante
BCR, cea mai mare bancă locală, negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante (NPL), după ce la finele anului trecut a perfectat cea mai mare tranzacţie cu NPL-uri, cedând un pachet cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro. Banca negociază cu APS vânzarea noului portofoliu de neperformante, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. În ultimii doi ani, BCR a încercat să facă curăţenie în bilanţ şi a vândut pachete de credite neperformante de circa 2 mld. euro, însă mai are împrumuturi rele de care trebuie să scape. Banca ar mai avea de vândut împrumuturi neperformante de peste 1 mld. euro. BNR a recomandat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Totodată, grăbirea curăţării bilanţului BCR de neperformante este posibil să fi fost sugerată şi de Erste Bank, principalul acţionar, care îşi doreşte ca banca să se concentreze pe creşterea businessului.