REVISTA PRESEI - 16.06.2012

• ADEVARUL

• Partid înfrânt la locale, caut şef pentru resuscitare. Vasile Blaga ar putea fi noul preşedinte al PDL

Puţini sunt cei care au făcut declaraţii privind preferinţele lor pentru viitorul şef al PDL. Însă, numele care apare cel mai des în declaraţiile de presă ale pedeliştilor este Vasile Blaga, care, potrivit stenogramelor şedinţei PDL de joi, a criticat dur actuala conducere a partidului. Liderul deputaţilor PDL Mircea Toader îl va susţine pe Vasile Blaga pentru funcţia de preşedinte al partidului portocaliu, în cazul în care acesta îşi va depune candidatura. Toader nu a exclus nici candidatura sa pentru o funcţie de vicepreşedinte sau de secretar executiv. Preşedintele PDL Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean, altădată foarte deschis şi franc în legătură cu preferinţele sale, a ales de această dată să nu răspundă provocării. Oltean a subliniat că în fruntea partidului va trevui să stea un om care poate pune înainte de orice interesele partidului.

• Cum au recâştigat românii dreptul de a vedea Euro 2012! Filmul halucinant al evenimentelor

Despre România se spune că e ţara tuturor posibilităţilor. Totuşi, ruperea unui contract strigător la cer, încheiat între TVR şi Dolce Sport, a dovedit că totul are o limită. Chiar şi în România! Băieţii care au semnat un contract absolut ruşinos pentru sublicenţierea partidelor de la Euro 2012 au dat naştere la cel mai mare scandal din istoria recentă a televiziunii publice. Urmarea? Au căzut capete, probabil că vor mai cădea, iar într-o încercare disperată de a salva situaţia, noua conducere a TVR-ului a anulat un acord din care avea mai mult de pierdut decât de câştigat.

• Preşedintele BCE consideră că a venit rândul politicienilor să întărească euro

Economia zonei euro se confruntă cu riscuri serioase, iar politicienii trebuie să acţioneze rapid pentru a întări euro. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. "Există riscuri serioase, riscuri care au de-a face în primul rând cu incertitudinea crescută. Pieţele şi populaţia trebuie să fie asigurate că vom merge împreună", a declarat Mario Draghi la o conferinţă a economiştilor şi specialiştilor din băncile centrale, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres. Precizând că BCE este gata să ofere noi lichidităţi băncilor, Mario Draghi a subliniat că este rândul politicienilor să împiedice escaladarea crizei. "Am ajuns într-un punct în care alegerile politice au devenit mai importante decât instrumentele monetare", a avertizat preşedintele BCE.

• Bucureştiul va fi, în noiembrie, capitala industriei online din Sud-Estul Europei

Cel mai mare eveniment din Sud-Estul Europei, dedicat industriei internetului, How to Web 2012, va aduce la Bucureşti jurnalişti dezvoltatori de aplicaţii şi executivi sau proprietari ai unor companii cu valoare de piaţă de miliarde bune de euro. Printre acestea, cea mai mare reţea de socializare dezvoltată în Europa şi cel mai mare dezvoltator european de jocuri sociale. Cea de-a patra ediţie a How to Web, cea mai importantă conferinţă de tehnologie şi afaceri web din Europa de Sud-Est va avea loc anul acesta la Bucureşti, în zilele de 7 şi 8 noiembrie. La eveniment sunt aşteptaţi peste 800 de participanţi, şi reprezentanţi ai industriei de profil din peste 15 ţări.

• "Profetul crizei", lovit de criza din România. Ce ţeapă a luat NOURIEL ROUBINI

Firma lui Nouriel Roubini cere insolvenţa unei firme organizatoare de evenimente din România care l-a invitat la mai multe forumuri pe teme economice la Bucureşti, dar nu l-a plătit decât parţial. Cererea a fost depusă la Tribunalul Bucureşti la data de 14 iunie şi are ca termen de judecată stabilit pentru data de 12 octombrie. Onorariul uzual al lui Roubini pentru participarea la astfel de evenimente este de 60.000 de euro, potrivit relatărilor din presă. Firma Forum Invest este controlată de Bogdan Popovici, care a fost condamnat în ianuarie la şapte ani de închisoare în dosarul "Trofeul Calităţii", potrivit Hotnews.ro. Nouriel Roubini a participat pentru prima dată la un forum organizat de Forum Invest în mai 2010. Deşi organizatorul evenimentului nu-i plătise "profetului crizei" o parte din onorariu, acesta a venit şi a doua oară în România, în mai 2011, la un eveniment organizat tot de Forum Invest.

• Niall Ferguson: dacă va fi un Lehman în UE, acesta va fi săptămâna viitoare

Grecia este echivalentul unui Lehman Brothers pentru Europa, şi dacă această ţară va fi lăsată să cadă, atunci, acest pas, se va face chiar săptămâna viitoare, spune Niall Ferguson profesor de economie în cadrul celebrei universităţi Harvard. El se declară însă încrezător în faptul că politicienii vor găsi cea mai bună soluţie pentru rămânerea Greciei în zona euro. "Acum nu este clar cine va ceda primul" a declarat profesorul Ferguson pentru Bloomberg Tv. "Părerea mea este că, până la urmă, vor fi cedări de ambele părţi. Vom avea o reeditare - financiară însă - a cunoscutei dispute a nervilor dintre Rusia şi SUA privind amplasarea de rachete nucleare în Cuba. Rachetele nucleare în acest caz sunt posibilele atacuri de panică - fugă a capitalurilor din bănci. Un fenomen la care, în cele din urmă, nici chiar Germania nu poate rămâne imună" a adăugat acesta.

• Cum arată culmea crizei pentru greci: "Ca România lui Ceauşescu la începutul anilor '90"

Incertitudinea politică extremă, corupţia "în floare", cozile la cantinele sociale şi nevoia de ajutor din partea organizaţiilor nonguvernamentale, caracteristice statelor în dezvoltare, îi sperie pe greci că ţara ar putea pierde progresele înregistrate în ultimele decenii. "Trecem de la o ţară occidentală la o ţară săracă. Sunt îngrijorat că va fi ca în România lui Ceauşescu la începutul anilor "90", a declarat pentru CNBC directorul organizaţiei internaţionale de caritate SOS Satele Copiilor, George Protopapas. Ceea ce separă, însă, Grecia de ţările aflate în dezvoltare este clasa de mijloc, extinsă şi bine educată, precum şi identificarea culturală cu Vestul. Grecia, cu amestecul său straniu de capitalism şi socialism, a fost întotdeauna una dintre cele mai slab dezvoltate ţări din UE. Există multe opinii că nu ar fi trebuit primită în zona euro de la început, potrivit CNBC.

• Băncile centrale sunt pregătite pentru un rezultat negativ al alegerilor din Grecia

Băncile centrale au anunţat că sunt pregătite cu lichidităţi de urgenţă pentru stabilizarea pieţelor în situaţia în care alegerile de sâmbătă din Grecia vor cauza turbulenţe. După publicarea informaţiei, la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, valoarea acţiunilor europene a crescut. Problemele din Grecia au fost discutate de oficialii celor mai puternice state din lume care s-au întâlnit zilele trecute în cadrul summitului G20 în Los Cabos, Mexico. Atât şefii statelor, cât şi miniştrii de finanţe vor urmări îndeaproape alegerile din Grecia. Potrivit Forbes.com, dacă Alexis Tsipras, reprezentantul partidului de stânga Syriza Party, va câştiga alegerile, este foarte probabil ca pieţele din întreaga lume să intre într-o criză.

• Jean-Marc Ayrault: Franţa nu vrea o alianţă împotriva Angelei Merkel

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat, vineri, că Franţa şi Germania trebuie să găsească împreună o soluţie pentru a scoate Europa din criză. El a adăugat că acest lucru presupune "un dialog mai intens decât cel de până acum". "Trebuie ca Germania şi Franţa, mână în mână, să găsească la 28 şi 29 iunie (summitul european, n.r.) o soluţie pentru a scoate Europa din criză", la care să se asocieze şi ceilalţi parteneri europeni, a spus premierul francez, relevă AFP. "Sunt sigur că o vom găsi, nu am nicio îndoială în acest sens. Acest lucru presupune un dialog mai intens decât cel desfăşurat până acum", a afirmat Ayrault la postul de radio Europe 1. Totodată, Ayrault a exclus ipoteza că Franţa ar vrea să creeze o coaliţie sau un front împotriva şefei executivului german.

• Angela Merkel avertizează împotriva "mediocrităţii" în Europa

Cancelarul german Angela Merkel, foarte criticată în special în Franţa pentru apărarea austerităţii, a reacţionat puternic vineri, deplângând "lipsa de încredere" în zona euro şi avertizând împotriva "mediocrităţii", relatează AFP. Merkel a deplâns în faţa Federaţiei micilor întreprinzători o "lipsă de încredere între actorii" din zona euro, care nu poate fi soluţionată decât atacând "de la rădăcini criza", adică "îndatorarea şi îndepărtarea de competitivitate". "A apărut o falsă dezbatere, opunând creşterea (economică) şi austeritatea bugetară. Sunt doar nişte vorbe", a declarat ea. Menţionând viitorul summit G20 din Mexic, Merkel a subliniat, aşa cum a făcut-o şi cu o zi înainte, că Germania "nu se va lăsa convinsă de soluţii rapide ca euroobligaţiunile" sau introducerea unui fond comun de garanţii bancare în Europa.

• Italienii îşi fac fonduri de investiţii prin care vor să privatizeze companiile de stat

Guvernul tehnocrat condus de Mario Monti caută alternative pentru a face rost de bani la buget. Cea mai recentă propunere este scoaterea la vânzare a proprietăţilor şi activelor aflate în proprietatea statului, la nivel local şi central. Potrivit presei locale, sumele ce ar putea fi obţinute din privatizare ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro. O şedinţă guvernamentală a dezbatut înfiinţarea în următoarele luni a trei fonduri de achiziţionare şi gestiune a activelor publice, anunţă publicaţia financiară "Financial Times".

• Viena exclude orice renegociere privind condiţiile de ajutor financiar pentru Grecia

Vicecancelarul austriac, conservatorul Michael Spindelegger, a declarat vineri că nu va avea loc o renegociere a condiţiilor de ajutor financiar pentru Grecia, transmite AFP. Declaraţia a fost făcută în contextul în care liderii principalelor formaţiuni politice din Grecia au vorbit în ultima săptămână despre renegocierea acordurilor de împrumut. "Europa este pregătită, potrivit condiţiilor convenite, să ajute Grecia. Aceste condiţii nu vor fi renegociate cu noul guvern. Nu ar fi serios să dăm această impresie", a explicat Michael Spindelegger, într-un interviu acordat cotidianului economic austriac "WirtschaftsBlatt". "După alegeri, vom respecta ceea ce a fost promis la nivel european", a adăugat el.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Codul Muncii, modificat după pofta sindicatelor

Sindicatele oferă susţinere noii puteri în schimbul răsturnării Codului Muncii: în favoarea angajaţilor şi în dauna angajatorilor. La doar un an după ce Codul Muncii a fost flexibilizat, sindicatele forţează întoarcerea la o formă mai rigidă. Principalele nemulţumiri ale sindicaliştilor sunt durata perioadei de probă, posibilitatea încheierii de contracte pe perioadă determinată şi renunţarea la clauza prin care concedierea liderilor de sindicat era imposibilă indiferent de motive. Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale "Me­ridian", spune că au fost întâlniri între sindicate şi reprezentanţi ai guvernului privind modificarea Codului Muncii.

• Liderii USL au început să se sape între ei. Liberalii sunt tot mai suspicioşi că Ponta a făcut blat cu Băsescu.

Un atac surprinzător împotriva preşedintelui PNL, Crin Antonescu, a venit vineri din partea propriului Radu Câmpeanu. El a spus că nu crede că poporul român îl va alege preşedinte pe liderul liberal. "Nu vor vota un om care, prin viziunea electoratului, nu are prestanţa şi echilibrul necesar", a apreciat Câmpeanu, preşedinte fondator al PNL. Criticile sale vin în contextul unor ciocniri, nu foarte violente, dar tot mai frecvente, între liderii USL. Relaţia dintre premierul Ponta şi preşedintele Băsescu pare să devină tot mai tandră, deşi aparent cei doi se ceartă în legătură cu persoana care va reprezenta România la reuniunile Consiliului European. Joi, la o recepţie a ambasadei Rusiei, premierul Victor Ponta a închinat un pahar de şampanie în onoarea preşedinţilor Putin şi Băsescu. "Domnule ambasador, ca să fiu cinstit, putem bea şi pentru preşedinţii noştri", a spus premierul român.

• Vasilescu, BNR: "Grecia nu renunţă la euro!"

Grecia nu va părăsi zona euro, orice s-ar întâmpla în urma alegerilor de duminică, iar BNR este pregătită să apere stabilitatea financiară a românilor, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, într-un interviu pentru EVZ.

• Halucinanta numire a comisiei care îl judecă pe Mang

Zeci de oameni nevinovaţi plătesc pentru greşelile fostului ministru al Educaţiei, Ioan Mang. Ca să-l scape de scandalul acuzaţiilor de plagiat, succesorul său, Liviu Pop, face numiri şi destituiri pe bandă rulantă. Ministrul interimar Liviu Pop e în stare să rescrie regulile după care se ghidează Ministerul Educaţiei, totul de dragul fostului său coleg de executiv, Ioan Mang. Ca să-l pună pe Mang la adăpost de multiplele acuzaţii de plagiat care i s-au adus, Pop a dat peste cap activitatea a două instituţii cheie din domeniul cercetării. Zeci de angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) şi ai Consiliului Naţional de Etică (CNE), au aflat, din Monitorul Oficial, că au fost concediaţi sau numiţi în diverse funcţii.

• Se închid fabricile auto. E bine sau rău pentru România? Renault şi alţi producători auto europeni au 5 fabrici inutile.

Anunţul recent al General Motors că va închide fabrica Opel din Bochum a produs reacţii diverse, de la frustrarea angajaţilor până la opinii ale analiştilor care consideră că măsura ar trebui imitată şi de alte companii. Ce semnal ar putea trimite însă către România, a cărei industrie auto a ţinut exporturile şi, indirect, economia la suprafaţă în timpul crizei? Fabrica Opel din Bochum este un simbol pentru grupul german, fiind inaugurată în 1962, a doua după fabrica mamă din Russelsheim şi prima deschisă ca parte a General Motors. După 55 de ani de producţie, fabrica va fi închisă la începutul lui 2017, după ce sindicatele au obţinut o prelungire a perioadei de la constructorul auto. Anunţul a redeschis discuţia legată de supracapacitatea de producţie din domeniul auto, unul puţin flexibil din acest punct de vedere, prin natura activităţii.

• Ţânţarul românesc de 28 de ori mai scump decât ţânţarul unguresc

Ţânţarii au copleşit Bucureştiul, deşi firma 3D încasează anual peste 4,3 milioane de euro, pentru stârpirea lor. La Budapesta, "ţânţăriada" costă doar 153.750 de euro şi e eficientă. Primarul Oprescu declara în aprilie 2010 că va rezilia contractul încheiat cu firma 3D România pentru serviciile de dezinsecţie şi deratizare şi că va organiza în septembrie 2010 o nouă licitaţie. Au trecut 19 luni şi licitaţia nu s-a mai organizat. Directorul general al firmei, Andrei Leca, a declarat pentru EVZ că 3D se ocupă în continuare de dezinsecţia Bucureştiului, deoarece contractul nu ar fi expirat. Ultima prelungire a contractului a fost semnată în 2009. Până atunci, bucureştenii plăteau circa 7 milioane de euro anual pentru dezinsecţie şi deratizare, dar suma a fost crescută la 7,7 milioane de euro. Dintre aceştia, 4,3 milioane se dau pentru stârpirea ţânţarilor.

• Opt ani de Bechtel în România: autostrada dezamăgirii totale

Pe 16 iunie 2004, când au început lucrările la Braşov-Borş, autorităţile de atunci promiteau că la finele acestui an vom circula pe cei 415 kilometri ai autostrăzii. Realizaţi sunt doar 52. Astăzi se împlinesc opt ani de la tăierea panglicii - eveniment la care au participat premierul Adrian Năstase, ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cel de interne, Ioan Rus, şi vicepreşedintele Bechtel de atunci, Charles Redman -, dacă e să comparăm realizările la autostrada Braşov-Borş (70 cm/h) cu viteza de deplasare a unui melc (3m/h, conform studiilor de specialitate - n.r.), observăm că melcul e vitezoman.