REVISTA PRESEI - 16.07.2011

REVISTA PRESEI 16.07.2011

• ADEVARUL

• Ne aşteaptă un weekend torid, dar şi ploi

În weekend va fi caniculă în toată partea de sud a ţării, în timp ce jumătatea de nord este traversată de la vest spre est de un front atmosferic rece. Acesta aduce vreme instabilă, cu descărcări electrice şi ploi torenţiale, care pot depăşi 50 de litri pe metru pătrat. De aceea, s-a emis o avertizare de ploi şi vijelii valabilă până luni la ora 18.00. Temperaturile maxime nu vor depăşi 27 de grade Celsius în aceste zone (centrul, nordul şi sud-vestul ţării). Sudul va fi cuprins de caniculă pe întreaga perioadă a weekendului, cu temperaturi maxime de 38 şi chiar 39 de grade Celsius, cele mai ridicate din anul acesta.

• Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, cere dobânzi mai mici la creditele în lei

Bancherii ar trebui să mai ieftinească împrumuturile în lei, în perioada următoare, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). "Mă aştept ca dobânzile la creditele în lei, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, să scadă spre nivelul nostru (n.r. - spre dobânda de politică monetară) în perioada următoare, dacă băncile vor avea încredere", a spus guvernatorul, cu ocazia unui seminar despre inflaţie. El a explicat că în acest moment, băncile percep dobânzi duble la creditele în monedă naţională, comparativ cu dobânda de politică monetară. Astfel, în timp ce dobânda-cheie este de 6,25%, băncile "vând" leii către clienţii lor la o dobândă medie de 12%.

• Forbes: Cum au căzut românii în capcana depozitelor bancare

În prima jumătate a anului, din conturile de economii ale românilor au dispărut circa 180 de milioane de euro. 
Nu este vorba despre vreo infracţiune. Prinşi de inflaţie în capcana depozitelor bancare, românii au pierdut în prima jumătate a anului peste 750 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 180 de milioane de euro, din valoarea reală a economiilor ţinute în lei. Chiar dacă dobânzile au umflat scriptic valoarea conturilor, creşterea inflaţiei a redus puterea de cumpărare a banilor puşi de-o parte. Valoarea exactă a pierderilor este dificil de estimat, însă un calcul simplist ne arată că alegerea făcută de români - de a-şi ţine leii în bancă - nu este nici pe departe cea mai potrivită.

• Ministerul Culturii aprobă pe şest "Roşia Montană"

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a aprobat descărcarea de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, situat în zona Roşia Montană, judeţul Alba. Decizia este practic echivalentă cu aprobarea de către Ministerul Culturii a întregului proiect de exploatare minieră iniţiat în zonă de compania canadiană Gabriel Resources. De altfel, imediat după aflarea veştii, reprezentanţii companiei au declarat că se aşteaptă ca şi celelalte autorizaţii să fie obţinute în lunile următoare. Practic, emiterea acestora era o simplă formalitate, ce depindea, până acum, de descărcarea de sarcină arheologică. Singura piedică ce mai stă în calea începerii exploatării miniere în Roşia Montană este avizul de mediu, ce ar urma să fie emis de ministerul condus de Laszlo Borbely. Deşi ordinea de zi a şedinţei Comisiei Naţionale de Arheologie trebuia publicată pe site-ul Ministerului Culturii, fiind o informaţie de interes public, vestea a fost aflată în România la două zile de la aprobarea propriu-zisă.

• Şoferii RATB blochează transportul de noapte

Câteva sute de angajaţi ai Regiei Autonome de Transport au făcut ieri un protest spontan, abandonând autobuzele la depouri. Şoferii sunt nemulţumiţi de introducerea liniilor de noapte, care i-ar lăsa fără transportul gratuit de la locul de muncă acasă. Conducerea RATB îi va da în judecată. Vestea că Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) va introduce transport public de noapte a fost salutată de călătorii bucureşteni, dar nu şi de unii angajaţi ai instituţiei municipalităţii. Ieri, la prima oră, sindicaliştii au declarat presei că au aflat din ziare că vor lucra şi noaptea. Astfel, au solicitat o întrevedere, la prânz, cu directorii RATB.

• Românii care au uimit Microsoft. Geniile noastre au luat marile premii la Imagine Cup şi au câştigat mii de euro

Patru echipe de tineri din România s-au clasat pe primele locuri la finala mondială a competiţiei IT Imagine Cup. Nouă studenţi români au luptat împotriva celor mai puternici finalişti din 183 de ţări şi au obţinut aur şi bronz la două probe dure. Monica, Iuliana, Ciprian şi Răzvan sunt doar câţiva dintre românii care au reuşit să-i uimească pe IT-iştii de la Microsoft, una dintre cele mai mari companii din lume. La competiţia Imagine Cup, organizată zilele trecute la New York, cei patru au luat aur şi bronz la două dintre cele mai dure probe: Digital Media şi Embedded Development. Printre finaliştii concursului s-au mai numărat alte două echipe româneşti, care i-au impresionat pe mai marii de la Microsoft după ce au ajuns în finală.

• Raportul pe justiţie al României va fi din nou critic. Negocieri puternice pentru punctele cheie care influenţează decizia pe Schengen

Noul raport pe justiţie al Comisiei Europene pentru România va fi din nou unul critic, va face trimitere la funcţionarea defectuoasă a unor instituţii din sistemul judiciar românesc şi va pune presiune pe implementarea legislaţiei noi, au declarat surse diplomatice care au caracterizat evaluarea aşteptată săptămâna viitoare ca fiind una "de maturitate". Comisia Europeană va anunţa miercuri, 20 iulie, progresele României şi Bulgariei aflate sub monitorizare în cadrul aşa numitului Mecanism de Verificare şi Cooperare în Justiţie(MCV). Raportul preliminar este acum în dezbaterea autorităţilor naţionale care au schimburi de opinii pe tema conţinutului acestuia cu experţii Comisiei Europene.

• Adevărul" te învaţă cum să iei bani de la UE

Citeşte în fiecare ediţie de weekend a ziarului care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgi pentru ca ideea ta de afaceri să prindă viaţă cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană! Urmăreşte sugestiile noastre de investiţii şi învaţă din reuşitele, dar şi din greşelile celor care şi-au pus pe picioare o afacere cu bani europeni. În cei peste patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a rămas nesemnificativ: mai puţin de 15% din totalul sumelor alocate pentru perioada 2007-2013. Atât reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cât şi cei ai Comisiei Europene au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra gradului redus de absorbţie a fondurilor europene. Iar asta mai ales în contextul economic actual, când investiţiile cu bani de la UE ar putea genera o relansare susţinută a economiei.

• Rolf-Dieter Heuer, directorul general CERN: "120 de români lucrează la antimaterie"

Într-un interviu pentru "Adevărul", profesorul german Rolf-Dieter Heuer, directorul general al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN), vorbeşte despre particula lui Dumnezeu, despre găurile negre şi despre limitele cunoaşterii umane. Directorul laboratorului-gigant de la CERN a venit la Bucureşti pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti pentru întreaga activitate ştiinţifică. În acelaşi timp, el a participat la evaluarea activităţii echipei româneşti de cercetare de la acceleratorul de particule (Large Hadron Collider), situat la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. Profesorul a explicat pentru "Adevărul" cum încearcă oamenii de ştiinţă să refacă in vitro lucrătura Universului de acum câteva miliarde de ani.

• Cui sunt cel mai îndatoraţi americanii?

Cea mai mare parte a datoriei publice a SUA este în mâinile cetăţenilor americani care beneficiază indirect de această situaţie prin încasarea dobânzilor primite anual de la guvernul american. SUA nu vor intra în colaps financiar atât timp cât dolarul rămâne valuta globală. Iar guvernul va continua să împrumute atât de la investitori şi actori locali cât şi de la partenerii globali precum bănci britanice sau guvernul chinez. Până când nu va exista o dezbatere publică, legitimă şi onestă cu privire la factorii care au dus la această situaţie, politicienii americani vor continua să se învârtă în jurul cozii prefăcându-se însă că ar fi alergători de cursă lungă.

• Italienii trec pe austeritate

Senatul italian a aprobat joi în regim de urgenţă pachetul de austeritate a cărui valoare a fost ridicată în ultimul moment la 48 de miliarde de euro, pe patru ani. Camera Inferioară a votat şi ea pentru implementarea măsurilor menite să calmeze pieţele. Presa italiană scrie că ministrului de Finanţe, Giulio Tremonti, i-a crescut cota în ultimele zile şi speculează pe marginea unei plecări a lui Silvio Berlusconi înainte de 2013, lăsând loc unui guvern de tehnicieni. Potrivit "The Wall Street Journal", atenţia investitorilor se va muta săptămâna viitoare de la Italia la Spania, ţară ce va demara licitaţiile pentru concesionarea celor mai mari două aeroporturi, Barajas, din capitală, şi El Prat, din Barcelona. Madridul speră să obţină cel puţin 5,3 miliarde de euro.

• Japonia, pregătită să renunţe la energia nucleară

Premierul japonez Naoto Kan a dat primul semnal al ieşirii din nuclear şi al reorientării ţării către alte forme de energie. Companiile de utilităţi şi chiar membri ai propriului guvern se opun însă de frica unei crize energetice. Cel mai probabil chestiunea va fi supusă unui referendum popular. Planul de a creşte ponderea nuclearului din mixul energetic japonez la 53% până în 2030, de la nivelul de 30% dinainte de dezastrul de la Fukushima, va fi abandonat deoarece chestiunea siguranţei a căpătat o nouă importanţă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cazul Scaleţchi. Condamnat la moarte şi la şpagă

A fost comandant de navă la 26 de ani şi a fugit din ţară cu vaporul. A scăpat de plutonul de execuţie. Se dă apărătorul drepturilor omului şi e acuzat de trafic de influenţă şi şpagă. La 26 de ani, în plin regim comunist, avea lumea la picioare. Era cel mai tânăr căpitan de cursă lungă din Europa, femeile roiau în jurul său, bani avea cu nemiluita şi călătorea pe tărâmuri unde românii ajungeau doar în vis. Aroganţa şi prostia l-au dărâmat. A ales să fugă din ţară. Nu oricum, ci cu un mineralier de 12.500 de tone. Aproape că izbutise când l-au prins. A fost condamnat la moarte. Cinci ani a stat la puşcărie, din care doi în celula condamnaţilor la pedeapsa capitală. A pus botul la o şpagă de 24.000 de dolari şi a primit şase ani de închisoare. Tertipurile juridice îl ţin departe de zdup.

• Modelul ungar de reconstrucţie: totul finalizat la termen

După mai puţin de 8 luni de la cel mai mare dezastru ecologic din Ungaria, guvernul a reclădit locuinţele din cele trei sate afectate, a despăgubit victimele şi a decontaminat întreaga zonă. Autorităţile ungare au încheiat procesul de reconstrucţie a zonei afectate de cel mai mare dezastru ecologic din istoria ţării, produs în octombrie anul trecut, când un rezervor de reziduuri chimice a cedat iar substanţa toxică a inundat trei localităţi din apropiere. Zece persoane au murit atunci iar alte 120 au fost grav rănite, în timp ce peste 300 de familii au rămas fără locuinţe după ce un volum de aproximativ 1,6 milioane de metri cubi de noroi roşu a măturat totul în cale.

• Ciocan "Zeul apelor", prietenul tuturor guvernelor

Societatea administrată de omul de afaceri Ioan Ciocan a devenit, din 2005, omniprezentă la inundaţii, obţinând zeci de milioane de euro. Firma Lescaci Com SRL, acuzată că a renovat un apartament al lui Laszlo Borbely, câştigă de şase ani lucrări cu încredinţare directă şi licitaţii de la Apele Române. Ioan Ciocan are filiaţie PSD - fiind ginerele fostului prefect social-democrat de Satu Mare şi actual deputat - făcând primele afaceri cu Ministerul Apărării Naţionale, pe vremea lui Ioan Mircea Paşcu, în guvernarea PSD. A continuat cu lucrări mari câştigate în Dobrogea, fiind un apropiat al grupului Mazăre-Nemirschi, când PSD deţinea ministerul Mediului. A primit lucrări prin încredinţare directă şi din partea guvernului PNL, după inundaţiile din 2008, prin HG-uri semnate de premierul Tăriceanu şi apoi, în 2010, după inundaţii, în timpul guvernării PDL.

• Dan Ioan Popescu, între negarea acuzaţiilor şi secretomanie

Aflat în Italia atunci când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis confiscarea a aproximativ un milion de euro din averea sa, Dan Ioan Popescu a declarat, telefonic, pentru Evenimentul zilei, că nu se aştepta la o asemenea hotărâre. DIP a răspuns, însă, evaziv, întrebărilor EVZ, precizând că nu va putea oferi mai multe lămuriri până când nu va vedea, personal, motivarea hotărârii judecătilor Curţii Supreme.

• Opt bănci au picat examenul de stres

O instituţie financiară din Austria, trei din Grecia şi cinci din Spania trebuie să-şi majoreze capitalurile până la sfârşitul anului. În total, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a analizat activitatea a 90 de bănci din 21 de ţări din Uniunea Europeană. Practic, Autoritatea Bancară a examinat capacităţile instituţiilor financiare de a suporta doi ani de şomaj în creştere, scăderea preţurilor la imobiliare şi alte condiţii adverse pe care autorităţile le consideră cele mai proaste scenarii. Astfel, a fost testată soliditatea băncilor "în cazul unui scenariu nefavorabil, dar plauzibil", potrivit unui comunicat al ABE. Instituţiile financiare care au picat testele europene de stres sunt Oesterreichische Volksbanken AG din Austria, băncile greceşti EFG Eurobank Ergasias SA, ATE Bank (Agricultural Bank of Greece), precum şi mai multe bănci spaniole. Este vorba despre Banco Pastor SA, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Banco Grupo Caja3, Catalunya Caixa şi Unnim, potrivit Bloomberg.

• Cum explică Isărescu de ce nu scad dobânzile la creditele în lei

De ani buni, Mugur Isărescu, şeful Băncii Naţionale a României (BNR), încearcă să îndrepte populaţia spre creditele în lei. Inflaţia este însă la cote ridicate, adică de circa două ori peste nivelul prevăzut de banca centrală. Pentru a strânge bani de la români, băncile menţin ridicate dobânzile de la depozite, ce-i drept, de abia acoperind creşterea preţurilor. Pentru că dau mult pe depozite, practică dobânzi mari şi pentru creditele plasate. În prezent, deşi dobânda BNR este de 6,25% pe an, băncile comerciale percep pentru creditele în lei dobânzi de circa 12% pe an.

• BNR a dat un semnal optimist.

După ce luni la rândul am văzut inflaţia majorându-se, guvernatorul spune că indicele care măsoară creşterea preţurilor s-ar putea reduce curând la jumătate. La începutul lunii octombrie, am putea vedea o inflaţie de "4 şi ceva" (faţă de 7,9% în iunie - n.r.), spune Mugur Isarescu.

• Microsoft renunţă la Windows şi pregăteşte o bombă pe piaţa sistemelor de operare

Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, va lansa un sistem de operare care va rula, atât pe PC-uri, cât şi pe telefoane, tablete, televizoare şi console de jocuri. Compania ia în considerare şi renunţarea la denumirea Windows. Imaginaţi-vă o lume fără Microsoft Windows. Acest lucru nu este imposibil după ce Andrew Lees, preşedintele diviziei Windows Phone, a declarat în cadrul conferinţei Worldwide Partner din Los Angeles că, în curând, Microsoft va lansa un sistem de operare nou, care nu va avea nicio legatură cu Windows şi care va rula pe diferite dispozitive precum telefoane mobile, computere, tablete de internet şi televizoare.

• Ponta, Hunor şi Voicu, acuzaţi că presează DNA

Daniel Morar a reclamat implicarea unor lideri de la PSD, PNL şi UDMR în anchetele procurorilor, ultimul exemplu fiind dosarul Borbely. Declaraţiile politicienilor în jurul dosarului de corupţie în care este implicat şi numele ministrului Mediului, Laszlo Borbely, l-a făcut pe Daniel Morar să reclame ingerinţe în ancheta procurorilor. Şeful DNA a acuzat presiuni politice în acest caz. Concret, el i-a arătat cu degetul pe Victor Ponta, pe Kelemen Hunor şi pe liberalul Mihai Voicu. Într-un interviu acordat TVR, Daniel Morar a spus că unii lideri politici se solidarizează cu cei aflaţi în anchete "în necunoştinţă de cauză" faţă de dosarul în care se fac cercetări. "Aceste personaje care fac acuzaţii nu cunosc nici situaţia de fapt, nici situaţia juridică şi nici normele juridice aplicabile în materie, fără ca asta să-i impiedice să facă acuzaţii de genul < DNA este o instituţie abuzivă >.

• NATIONAL

• "Congelatorul" DNA !

Daca ar fi sa te iei dupa descinderile pe banda rulanta operate de catre DNA, ai zice ca temuta institutie aproape ca lucreaza in avans, la cat de productiva pare. In realitate insa, lucrurile insa nu stau nici pe departe chiar asa. Desi inspaimantatorii procurorii au ajuns sa munceasca in trei schimburi, cate sase zile pe saptamana. Numai ca la vechile dosare instrumentate se adauga mereu altele noi, considerate intotdeauna "si mai urgente".

• Basescu a promulgat legea de modificare a pensiilor militare

Presedintele Traian Basescu a semnat, vineri, decretul de promulgare a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Precizarea este facuta intr-un comunicat de vineri al Administratiei Prezidentiale. Proiectul de lege privind aprobarea OUG 1/2011 referitoare la recalcularea pensiilor militare a fost adoptat de Camera Deputatilor, forul decizional, in data de 21 iunie, fiind inregistrate 168 de voturi "pentru", 16 voturi "impotriva" si 7 abtineri.

• Greva spontana la RATB: soferii nu vor trasee de noapte

Cateva zeci de şoferi din RATB au intrerupt lucrul, vineri, nemultumiti de introducerea traseelor de noapte. Ei au amenintat ca nu vor reveni pe trasee pana cand nu li se va asigura transportul catre casa la finalul programului de noapte. Directorul Regiei Autonome de Transport in Comun (RATB), Adrian Crit, a declarat ca i-a invitat la discutii pe sindicalişti şi ca ii aşteapta pe liderii cu care sa poata discuta aceasta situatie. "Ceea ce fac ei este total ilegal", a spus Crit. El a sustinut ca sindicaliştii solicita sa li se asigure transportul pana la locuinta, dupa terminarea programului de noapte. Şoferii din RATB nu au fost informati in prealabil cu privire la decizia conducerii Regiei de a infiinta cele 23 de trasee de noapte cu autobuzul, sustin reprezentantii Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti (STB).

• "Blonda, chiorul si piticul" se joaca la Cotroceni

Piesa "Blonda, chiorul si piticul" se va juca la sala de spectacole din incinta Palatului Cotroceni, pe 20 iulie, de la ora 19.30, a declarat pentru Mediafax Stefanis Lupu, regizorul comediei, care spera ca la spectacol sa participe si presedintele Traian Basescu. In luna mai, presedintele Traian Basescu a invitat trupa de artisti sa joace piesa "Blonda, chiorul si piticul" la sala de spectacole a Palatului Cotroceni, la o data care urma sa fie stabilita de comun acord, seful statului urmand sa fie prezent in sala, alaturi de sotia sa, Maria Basescu.

• Antonescu: In USL democratia se impune de la centru

Acolo unde uselistii nu vor ajunge la o intelegere privind candidaturile, mana ferma a liderilor de la centru va rezolva problema, a anuntat Crin Antonescu. Atunci cand se afla doar in galerie si nu in primul esalon politic, Crin Antonescu critica de zor lipsa de democratie de prin partide. Odata ajuns in top, presedintele PNL s-a molipsit si el de pacatoasa boala a tiraniei. Dovada sta si ultima interventie a liderului liberal, care le-a spus verde-n fata uselistilor din teritoriu ca sunt doar niste bieti actori intr-o piesa frumos montata de la centru. Cu alte cuvinte, pesedistii si liberalii vor face fix cum le dicteaza liderii lor mai ales cand vine vorba de candidaturi.

• Vezi cum si din ce fac bani parlamentarii

Colaborari cu divese universitati, speculatii la bursa, plasamente sau investitii in arta, toate sunt bune pentru parlamentarii dornici sa-si sporeasca veniturile. In medie, un parlamentar castiga 55.000 lei pe an. Insa cea mai mare parte a senatorilor si deputatilor nu traiesc doar din indemnizatia de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei isi rotunjesc veniturile din salarii obtinute la catedra, in spitale sau Consilii de Administratie, din inchirieri de locuinte sau spatii comerciale si din speculatii la bursa. Odata banii obtinuti, multi dintre alesi obisnuiesc sa investeasca sume frumusele in colectii de arta si bijuterii. Este si cazul senatorului Mircea Andrei, care are tablouri si bijuterii de peste 235.000 euro

• Votul prin corespondenţa baga râcă in Coaliţie

Proiect de suflet al ministrului Teodor Baconschi (singurul pe care-l are de altfel), votul prin corespondenta contravine intereselor partenerilor din UDMR. Dupa ce maghiarii au strambat din nas la regionalizarea propusa de PDL, iata ca noua tema sustinuta de democrati, votul prin coresondenta, s-a transformat intr-un subiect numai bun de rupt coalitia. Liderii UDMR nu au facut un secret din faptul ca nu sunt dispusi sa marseze la varianta propusa de ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

• Romanii au cumparat 50 de kilograme de aur

Incurajati de cotatiile internationale, romanii au achizitionat, in mai putin de doua saptamani, aur in valoare de de 1,8 milioane euro. Metalul pretios este vazut ca un "refugiu" in fata furtunii care zguduie din nou pietele financiare europene. De la inceputul lunii, BCR si Piraeus, cele doua banci locale care deruleaza operatiuni cu aur cu clientela, au vandut circa 50 de kilograme. Si asta in conditiile in care, la cursul Bancii Nationale a Romaniei, gramul de aur a sarit de 153 de lei, atingand astfel un nou varf istoric.