REVISTA PRESEI 16.11.2011

• ADEVARUL

• Pierderi-record pentru marile bănci europene

Pe lângă înăsprirea cerinţelor de capital şi ştergerea datoriilor Greciei, grupurile bancare din Europa se confruntă şi cu pierderi uriaşe. Loviturile se ţin lanţ pentru marile grupuri bancare europene. După ce au fost practic forţate să participe "voluntar" la planul de salvare a Greciei (adică să şteargă 50% din datoriile acesteia) şi să se alinieze noilor condiţii de capital impuse la nivelul Uniunii Europene, acestea se confruntă acum şi cu scăderea profiturilor care, în unele cazuri, a dus grupurile pe pierdere. Este cazul celei mai mari bănci italiene, UniCredit. În cel de-al treilea trimestru al acestui an, instituţia bancară a înregistrat o pierdere-record în valoare de 10,6 miliarde de euro.

• Grupurile bancare americane câştigă de pe urma crizei din Europa

Temerile legate de viitorul zonei euro au trimis bursele pe roşu şi ieri, acestea având pierderi la finalul şedinţei de tranzacţionare. Unii câştigă însă de pe urma situaţiei. Băncile americane se numără printre beneficiari, explică un analist financiar. "Ironia actualei situaţii este că băncile beneficiază în acest moment de pe urma a ceea ce se întâmplă în Europa. Băncile europene îşi vând activele din America la preţuri reduse către băncile americane, creând astfel un câştig pentru acestea", a explicat Dick Bove, analist la compania Rochdale Securities, într-un interviu acordat postului american de televiziune CNBC.

• Constantin Tampiza, Lukoil: "Noi toţi o să participăm la susţinerea trântorilor"

Constantin Tampiza, coordonator al strategiei de dezvoltare a Lukoil în România, spune că planul de susţinere a Greciei obligă fiecare locuitor al Europei să plătească greşelile acestei ţări. Planul de susţinere a Greciei votat de liderii europeni este un precedent antieconomic extrem de periculos, susţine Constantin Tampiza, coordonator al strategiei de dezvoltare a grupului petrolier Lukoil în România, într-un interviu pentru "Adevărul". "Când o ţară sau mai multe ţări plătesc o persoană care nu munceşte nu este echitate. Nu mai vorbesc de echitate economică, dar aici nu este echitate socială. Şi în timp apare noţiunea de separatism, ba, mai mult, de naţionalism", consideră el.

• Cancelarul german: Cetăţenii UE trebuie să aleagă prin vot direct preşedintele Comisiei Europene

Cancelarul german Angela Merkel îşi convinge membrii de partid să adopte o rezoluţie prin care cere ca viitorii preşedinţi ai Comisiei Europene să fie aleşi direct de către cetăţenii Uniunii Europene - o modalitate de a crea o uniune poltiică mai strânsă a UE, pentru a combate criza datoriilor suverane, "cel mai greu ceas al Uniuniii Europene de la al doilea război mondial", susţine aceasta. Angela Merkel a cerut în timpul conferinţei anuale a partidului său creştin-democrat german (CDU), susţinută ieri (14 noiembrie) în Lepizig, Germania sprijin pentru o rezoluţie care cere un regulament mult mai strict al Uniunii Europene şi crearea unei taxe pe tranzacţii financiare la nivelul zonei euro, idee combătută cu vehemenţă de satte precum Marea Britanie.

• Eurodeputaţii au interzis speculaţiile cu datoriile suverane care au agravat criza Greciei

Parlamentul European a votat ieri, la Strasbourg, un regulament care prevede restricţionarea tranzacţiilor de tip "short selling" (vânzare în lipsă) şi a celor cu CDS (Credit default swaps - instrumente financiare de asigurare împotriva incapacităţii de plată). Regulile votate astăzi vor interzice anumite tranzacţii şi vor face mult mai dificile speculaţiile privind intrarea unei ţări în incapacitate de plată. Aceste tipuri de tranzacţii sunt considerate ca fiind la baza creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi de multe voci că au agravat problemele economice ale Greciei. Regulamentul votat astăzi face parte dintr-un pachet de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare.

• Forintul se prăbuşeşte reflectând temerile asupra economiei Ungariei

Cursul de schimb al monedei maghiare faţă de euro a scăzut la un nivel record, luni, pe fondul temerilor că datoria suverană a Ungariei ar putea fi retrogradată la nivelul de junk din cauza creşterii economice slabe şi a politicilor economice neortodoxe ale guvernului maghiar. Neliniştea investitorilor a fost foaret evidentă luni dimineaţa la Budapesta după ce agenţia de gestionare a datoriei publice a renunţat la vânzarea de obligaţiuni pe termen scurt din cauza cererii slabe, după ce, recent, aceeaşi agenţie a amânat de două ori vânzările de obligaţiuni pe termen mai îndelungat, notează publicaţia de business "The Wall Street Journal".

• Elena Udrea s-a întâlnit la Londra cu prinţul Charles

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a răspuns unei invitaţii lansate de prinţul Charles, informează Realitatea. Cei doi s-au întâlnit marţi seară la Londra, la reşedinţa oficială a prinţului. Întâlnirea a avut loc la 17.40, la Clarence House, reşedinţa oficială a acestuia. Ministrul Dezvoltării a postat pe site-ul personal atât impresii, cât şi fotografii de la întrevedere. "Am avut o întâlnire în această seară cu Alteţa Sa Regală Charles, Prinţul de Wales, un extraordinar prieten al României şi un minunat ambasador al turismului românesc", a scris aceasta.

• Lista scurtă a PDL pentru Senat

Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Petru Filip sunt variantele democrat-liberalilor pentru înlocuirea lui Mircea Geoană. Democrat-liberalii aşteaptă decizia Comitetului Executiv al PSD în cazul actualului preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, pentru a-şi pune în aplicare strategia de ocupare a celei de-a doua funcţii în stat. Potrivit unor surse politice, senatorii PDL mizează pe faptul că Geoană va pierde irevocabil sprijinul partidului, iar funcţia lui de la Senat va deveni vacantă.

• Cea mai mare creştere a PIB din ultimii trei ani

Produsul Intern Brut a avansat cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2010. O amploare mai mare a creşterii a mai fost consemnată doar în trimestrul al treilea din 2008 (9,1%). Economia începe din nou să duduie, arată statisticile oficiale, dar motoarele creşterii nu mai sunt construcţiile şi consumul, ca în anii dinaintea crizei, ci industria, exporturile şi agricultura. Per ansamblu, economia a avansat în trimestrul al treilea din acest an cu 4,4% faţă de acelaşi trimestru din 2010 (serie brută) şi cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea (serie ajustată sezonier), iar în primele nouă luni creşterea a fost de 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, potrivit datelor tip "semnal" anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

• Statul se va împrumuta la costuri tot mai mari

România va atrage resurse tot mai scumpe de pe pieţele externe, iar băncile locale trebuie să acopere nevoia de finanţare pentru ca România să nu tragă iar bani de la FMI. Contextul nefavorabil de pe pieţe şi revizuirea perspective de rating a Ungariei vor afecta emisiunea de obligaţiuni în dolari pregătită de România, a declarat Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. "Ceea ce s-a întâmplat cu retrogradarea ratingurilor pe Ungaria şi a celorlalte ţări din jurul nostru ne afectează şi pe noi, iar din ceea ce am văzut, şi ceea ce cred, este că politica de ieşire pe piaţa de capital va fi la momentele favorabile", a spus Lazăr.

• CURENTUL

• Justiţia la mâna lui Vîntu?

Trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti au decis, după mintea lor, că Sorin Ovidiu Vîntu nu este un pericol public. Acuzat cu probe suficiente că a delapidat societatea Petromservice cu 83 milioane de euro şi a prejudiciat statul român (care, în generozitatea lui, îi întreţine chiar şi pe magistraţii incompetenţi sau corupţi), cu alte 100 milioane de euro, Sorin Ovidiu Vîntu nu este un pericol public. A păcălit, adică, 79.000 de persoane, din care 72.000 sunt simpli membri ai Asociaţiei Salariaţilor din Petrom, care nu şi-au mai primit dividendele ca urmare a acestui tun al lui Vîntu, dar asta nu înseamnă că el este pericol public au decis judecătorii Carmen Veronica Găină, Daniela Panioglu şi Vasile Băjan.

• Scandalul de la Cluj: Acasă la primarul Apostu s-au găsit carduri de benzină de la Rosal

Sergiu Hosu, directorul firmei de salubrizare Rosal - Cluj şi Ana Maria Vancia, contabilă în cadrul aceleiaşi firme, au fost audiaţi, ieri, de către anchetatorii DNA Cluj care cercetează faptele de corupţie de care este acuzat primarul Sorin Apostu. Cei doi angajaţi din staff-ul Rosal Cluj au fost chemaţi la audieri după ce procurorii au găsit, în cursul percheziţiilor efectuate săptămâna trecută la domiciliul primarului, două carduri pentru achiziţionarea de benzină primite de la filiala locală a Rosal. Iniţial, anumite surse judiciare afirmaseră că acele bonuri găsite acasă la Apostu ar fi fost bonuri pentru cumpărături într-un mall din Cluj, ipoteză infirmată ulterior.

• Acordul scutului antirachetă a fost ratificat în Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, cu 261 de voturi "pentru", 4 voturi "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată cu proiectul de lege pentru ratificarea acestui acord, acesta urmând să fie transmis Senatului, care este for decizional.

• CURIERUL NATIONAL

• Economia creşte. Avem motive de optimism?

PIB a urcat în T3 cu 1,9% faţă de cel anterior şi cu 4,4% faţă de iulie-septembrie 2010. Mircea Coşea: În 2012 vom fi la voia sorţii, pentru că bugetul nu este unul de relansare economică, iar economia va stagna. Olteanu (UNPCPR): Guvernul nu trebuie să reducă măsurile de sprijin acordate fermierilor, pentru că agricultura ar trebui să fie prioritate naţională.

• Investiţiile străine, doar 1,17 mld. euro până în septembrie

Investiţiile străine directe au totalizat în primele nouă luni 1,175 miliarde de euro, în scădere cu 54,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, deşi în luna septembrie România a atras investiţii de 49 milioane de euro, dublul nivelului din august, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Creditele intra-grup au însumat 232 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au totalizat 943 miliarde euro, se arată într-un comunicat al BNR. Investiţiile din primele nouă luni au acoperit în proporţie de 31% deficitul de cont curent, care s-a plasat la 3,79 mld. euro.

• Moment de BuCuRie pentru investitorii de la SIF3

SIF Transilvania a semnat cu Erste contractul final de vânzare a acţiunilor BCR. Titlurile SIF3 au crescut în sesiunea de ieri de la BVB cu 10%, până la preţul de 0,583 lei/acţiune, semnificativ peste maximul local consemnat după publicarea propunerii Erste. Volumul de ieri, de 15,8 mil. acţiuni, este cel mai ridicat pe acest emitent din ultimii trei ani. SIF Transilvania (SIF3) a semnat luni cu Erste Group Bank contractul ce vizează vânzarea pachetului de acţiuni deţinut la Banca Comercială Română (BCR), termenii înţelegerii fiind aceiaşi cu cei aprobaţi în AGA. Astfel, în schimbul pachetului de 6% din acţiunile BCR, societatea va încasa 123,6 mil. lei în numerar şi va primi un pachet reprezentând aproximativ 1% din titlurile Erste, informează Mediafax.

• UE pedepseşte Siria

Uniunea Europeană a decis să extindă sancţiunile împotriva regimului sirian, din cauza represiunii împotriva protestatarilor care cer schimbarea regimului. Decizia a fost luată la Bruxelles de miniştrii de Externe din statele membre, între care şi cel român, Teodor Baconschi. Între timp, regimul de la Damasc a cerut organizarea unui summit arab de urgenţă privind criza care afectează ţara din martie anul acesta. "Siria cere organizarea unui summit arab urgent pentru a remedia criza şi consecinţele sale negative asupra conjuncturii arabe", a precizat televiziunea publică siriană. Potrivit unui comunicat oficial difuzat de agenţia Sana, Damascul invită ţările arabe să trimită miniştri în Siria pentru a se informa la faţa locului şi pentru a superviza aplicarea planului de ieşire din criză propus de Liga Arabă.

• Banca Clariden Leu, pe cale de dispariţie

Credit Suisse a anunţat ieri că va integra complet în grup cea mai veche bancă privată din Elveţia, Clariden Leu, concediind 550 de angajaţi pentru a obţine economii de 200 milioane franci elveţieni pe an, potrivit Reuters. Fondată în 1755 la Zurich, Clariden Leu este cea mai veche instituţie de private banking din Elveţia şi totodată una dintre cele mai mari, după ce a absorbit în 2007 celelalte bănci private independente ale Credit Suisse. Clariden Leu, care a funcţionat până acum ca bancă independentă deţinută de Credit Suisse, are 15 sucursale în întreaga lume şi 1.770 de angajaţi, care administrează active de 94 miliarde franci elveţieni.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce poate face China pentru România

Comuniştii chinezi cred că ţările aflate în criză economică nu trebuie să aibă "cerinţe nerezonabile" de la rezervele imense de bani ale Chinei. Schimburile dintre România şi China, întreţinute în timpul regimului Ceauşescu prin vizite şi politică, s-au redus după 1990. Demnitari din cadrul Ministerului de Externe Chinez spun însă că nu a fost vorba de "o răcire", ci mai degrabă de o consecinţă a faptului că "fiecare a avut alte preocupări". În plină criză economică, întreaga Europă caută de partea chineză sprijin şi in vestiţii. România nu face excepţie. În urma vizitei făcute de Emil Boc în China, în luna august, a apărut o avalanşă de ipoteze legate de domeniile în care chinezii ar putea veni să investească la noi în ţară. S-a vorbit de autostrăzi, de energie nucleară, de bănci. Zhu Xiaozhong, profesor la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene şi din Asia Centrală din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale (CASS), spune, într-un interviu acordat, pentru EVZ, la Beijing că România ar putea beneficia de investiţii chineze în portul Constanţa.

• Economia merge bine în 2011. Greul vine la anul, se aşteaptă analiştii

Performanţa economică din al treilea trimestru a fost una extrem de bună, în special datorită agriculturii, dar şi dacă se exclude acest impact economia s-ar fi majorat cu 1,8% faţă de aceeaşi perioada din 2010, a spus pentru EVZ Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române. Datele recente ne permit să sperăm că în 2011 produsul intern brut (PIB) va creşte cu 2%, însă cu condiţia să avem o creştere de 1,5% în ultimele trei luni ale anului faţă de T4 2010, a spus pentru EVZ Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române.

• Implicarea SRI în rezolvarea dosarelor de corupţie ajunge în "Le Monde"

Discuţiile despre sprijinul dat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în instrumentarea dosarelor de mare corupţie ajung în mass-media europene. Într-un articol publicat astăzi în prestigiosul ziar "Le Monde", corespondentul din Bucureşti, Mirel Bran, vorbeşte despre această temă. "Această voinţă de a distruge corupţia cu orice preţ a creat deja tensiuni între Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii. La sfârşitul lunii octombrie, în faţa Parlamentului, directorul SRI, George Maior, a explicat: < În ultimii doi ani, SRI a transmis organelor de anchetă 1500 de rapoarte privind crima organizată. I-au fost transmise Ministerului de Interne hărţi care arată clanurile şi acţiunile lor. Informaţiile noastre au permis anihilarea unora dintre aceste clanuri, dar acestea sunt gestionate aşa cum sunt gestionate. Acest lucru arată anumite lacune >".

• Se pregăteşte de o nouă lovitură: Soros cumpără imobiliare în ţara oraşelor fantomă

Miliardarul George Soros are în plan investiţii imobiliare în China şi Hong Kong, conform unor informaţii furnizate de 21st Century Business Herald, citat de Bloomberg. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât majoritatea analiştilor şi experţilor spun că bula imobiliară din China se apropie de spargere. FM HK Management Ltd, subsidiara din Hong Kong a Soros Fund Management LLC a început să se pregătească de investiţii imobiliare în China încă de la începutul acestui an, iar George Soros s-a întâlnit cu dezvoltatori şi agenţi din Hong Kong, scriu cei de la Bloomberg, precizând că dintre clienţii fondului fac parte oligarhi din China şi Hong Kong.

• JURNALUL NATIONAL

• Câtă industrie ne-a murit până acum. Colapsul de după 1990 ne-a lăsat cu o gaură anuală de 3,5 miliarde de euro

România a pierdut în cei 20 de ani de la Revoluţie o industrie echivalentă cu două combinate siderurgice ca Sidex şi o termocentrală mare precum cea de la Craiova, în urma căreia a rămas o gaură anuală de 3,5 mili­ar­de de euro în economia ţării noastre, echivalentul a 3% din produsul intern brut, potrivit unei analize Jurnalul Naţional. Oficial, ţara noastră are în acest moment un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii, însă asta se întâmplă nu pentru că industria naţională s-a eficientizat atât de mult, ci din cauza colapsului înregistrat în tranziţie. Dacă socotim că aceste emisii s-au economisit prin scăderea unei cantităţi constante în cei 20 de ani, rezultă că ţara noastră are un surplus de 15 milioane de unităţi anual.

• 60% din gospodării, în criză

Doar 20% dintre cei care şi-au pierdut locul de muncă au primit ajutor de şomaj, potrivit unui raport BERD. Ungaria, Slovacia şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări la criza din zona euro, urmate de Croaţia, Slovenia, România şi Polonia, potrivit unui raport prezentat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). O treime dintre români dau vina pe "Vest" pentru sărăcia din ţară, prin Vest înţelegând SUA, UE sau Occidentul în general. În România, peste 60% dintre gospodării au fost afectate "destul sau semnificativ" de criză, potrivit rezultatelor sondajului BERD. Din procentajul de 60%, 15% dintre familii au încercat fără succes să ia credite pe canale oficiale, în timp ce alte 14% au reuşit.

• Suspendarea lui Băsescu, motivul excluderii lui Geoană. Ponta a susţinut că nu vizita în America a lui Geoană l-a supărat, ci are nevoie de funcţia acestuia

La câteva zile după decizia Comisiei de arbitraj a PSD privind excluderea lui Mircea Geoană din PSD, pre­şedintele partidului, Victor Ponta, apare cu explicaţii surprinzătoare. "Noi ne-am dorit ca în funcţia de preşedinte al Senatului, posibil înlocuitor al lui Traian Băsescu, să fie o persoană de încredere, iar domnul Geoană are o încredere ştirbită. Ponta a adăugat că, în momentul în care opoziţia va avea un vot în plus în Parlament, "USL va încerca imediat să-l suspende pe Traian Băsescu". "Dacă cineva ajunge în locul lui, vreau să ajungă cineva care nu-mi poartă pică pentru că n-a ajuns preşedinte în 2009, cineva care nu are în spate o aşa încărcătură politică", a explicat şeful PSD.

• NATIONAL

• Prigoana DNA se abate spre Rosal

Lui Silviu Prigoana i se apropie franghia de par. Cercetarile in cazul primarului clujean Sorin Apostu se apropie periculos de Rosalul patronat candva de deputatul PDL. Cand a aflat ca Apostu a fost saltat, lui Prigoana i-a picat fata. Desi a incercat sa disimuleze, tulburarea politicianului a fost vizibila. Temerile deputatului PDL s-au dovedit a fi intemeiate, directorul firmei de salubrizare Rosal Cluj, Sergiu Hosu, dar si o contabila fiind chemati, ieri, sa dea cu subsemnatul la DNA. Motivul: in locuinta primarului Sorin Apostu au fost gasite mai multe carduri pentru achizitionarea de combustibil primite de la firma Rosal.

• Dancu: Nastase, un las care sta sub caciula lui Iliescu

Adrian Nastase a fost si este in continuare las. Cel putin asa sustine Vasile Dancu, cel pe care fostul premier il acuza, deunazi, de tradare. Pesedistul clujean se declara dezamagit de atacurile lansate de Nastase la adresa lui. "Ma asteptam la mai mult din partea lui. Comentariul pe care l-a postat pe blog este sub nivelul intelectual al lui Nastase", a declarat Dancu pentru "National", precizand ca spera sa aiba "o disputa ideologica" de substanta cu presedintele CN al PSD dar, vorba aceea, "n-ai cu cine".

• Cine-l sprijina pe Geoana sa-si faca un nou partid!

O parte dintre liderii judeteni ai PSD, precum si cativa parlamentari i-au promis sprijin lui Mircea Geoana, daca acesta va decide infiintarea unui nou partid, dupa iminenta excludere din PSD, la Comitetului Executiv din 22 noiembrie. Potrivit unor surse social-democrate, varianta ca Mircea Geoana sa infiinteze un nou partid, dupa ce va fi exclus din PSD, a fost discutata in ultimele saptamani cu mai multi lideri judeteni ai PSD, dar si cu cativa parlamentari. Conform surselor mentionate, Geoana a primit asigurari ca va fi ajutat la infiintarea noului partid si, mai ales, la formarea structurilor teritoriale, de la Constantin Nicolescu (presedintele CJ Arges), Silvian Ciuperca (presedintele CJ Ialomita), Bunea Stancu (presedintele CJ Braila). Acestora li se adauga liderii PSD Buzau, Constantin Boscodeala, Adrian si Vasile Mocanu, si presedinta PSD Calarasi, Oana Mizil.

• Investitorii si bancherii straini fug din Romania

Institutiile financiare internationale atrag atentia ca bancile occidentale vor sa-si vanda subsidiarele din Romania. Mai rau, si investorii straini se feresc de tara noastra. Cotidianul Financial Times avertizeaza ca vin vremuri grele pentru Europa de Est. "Bancile din Vest au inghetat creditarea (in statele din estul Europei - n.r). Ele incearca sa-si vanda vechiile portofolii sau chiar subsidiarele", se arata in cotidianul mentionat.

• Gaddafi, pedepsit pentru ca impunea "dinarul de aur"

Presedintele libian era foarte aproape sa convinga tarile bogate in petrol sa nu mai vanda pe dolari, ci pe "dinarul de aur". Dictator capabil de genocid, posesor de arme de distrugere in masa, acestea au fost principalele acuze care au constituit justificarea pentru interventia NATO in Libia. Analistul financiar Anthony Wile de la Daily Bell crede, insa, ca altul a fost motivul atacului asupra lui Gaddafi. Gaddafi aproape reusise sa impuna o moneda unica pentru tarile bogate in petrol din Africa si Orientul Mijlociu, si anume dinarul sustinut de aur. Se asigurase din start cu 150 de tone de aur in trezorerie. Primul lucru pe care l-au facut rebelii, la doar o saptamana de la debutul bombardamentului NATO, a fost sa creeze o "banca centrala" in Benghazi, care sa inlocuiasca autoritatea monetara libiana.

• PUTEREA

• CIA, îndemnată să spună ce ştie despre încălzirea globală

Una dintre agenţiile guvernamentale a Statelor Unite a declarat că CIA ar trebui să-şi abandoneze cultura tradiţională de secretomanie şi să înceapă să împărtăşească informaţiile pe care le deţine în privinţa încălzirii globale, scrie The Guardian. Potrivit unui raport al Adunării Ştiinţifice pentru Apărare, o agenţie a guvernului american, a cerut principalei agenţii de spionaj să nu mai trateze încălzirea globală ca pe un secret, după un an în care capriciile vremii au fost mai problematice decât niciodată pentru SUA. Îndemnul reprezintă o nouă lovitură pentru CIA, în contextul în care agenţia încearcă să justifice crearea şi păstrarea unui centru dedicat monitorizării climei, un departament a cărui finanţare a fost contestată de congresmenii americani de-a lungul timpului.

• Putin primeşte varianta chineză a Nobelului pentru Pace

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a primit "Premiul Păcii Confucius" din partea unui grup de academicieni chinezi, scrie AFP. Acesta reprezintă un echivalent chinez pentru Premiul Nobel pentru Pace, inaugurat ca o coincidenţă în 2010, atunci când dizidentul Liu Xiaobo a primit premiul din partea Academiei Nobel. Alegerea lui Vladimir Putin survine cu puţine luni înainte ca acesta să participe la un scrutin prezidenţial despre care se crede că-l va câştiga fără probleme, iar Beijingul doreşte să aibă în noul preşedinte rus un partener de încredere pe parcursul celor două mandate pe care acesta se preconizează că le va obţine.

• Preşedintele Yemenului promite că demisionează

Preşedintele yemenit Ali Abdullah Saleh a declarat că va renunţa la funcţie "în următoarele 90 de zile", în urma unei înţelegeri cu Consiliul de Cooperare al Golfului, în urma unui interviu preluat de CNN. "După ce vom ajunge la o înţelegere cu CCG, odată ce aceasta va fi semnată, imediat după ce se va agrea o structură de transfer a puterii şi vor fi organizate alegeri, preşedintele va demisiona", a declarat Saleh pentru postul tv France 24. Yemen se confruntă cu violenţe grave în urma protestelor care au izbucnit la începutul acestui an în contextul "Primăverii Arabe", însă situaţia stagnează de câteva luni.

• ROMANIA LIBERA

• Companii. Datoriile transportatorului feroviar naţional sunt cât afacerile acestuia pe doi ani. CFR Marfă şi-a concediat în ultimul an jumătate din angajaţi

Echilibrul financiar precar al companiei de stat este stricat de penalităţile uriaşe de plată. Doi factori vor împiedica CFR Marfă SA, operatorul naţional de transport feroviar, să obţină profit anul acesta, arată datele economice ale companiei, valabile la opt luni, prezentate la finele lunii trecute Consiliului de Administraţie de către managementul acesteia. În pofida unei ameliorări sesizate la nivelul veniturilor înregistrate şi a cheltuielilor, compania va avea în 2012 al patrulea an consecutiv pe pierderi. Cifrele oficiale menţionează o reducere a pierderilor de la 146 milioane lei, nivel valabil pentru primele opt luni ale anului trecut, la 51 milioane lei pentru perioada ianuarie-august.

• Căderea forintului răsună la Bucureşti

Credibilitatea financiară a Ungariei se află în colimatorul agenţiilor de rating, iar retrogradarea notelor suverane pe Ungaria şi alte ţări din jurul României creează un context nefavorabil climatului financiar în ansamblu. Standard&Poor's a plasat nota suverană a ţării "sub supraveghere negativă", decizie care a provocat iritarea guvernului de la Budapesta, care a reiterat că Ungaria nu are nevoie de vreun acord cu FMI. S&P estimează că mediul economico-politic ungar a devenit "imprevizibil din cauza slăbirii organismelor de supervizare şi din cauza unor decizii privind reţetele bugetare care vor avea efecte negative asupra creşterii economice ungare şi asupra finanţelor statului".

• Trebuie să facă profit serviciile publice? Ilie Serbanescu

Folosim zilnic, prin forţa lucrurilor, servicii publice (transport în comun, distribuţii de gaze, distribuţii de electricitate, distribuţii de energie termică, apă-canalizare) pentru care, în mod firesc, plătim. Multe dintre aceste servicii sunt asigurate (încă) de companii de stat şi aproape sistematic respectivele companii nu numai că nu realizează profituri, dar înregistrează şi pierderi. Şi tot sistematic, toate analizele economice insistă pe performanţele slabe ale companiilor de stat, inclusiv, şi aproape înainte de toate, ale celor din serviciile publice, şi se lamentează cât suportăm noi lipsa lor de performanţă! Treaba nu este însă deloc clară, căci întrebarea este dacă tragem ponoase sau, dimpotrivă, tocmai tragem foloase din absenţa profiturilor în aceste companii, căci, dincolo de o mai bună organizare în sine, realizarea de profituri nu ar fi, de fapt, pe seama preţurilor şi deci a noastră, în calitate de beneficiari ai serviciilor?!

• Şantajabilul Ponta

În ciuda tinereţii care l-a salvat de o eventuală carieră PCR-istă, Ponta are totuşi un trecut care nu-i va da multă vreme pace: cariera de fost şef al Corpului de control al primului ministru, într-unul dintre cele mai corupte guverne post-decembriste, condus de mentorul său, Adrian Năstase. În raport cu numărul şi anvergura afacerilor oneroase din acea perioadă, unele tangente cu siguranţa naţională, palmaresul tânărului investigator guvernamental tinde uluitor spre zero. Deşi dă bine la CV, politic, Victor Ponta este infirm tocmai din cauza acelui trecut, pentru că există destui oameni la vârful partidului care ştiu foarte clar cât şi la ce a închis ochii domnul Ponta atunci când a avut şansa de proba cât de tăios îi este spiritul justiţiar.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cum a reuşit Energy Holding să obţină de la Camera de Comerţ anularea "forţei majore" la Hidroelectrica. De pe document a lipsit semnătura preşedintelui CCIR

Şapte companii au cerut suspendarea avizelor de forţă majoră emise în septembrie de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), dar numai Energy Holding, consiliată de casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, a obţinut anularea documentului care o scutea pe Hidroelectrica de onorarea contractului ca urmare a secetei. În plină secetă, care a dus la înjumătăţirea producţiei de energie hidro, Hidroelectrica, firma care livrează cel mai ieftin curent electric din România, cere Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), pe baza unor documente justificative, avize de forţă majoră pentru toate cele 41 de contracte directe de vânzare a energiei. Preşedintele CCIR este Mihail Vlasov, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din Iaşi .

• Câţi salariaţi există în România: 4, 5 sau 6 milioane? Patru instituţii de stat calculează angajaţii, dar rezultatul e diferit

Pentru prima dată, Ministerul Muncii publică numărul de salariaţi pe baza datelor de la inspectoratele de muncă: peste 5,25 de milioane de salariaţi erau activi (adică în plată) la finele lunii octombrie a acestui an. Pe de altă parte, numărul de salariaţi raportat de Institutul Naţional de Statistică la finele lunii septembrie în buletinul lunar arată că numărul de salariaţi din economie a ajuns la 4,2 milioane de persoane. În acelaşi timp, la Comisia de Prognoză sunt înregistraţi peste 6,1 mi lioane de salariaţi, pe când la Casa de Pensii erau înregistraţi la finele lunii iunie 4,8 milioane de asiguraţi care plăteau contribuţii sociale.

• FP a spart depozite de 847 mil. lei ca să cumpere acţiuni. Pe Erste şi Raiffeisen a pierdut 140 mil. lei

Lichidităţile Fondului Proprietatea (FP) au scăzut cu 847 mil. lei (200 mil. euro) de la începutul anului, circa 120 mil. lei fiind folosite pentru răscumpărări de acţiuni proprii, iar restul ajungând în acţiuni listate pe bursa de la Bucureşti şi pe bursa din Viena. La începutul anului, Fondul Proprietatea se număra printre companiile locale cu cele mai mari lichidităţi din economie, având plasate 1,071 mld. lei în depozite bancare şi încă 190 mil. lei în titluri de stat. Cu două luni înainte de finalul anului, valoarea plasamentelor în depozite a scăzut la 260 milioane de lei, iar în titluri de stat mai are circa 150 mil. lei, potrivit raportului pe luna octombrie emis de FP.

Creşterea economică din T3: "Iată o veste excelentă, chiar dacă, probabil, vine pe un efect de bază, în primul rând. Iată că este din nou < cool > să faci afaceri în România"

Creşterea economică din T3 a luat prin surprindere pe toată lumea - finanţişti sau oameni de afaceri - după ce toate datele din ultimele luni fuseseră ajustate în jos ca urmare a înrăutăţirii situaţiei din Europa. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat marţi-dimineaţă că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% pe serie brută comparativ cu perioada similară a anului trecut şi cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea, depăşind cele mai optimiste aşteptări şi împingând prognozele de creştere pe întregul an dincolo de pragul de 2% faţă de 1,5% cât se aştepta iniţial. Aceasta este cea mai mare creştere a PIB-ului din ultimii aproape trei ani, cu peste un procent faţă de cea anunţată de preşedintele Traian Băsescu în urmă cu câteva săptămâni, care miza la acea vreme pe o creştere economică de 3% în T3.

• Băncile franceze, în picaj după asaltul speculatorilor. Pieţele închid pe minus

Acţiunile celor mai mari companii europene au încheiat tranzacţiile de marţi în scădere, trase în jos de titlurile băncilor franceze, din cauza temerilor în creştere că Franţa, a doua mare economie din zona euro, va fi atrasă în criza datoriilor suverane, transmite Reuters. Titlurile BNP Paribas şi ale Societe Generale au pierdut 5,77%, respectiv 5,21%, şi au înregistrat printre cele mai mari scăderi în rândul companiilor înscrise în indicele pan-european FTSEurofirst 300. "Franţa, cu o expunere uriaşă la datoriile Italiei, este prinsă în factorul frică", a declarat David Morrison, analist la compania GFT Global.