REVISTA PRESEI - 17.01.2011

• ADEVĂRUL

• Cu sau fără uniformă?

Posibilitatea reintroducerii uniformelor şcolare stârneşte o polemică între cei care le resping - copiii - şi cei care le vor - părinţii şi profesorii. Deputatul PDL Cezar Preda vrea să depună mâine în Parlament un proiect care prevede obligativitatea purtării acestor haine şcolare în clasele I-VIII. O cercetare din toamna trecută a Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie arată un procent covârşitor al celor care-şi doresc din nou uniforme obligatorii în şcoli: 84% din cei intervievaţi spuneau că sunt de acord cu reintroducerea lor. Toţi erau adulţi. De aici a pornit ideea deputatului Cezar Preda, care crede că astfel actul educaţional ar fi mai riguros, iar problemele din educaţie s-ar rezolva.

• Baronii PDL au câştigat zdrobitor alegerile interne

Gheorghe Flutur, Gheorghe Ştefan, Ioan Oltean şi Cezar Preda se numără printre liderii care au concurat singuri în judeţele lor. Alegerile din organizaţiile locale ale PDL preced Congresul din această primăvară, la care este vehiculată doar o candidatură la şefia partidului, cea a lui Emil Boc. Elena Udrea a câştigat şefia PDL Bucureşti fără a avea contracandidat, într-o şedinţă extrem de mediatizată, datorită notorietăţii ministrului Dezvoltării şi desfăşurării evenimentului în Capitală. Ce nu s-a văzut la televizor este că, în provincie, alegerile interne din PDL s-au desfăşurat după aceeaşi reţetă.

• Un român a dat lovitura în Caraibe: A câştigat 1,35 milioane de dolari la poker

Anton Ionel, un om de afaceri din Bucureşti, a încheiat pe locul al treilea în Poker Stars Caraibbean Adventure, unul dintre cele mai puternice turnee de poker din lume şi a câştigat 1,35 milioane de dolari. Ionel a ajuns în marea finală de opt acolo unde a jucat mai mult la siguranţă, implicându-se destul de rar în duelurile care au avut loc la masa finală. "Românul Anton Ionel a fost imaginea răbdării. A ajuns aici în urma unui satelit Poker Stars de 33 de dolari şi a vrut să fie sigur că investiţia va fi una profitabilă. A jucat doar câteva mâini şi s-a găsit într-o situaţie fără ieşire după ce a plusat cu un all-in într-un duel cu Glen Hall. Totuţi răbdarea i-a fost răsplătită cu un loc 3 şi 1,35 milioane de dolari", scrie site-ul oficial al competiţiei.

• România are resurse ascunse de gaze

Ţara noastră poate redeveni unul dintre principalii producători de gaze ai Europei, dacă se vor adeveri estimările privind potenţialul resurselor neconvenţionale. Trei companii petroliere, Chevron, Mol şi Avere Energy, au obţinut deja licenţe pentru explorarea gazelor neconvenţionale în România. Nu mai este niciun secret că rezervele de hidrocarburi ale lumii se apropie de vârful maxim, iar declinul va însemna costuri mult mai mari de extracţie, deci preţuri uriaşe. Astfel că omenirea a conceput noi tehnologii de extracţie a resurselor, care depăşesc bariera tradiţională, adică a petrolului şi a gazelor cum le ştim în prezent. Aşa a apărut tehnica de exploatare a gazelor neconvenţionale.

• CAPITAL

• Restanţele firmelor în faliment şi reorganizare judiciară s-au dublat

Companiile care nu au făcut faţă crizei aveau rate restante în valoare de peste un miliard de lei la sfârşitul lunii noiembrie. Dublarea acestora a fost alimentată de înmulţirea firmelor aflate în dificultate. Valoarea restanţelor la creditele luate de la bănci de firmele care au dat faliment s-a dublat în ultimul an, ajungând la 500 de milioane de lei la sfârşitul lui noiembrie 2010, potrivit datelor raportate de instituţiile de credit la Banca Naţională a României (BNR). Avansul datoriilor restante a fost susţinut de majorarea numărului de firme cu credite care au dat faliment. Dacă în noiembrie 2009 erau în lichidare peste 400 de debitori bancari, în aceeaşi lună din 2010 se aflau în această situaţie aproape 650 de societăţi care mai aveau de rambursat rate la împrumuturile contractate în trecut.

• "Prima Casă" va beneficia, anul acesta, de un plafon de 200 milioane euro

Guvernul va stabili, săptămâna viitoare, un plafon total de 200 de milioane de euro pentru programul "Prima Casă" în anul 2011. Premierul Emil Boc a anunţat la postul public de radio că, după epuizarea acestui buget, Executivul va extinde programul, însă în funcţie de resurse. "Miercuri se adoptă hotărârea de guvern pentru stabilirea unui plafon de 200 de milioane de euro pentru continuarea şi în anul 2011 a programului Prima Casă şi, după epuizarea acestuia, în funcţie de resursele existente, în raport cu celelalte priorităţi în materie de garanţii guvernamentale, vom mai extinde programul", a spus Boc.

• CURENTUL

• Liberalul Relu Fenechiu - actor important în afacerea ilegală Palas

Offshore-ul-paravan din firma lui Fene are tentacule liberale. Dezvăluirile presei privind asocierea ilegală dintre primăria Iaşi, condusă de pesedistul Gheorghe Nichita, şi omul de afaceri Iulian Dascălu, pentru afacerea Palas, au fost în cele din urmă confirmate de justiţie, Curtea de Apel Oradea dând o decizie definitivă şi irevocabilă în acest sens. Mai rămâne ca justiţia să facă ordine şi curăţenie printre actorii acestei afaceri, mai ales că unii dintre ei sunt slujbaşi ai statului român şi din această poziţie au aduse prejudicii importante de ordin financiar.

• Sorin Oprescu s-a ales cu dosar penal pentru că a demolat monumente istorice

Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul" a depus plângere penală împotriva semnatarilor autorizaţiilor de demolare a unor imobile care erau în patrimoniul istoric. Astfel, Sorin Oprescu, Gheorghe Pătraşcu, Tudor Toma, Mădălin Dumitru din PMB s-au ales cu dosare penale după ce au dispus demolarea clădirilor. Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul" susţine că Hotel Marna şi Casa Constantin Rădulescu (Cinema Feroviarul) au fost demolate în mod infracţionar de Primăria Bucureşti, cu avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti, imobilele păstrându-şi statutul de monumente istorice.

• Chiliman - disperat că pierde borcanul cu miere de la Primăria Sectorului 1

Teama că ar putea pierde Primăria Sectorului 1 la viitoarele alegeri din 2012 l-a înnebunit pe edilul Andrei Chiliman, care a avut ieri o ieşire extrem de acidă vizavi de o iniţiativă legislativă prin care mai mulţi parlamentari propun ca primarii să fie aleşi într-un tur de scrutin. "Este o golănie politică", a tunat edilul celui mai bogat sector din Bucureşti. "Am venit să trag un semnal de alarmă atât opiniei publice, cât şi colegilor mei din PNL, în legătură cu un lucru pe care nu mă pot feri să îl calific drept o golănie politicianistă.

• Mizerabilii, de Tia Şerbănescu

Cea care a blocat raportul tehnic (favorabil României) pentru intrarea în Schengen a fost prietena noastră Franţa care a pretextat că n-a avut timp să-l studieze. Aşa sunt francezii, mai studioşi - îndeosebi Sarkozy. Dovadă că prietenul anevoie se cunoaşte. Pe de altă parte şi noi am oferit, chiar pe ultima sută de metri, noi motive de reticenţă celor care după ce s-au fript cu noi în UE, ne suflă acum din Schengen: Parlamentul a apărat-o pe dna Ridzi de justiţie iar CSM şi-a ales o componenţă parţial ilegală. Dna ministru Boagiu s-a arătat de-a dreptul exasperată de "mizeriile" de la Constanţa: "m-am săturat de mizeriile omului tău din post. El, şeful ANAF Constanţa şi cel cu feribotul sunt înţeleşi. Cretinii dracului!". Ţi-e şi groază să te gândeşti cât ar fi furat mizerabilii ăştia dacă nu erau cretini.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Ce se va întâmpla cu creditarea anul acesta?

Guy Poupet: Nivelul creditelor neperformante ar trebui să atingă punctul maxim în acest an. Dragoş Cabat: Din martie, odată cu inflaţia vor scădea şi dobânzile din piaţă şi astfel se poate relansa şi creditarea. Bidian: Cred că 2011 va fi anul în care creditarea va intra în normalitate. Creditele neperformante nu vor mai apăsa şi în 2011 aşa tare asupra planurilor şi profiturilor băncilor. Potrivit bancherilor, acestea vor atinge punctul maxim în luna martie-aprilie a acestui an, iar atunci va avea loc o serie de efecte în lanţ care în final va ajuta atât companiile cât şi populaţia. Astfel, inflaţia va începe să scadă, dobânda-cheie se va reduce care va trage în jos şi dobânzile din piaţă, iar toate acestea ar putea duce la o dezgheţare a creditării.

• Ungaria preia într-o manieră "inedită" preşedinţia semestrială a UE

Prima sesiune din acest an a Parlamentului European ar putea fi marcată de dezbateri aprinse. Azi încep la Strasbourg lucrările primei sesiuni din 2011 a forumului legislativ european. Agenda anunţată include o multitudine de subiecte de mare interes pentru ţările membre ale UE. Să enumerăm câteva: Preluarea preşedinţiei UE pentru primul semestru al anului; Adopţiile în UE, inclusiv protejarea drepturilor părinţilor adoptivi, dar şi ale copiilor; Strategia UE pentru regiunea Mării Negre (cu raportor român); Drepturile pacienţilor la asistenţă medicală în străinătate; O agricultură europeană puternică pentru a asigura alimente la preţuri accesibile (cu raportor român); ultimele evenimente din Tunisia; situaţia din Haiti, la un an de la cutremurul devastator; Situaţia politică din Belarus după alegerile frauduloase din luna decembrie (cu posibila adoptare a unor sancţiuni); Un nou cadru legal pentru relaţiile UE cu Serbia ş.a.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Doar maşina îl mai scoate pe român în stradă

De astăzi, şoferii români încep lupta cu benzinăriile şi, timp de trei zile, nu-şi vor alimenta maşinile, nemulţumiţi de preţul carburanţilor. Sociologii cred că nu va fi însă o mobilizare prea mare. De astăzi, şoferii pornesc atacul programat la benzinării, planul fiind să nu-şi mai alimenteze maşinile timp de cel puţin trei zile. Asta după ce, zilele trecute, mulţi au ales să plătească pentru carburant cu mărunţiş. Practic, planul protestatarilor este să nu mai folosească maşinile şi nici să nu intre în vreo benzinărie. Doar în acest fel, speră şoferii, cei care conduc companiile petroliere vor înţelege că preţurile carburanţilor sunt "exagerate". Ideea de a protesta astfel nu este inedită, fiind pusă în practică pentru prima dată în România în aprilie 2009. Ca şi acum, şi atunci protestul a fost legat de "atingerea adusă dreptului de a circula pe patru roţi": guvernul introdusese taxa de primă înmatriculare.

• De ce UDMR nu ar schimba majoritatea cu PSD-PNL

Opoziţia îşi leagă toate speranţele în legătură cu puterea de trădarea maghiarilor. Iată câteva raţiuni pentru care e de aşteptat ca formaţiunea lui Marko Bela să nu rupă majoritatea cu PDL. Trecerea UDMR în opoziţie ar însemna, pe termen scurt şi mediu, pierderea beneficiilor aferente guvernării. Maghiarilor li se propune în schimb un proiect de revenire la putere în formula propusă de opoziţie. Această variantă vine cu costuri politice şi financiare generate de trei campanii electorale şi fără garanţia unor beneficii suplimentare. Asta face ca, dacă guvernul PDL nu se prăbuşeşte de la sine, UDMR să iasă de la guvernare.

• FINANCIARUL

• 50% din acţiunile FP au fost tranzacţionate deja la "gri". Mai este Fondul al proprietarilor?

Cel mai mare număr de cesiuni a avut loc anul trecut, când s-a transferat un volum reprezentând 30% din acţiunile Fondului. Oficialii AAFP spun că vor acţiona în judecată statul dacă preţul după listare va fi mult sub valoarea nominală. Înainte de preluarea administrării de către grupul Franklin Templeton, pe site-ul FP statea scris cu litere mari "Fondul Proprietatea este al proprietarilor". Asupra acestei afirmaţii există însă un mare semn de întrebare în prezent, în condiţiile în care în perioada 2008-2010 pe piaţa "gri" s-au derulat tran­zacţii cu peste 50% din acţiunile Fondului. Acesta este volumul total de acţiuni tran­zacţionate şi nu reprezintă doar vânzările realizate de foşti proprietari, dar arată amploarea tranzacţiilor care s-au derulat cu aceste titluri, oferind totodată o indicaţie asupra schimbărilor pe care le-a suferit acţionariatul FP în ultimii ani.

• Nivel-record al finanţărilor primite de la băncile-mamă: 7,7 mld. euro

Datoria pe termen mediu şi lung a urcat astfel la peste 72 de miliarde de euro. Finanţările băncilor-mamă către subs­idiarele de pe piaţa româ­neas­ăa au ajuns, în noiembrie 2010, la un nivel-record de 7,7 miliarde de euro, în creştere cu aproape 500 de milioane de euro faţă de începutul anului. Atât acordul încheiat la Viena în primăvara anului trecut, cât şi reglemen­tările BNR au încurajat acţionarii străini să renunţe la constituirea depo­zitelor cu scadenţe scurte, mai mici de un an, în favoarea celor pe termen mediu şi lung.

• Forţa lui Putin: Kremlinul a cumpărat 5% din activele British Petroleum

Grupul britanic a acceptat această tranzacţie din cauza problemelor financiare generate de catastrofa de anul trecut din Golful Mexic. Experţii occidentali pun sub semnul îndoielii tranzacţia. Corporaţia petrolieră British Petro­leum (BP) şi compania rusă de stat Rosneft au anunţat crearea "unei alianţe strategice globale", bazată pe schimb reciproc de acţiuni şi înfiinţarea unei întreprinderi mixte pentru prospectări geologice în perimetrul arctic. Potrivit înţelegerii aprobate de şeful Executi­vului de la Moscova, Vladimir Putin, BP va vinde 5% din acţiunile sale ordi­nare, primind, în schimb, 9,5% din acţiunile Rosneft. Valoarea titlurilor BP destinate societăţii ruse se ridică la aproximativ 7,8 mld. $.

• GÂNDUL

• Cum râd străinii de România - de la Dacia, maşina "ţiganilor împuţiţi" la "mâna întinsă", salutul naţional

România e ridiculizată în emisiuni de televiziune, în caricaturi sau în clipuri pe net, în care naţionala Dacie Duster este prezentată drept "o maşină pe care nu o ţine decât scuipat vechi şi întărit". Trei instituţii au sau au avut atribuţii directe ori indirecte în a promova imaginea României în străinătate: Ministerul Turismului, Institutul Cultural Român şi Agenţia pentru Strategii Guvernamentale. Citiţi mai jos ce spun reprezentanţii acestora. "Calitatea europeană pentru un chilipir românesc" este sloganul cu care se încheie un spot controversat ce parodiază o reclamă la Dacia Duster. Filmuleţul, postat pe internet, avea peste 120.000 de vizualizări în prima zi. În 1:46 minute, un cuplu de britanici în vârstă poartă o negociere dură cu dealerul.

• De ce fuge România de banii chinezeşti. Cum a reuşit Ungaria să îngenuncheze Bucureştiul - secretele "Made in China"

România a ajuns, în câţiva ani, din ţară partener european preferat al Chinei, în ţară aflată la coada clasamentului investiţiilor momentului. România a ratat una dintre cele mai mari oportunităţi ale începutului de mileniu: investiţiile din China, ţară aflată în plină expansiune globală. În 2009, faţă de 2008, China a urcat de pe locul 12, pe 5, din punctul de vedere al totalului investiţiilor externe directe, cu 56,5 miliarde de euro, iar analiştii se aşteaptă ca puterea asiatică să îşi dubleze investiţiile în doar 3 ani (intervalul 2010-2012).

• Cum s-a desfăşurat întâlnirea societăţii secrete de pe Wall Street şi cine sunt noii ei membri

Membrii elitistei frăţii bancare Kappa Beta Phi, fondată chiar înaintea prăbuşirii bursei de acţiuni în 1929, s-au întâlnit pe 13 ianuarie, la luxosul hotel St. Regis, din Manhattan. Un bărbat chel, îmbrăcat în smoching, intră în hotelul St. Regis, murmură ceva către uşier şi este condus către un lift. O femeie cu o pălărie de dimensiunea unui lampadar îi urmează, apoi un bărbat în pardesiu, care îşi linge buzele în timp ce înaintează sub tavanul pictat cu heruvimi goi, scrie Bloomberg, oferind detalii despre cea mai recentă întâlnire a societăţii secrete de pe Wall Street, care a avut loc pe 13 ianuarie.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Miscarea de Rezistenţă, la pompe! Revoluţia mărunţişului înainte de boicotul pompelor

Boicotul benzinăriilor programat pentru zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie a fost precedat week-endul acesta de blocarea mai multor staţii de benzină din marile oraşe. Dacă în acest week-end casierii benzinăriilor au fost asaltaţi de kilograme de mărunţiş, de astăzi românii şi-au propus să nu mai cumpere timp de trei zile benzină şi motorină într-o încercare disperată de a determina companiile petroliere să scadă preţurile. Românii au protestat faţă de scumpirile carburanţilor blocând în ultimele trei zile benzinării din zece oraşe mari ale ţării. Şi-au spus păsul într-o oră sau două cui au vrut să-i asculte, şi-au spălat maşinile, farurile, totul ca să stea cât mai mult timp la pompă. Apoi au alimentat de câţiva lei şi au plătit cu "pocneţi": monede de 1 ban, 5 bani sau 10. Prevăzători, angajaţii benzinăriilor s-au pregătit, aducând cântare pentru a uşura calculul banilor.

• Cât ne mai rabdă planeta?

Lumea se apropie încet, dar sigur, de un dezastru al suprapopulării Pământului, pentru că în fiecare an numărul locuitorilor planetei se măreşte cu 75 de milioane de oameni. Suprapopularea va atinge, după estimările experţilor, un maximum de 9,5 miliarde de oameni în 2075. "Armageddon-ul" supraînmulţirii locuitorilor Terrei va face ca "planeta albastră", despre care, până acum, se ştie că este singura pe care există viaţă, este cea mai mare provocare a secolului al XXI-lea. Din păcate, puţini iau în seamă acest lucru sau, dacă se gândesc la o asemenea situaţie, nu au încă suficiente mijloace de a-l preveni.

• Ceahlăul, păgubit de 33 de hectare

O inginerie financiară pusă la cale de un primar din Neamţ şi un afacerist de renume din Bacău vor păgubi Ceahlăul de aproape 33 de hectare de pădure. Justiţia pune şi ea umărul prin termenele pe care le dă în procesul prin care se încearcă stoparea tăierii acestei păduri din vecinătatea Parcului Naţional Ceahlău. În 2005, Consiliului Local Ceahlău, mânat de primarul Costică Şchiopu, a trecut pădurea de la Boiştea Rotundă din domeniul public în domeniul privat al comunei şi ulterior a aprobat garantarea unui împrumut de 130.000 de dolari cu pădurea. Banii au fost luaţi pe datorie de la firma Rustrans SRL a multimilionarului băcăuan Viorel Rusu şi cum nu au fost returnaţi la termen, Rusu a trimis un executor judecătoresc care a scos pădurea la licitaţie publică. Evident, licitaţia a fost adjudecată de Rustrans.

• NAŢIONAL

• PSD-ul se face preş la picioarele lui Oprescu

După ce au cedat deja Cotroceniul liberalilor - Ponta însuşi a recunoscut că nu are fason de prezidenţiabil şi i-a pasat onoarea lui Crin Antonescu, pesediştii au renunţat şi la Primăria Generală a Capitalei. Pe care i-ar mai lăsa-o o tură lui Oprescu. Se ştie că pesediştii plâng după Oprescu şi-i trimit acestuia, pe diverse canale, mesaje de reîntoarcere în partid. Se cunoaşte însă şi că Marian Vanghelie face o notă aparte în corul social-democrat, personal nevrând să mai audă de Sorin Oprescu.

• Dotarea cu anvelope de iarnă, obligatorie

Suspendată din cauza scandalului stârnit pe temă, ordonanţa prin care şoferii sunt obligaţi să-şi doteze maşinile cu anvelope de iarnă revine. Conform textului lansat în dezbatere publică, statul ar putea face o afacere de 445 de milioane de euro - valoarea TVA rezultată din vânzarea de cauciucuri. Considerată contravenţie rularea cu anvelope nepotrivite pe timp de iarnă, legea aduce şoferilor multe puncte de penalizare, amendă şi reţinerea talonului.

• PUTEREA

• Viorel Cataramă mobilează instanţele de judecată. 115.000 de euro de la bugetul Ministerului Justiţiei în conturile companiei Elvila

Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, condus de ex-liberalul Cătălin Predoiu, actualmente ministru independent în Cabinetul Emil Boc, a decis redotarea sălilor instanţelor de judecată cu mobilier nou. În urma unei licitaţii restrânse accelerate, ce a avut loc la sfârşitul anului trecut, contractul a fost câştigat de compania Elvila SA, un puternic agent economic de profil de pe piaţa românească. Elvila SA aparţine omului de afaceri Viorel Cataramă şi el ex-liberal ca şi Cătălin Predoiu.

• Cum împarte Emil Boc banii în teritoriu. 22 de primari PDL, beneficiarii celor mai mari fonduri.

Primarii din România trebuie să înţeleagă o regulă simplă: primesc bani de la Guvernul Boc dacă sunt membri PDL. Dacă fac parte din alte partide riscă să rămână cu mana întinsă sau în cel mai bun caz, să primească mărunţişuri. Aşa s-a întâmplat şi în toamna lui 2010, când o Hotărâre Guvernamentală semnată de Emil Boc viza alocarea de fonduri pentru dezvoltarea comunelor. Doar 25 din numărul total de primării beneficiau de sume de peste 1.000.000 de lei. Dintre cei 25 de primari ai acelor comune, 22 sunt membri PDL.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Zoe Petre: De ce susţin alianţa PNL-PC

Fosta consilieră a preşedintelui Emil Constantinescu şi susţinătoarea lui Crin Antonescu în campania pentru prezidenţialele din 2009, Zoe Petre, argumentează că alianţa PNL-PC este nu doar oportună, ci şi necesară pentru liberali: în primul rând, pentru că în acest fel PNL poate discuta de la egal la egal cu PSD la negocierile pentru marea alianţă, în al doilea rând, fiindcă şi-a asigurat un trust media prietenos, şi, nu în ultimul rând, fiindcă în acest fel liberalii pot pune umărul serios la schimbarea actualei puteri.

• Şansa ignorată a României

Una dintre cauzele protestelor de stradă din Tunisia, care au dus la fuga preşedintelui, a fost creşterea explozivă a preţurilor la produse alimentare. Indicele preţului alimentelor realizat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a depăşit recent nivelul-record înregistrat în 2008, după ce a crescut cu 32% în a doua parte a anului 2010. Faţă de luna iunie, preţul porumbului aproape s-a dublat, grâul s-a scumpit cu 80%, iar soia - cu 50%. De aceea, previziunile FAO sunt fără echivoc. Anii ce vor urma vor aduce noi recorduri în privinţa importurilor de alimente, iar cererea de produse agricole aproape se va dubla în următorii 20 de ani. Toate aceste cifre şi previziuni ar trebui să sune ca un "Deşteaptă-te, române!" pentru politicienii de la Bucureşti. Pentru că, într-un context economic internaţional marcat de incertitudini, unanimitatea predicţiilor privind creşterea cererii de hrană la nivel mondial ar trebui să-i oblige să repună agricultura şi sectorul alimentar pe lista priorităţilor de dezvoltare.

• Pasajul Mihai Bravu dă peste cap traficul din sudul Capitalei

De astăzi începe construirea pasajului Mihai Bravu-Splaiul Unirii, menit să fluidizeze circulaţia în zonă. Timp de un an însă, şoferii care vor să ajungă în Berceni vor avea parte de un trafic chiar mai aglomerat decât până acum. Pasajul suprateran, cu o lungime de 700 de metri şi patru benzi pe sens, va începe din Bulevardul Mihai Bravu, în dreptul staţiei de metrou, şi va traversa Splaiul Unirii şi intersecţia Văcăreşti. Municipalitatea promite că lucrările nu vor dura mai mult de un an şi că traficul va fi restricţionat doar şase luni. Oficialii primăriei susţin că pasajul suprateran, care va costa 28 milioane de euro, va rezolva problema traversării Splaiului Unirii, în zona intersecţiei cu Şoseaua Mihai Bravu, zonă des afectată de ambuteiaje în trafic. Începerea lucrărilor va restricţiona circulaţia pe Mihai Bravu, între Splaiul Unirii şi Bulevardul Tineretului, şoferii putând circula doar pe câte două benzi pe sens.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Statul ia partea leului din preţul carburanţilor

Profitul Guvernului de pe urma creşterii preţului la benzină şi motorină a fost de peste 3,5 ori mai mare decât cel al companiilor de profil. A realiza profituri în Ro­mâ­nia a devenit o activitate extrem de periculoasă. Du­pă sistemul bancar, acuzat în 2008 că a complotat la in­strumentarea unui atac asu­pra leului, a venit rândul industriei pe­tro­lie­re, care doreşte, po­trivit guver­nan­ţilor, să se îmbo­găţească spoliind firava putere de cum­părare a românilor. Ca şi în cazul băncilor, instituţiile statului s-au pus în mişcare: după Consi­liul Concu­ren­ţei, şi ANAF a trecut la anchetarea suspecţilor de serviciu. "Dacă există profituri care cresc foarte mult şi nejustificat în­tr-o a­se­menea perioadă dificilă, sta­tul ro­mån poate avea câteva con­tra-mă­suri specifice economiei de piaţă.

• Românii economi au pierdut bani în 2010

Cine a constituit în decembrie 2009 un depozit bancar de 1.000 de lei a avut surpriza să constate după un an că acesta şi-a pierdut peste 1% din valoare. Românii economisesc doar 7% din veniturile lor lunare, faţă de o medie globală de 12%. Asta pentru că în familiile de salariaţi din România cheltuielile totale reprezintă nu mai puţin de 92% din venituri, iar plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor aferente "mănâncă" aproape un sfert din banii câştigaţi. În plus, inflaţia a ajuns la 8%, lucru care face economisirea şi mai dificilă, şi mai puţin rentabilă. Guvernul se plânge că, din cauza "nihilismului" presei, populaţia economi­seş­te prea mult şi nu "dă drumul" la consum, pentru repornirea economiei. Dinspre Banca Naţională mesajele sunt contradictorii: pe de o parte, se deplânge nivelul redus al eco­nomisirii interne, pe de altă par­te, dobânzile la depozite sunt consi­de­rate "prea generoase".

• Franklin Templeton pune tunurile pe Guvern

Fondul Proprietatea a obţinut două ordonanţe preşedinţiale care amână cu un an înfiinţarea companiilor energetice. Reprezentanţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP), s-au declarat "şocaţi" de modul în care sunt conduse societăţile de stat în România. Pentru că nu se împacă deloc cu intervenţiile statului în companiile la care FP este acţionar, administratorii au declanşat o bătălie aprigă cu Guvernul, contestând în instanţă mai multe măsuri considerate abuzive. După ce a obţinut o decizie a Tribunalului prin care a fost suspendată Adunarea Ge­nerală a Acţionarilor (AGA) Complexului Energetic Cra­iova, în care trebuia aprobată fuziu­nea firmelor cu capital majoritar de stat din domeniul energetic, Fondul Proprietatea a continuat ofensiva în justiţie.

• ZIARUL FINANCIAR

• Afacerea deceniului pe Bursă: investitorii au pariat peste 600 mil. euro pe Fondul Proprietatea

Cei care au cumpărat acţiuni în ultimii trei ani de pe piaţa "gri" aşteaptă să le vândă după listare. În ultimii trei ani, peste 52% din acţiunile Fondului Proprietatea (FP) şi-au schimbat proprietarii, potrivit datelor publicate de Depozitarul Central, valoarea tranzacţiilor ridicându-se la peste 600 mil. euro, luând în calcul preţurile vehiculate în piaţă. Fonduri de investiţii străine, SIF-uri, speculatori şi politicieni cunoscuţi apar pe lista investitorilor care au cumpărat acţiuni de zeci de milioane de euro la FP din 2008 până în prezent, sperând ca în momentul listării să vândă la preţuri duble, triple sau chiar de cinci ori mai mari decât cele de achiziţie. Lipsa de transparenţă a tranzacţiilor şi a unui preţ oficial nu i-a împiedicat pe aceştia să cumpere acţiuni la fond şi să profite de faptul că numeroasele amânări ale listării au menţinut preţurile acţiunilor la un nivel cu mult sub valoarea nominală de 1 leu, sau sub valoarea activului net, de 1,11 lei/acţiune.

• Opinie Cristian Hostiuc: Fondul Proprietatea, basmul care va readuce (sau nu) interesul pentru România

Listarea Fondului Proprietatea la Bursă va fi testul începutului de an nu numai pentru piaţa de capital, lihnită de foame, investitori, acţiuni noi şi tranzacţii, ci şi testul pentru economie, respectiv capacitatea de a reintra în atenţia investitorilor şi a investiţiilor, indiferent de unde sunt ele, locale sau din afară. În ultimii doi ani, atât investiţiile interne, cât şi externe s-au prăbuşit. Fie că este antreprenor mic, fie că este mare companie, toată lumea a tăiat investiţiile. Şi două ştiri de început de an care înseamnă mult. Portland, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de clădiri de birouri, care operează în România de mai bine de un deceniu, a reînceput să cumpere terenuri (a luat de la Gigi Becali un teren în Pipera cu 10 milioane de euro, lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu), pentru a începe construcţia unei noi clădiri de birouri. Şi a doua ştire: în şase luni, de când s-a listat, investitorii străini au devenit acţionari majoritari la Bursă. Brokerii români au vândut pentru a face rost de bani ca să-şi ţină afacerile în viaţă, iar fondurile străine au cumpărat. Şi nu au intrat acţionari la Bursa de la Bucureşti degeaba.

• Moody"s: RCS are cu 11% mai multe abonamente

Compania românească de comunicaţii RCS&RDS, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de televiziune din Europa Centrală şi de Est, şi-a mărit veniturile şi în primele nouă luni din 2010 pe fondul creşterii cu 11% a numărului de abonamente, potrivit datelor publicate în premieră de agenţia de rating Moody"s. "Veniturile au înregistrat o rată mai scăzută de creştere (...). În perioada ianuarie-septembrie 2010, numărul de abonamente la serviciile RCS&RDS a crescut cu 11%, datorită creşterii cu 11% a clienţilor de cablu TV, la 2,1 milioane, în special în urma investiţiilor derulate în România şi Ungaria", potrivit Moody"s, care a publicat aceste date în contextul revizuirii perspectivelor ratingului atribuit RCS&RDS.

• Fostul preşedinte al SIF5 i-a luat locul lui Staicu la conducere

Vasile Şalapă, 64 de ani, a fost ales la finele săptămânii trecute preşedinte al SIF Oltenia (SIF5) de către Consiliul de Administraţie al societăţii, el înlocuindu-l pe Dinel Staicu care a renunţat la această funcţie după ce a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare în dosarul fraudării BIR. El va coordona administrarea uneia dintre cele mai bogate societăţi de investiţii financiare listate la Bursă, activele SIF Oltenia ridicându-se la circa 1,55 mld. lei (360 mil. euro) şi includ participaţii semnificative, de 5,5% şi respectiv 6,1%, la cele mai mari două bănci de pe plan local, BRD şi Erste BCR. Vasile Şalapă a fost preşedinte al SIF Oltenia în perioada 2000 - iunie 2006, pentru ca mai apoi să fie dat jos de la conducerea societăţii de Dinel Staicu. El a mai fost preşedinte-director general la Fondul Proprietăţii Private Oltenia (vechea denumire a SIF Oltenia) în perioada 1994-1997. În anii timpurii din carieră, Şalapă s-a orientat cu precădere spre partea tehnică, ocupând mai multe funcţii în cadrul producătorului de locomotive Electroputere Craiova (EPT), de la inginer şi până la director de divizie.

• Consiliul Concurenţei investighează Depozitarul Central în legătură cu transferul companiilor pe alte burse

Consiliul Concurenţei derulează o investigaţie la Depozitarul Central (DC), după ce a primit o plângere de la o societate de investiţii financiare (SIF) privind un comision suplimentar solicitat, temporar, de DC companiilor care vor să mute registrul acţionarilor la alt depozitar. "Am avut o plângere de la un SIF şi în urma acesteia s-a început o investigaţie. Am semnat în decembrie ordinul pentru începerea investigaţiei, astfel că aceasta este abia la început", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

• Analiza dosarului de credit scoate din buzunarul clientului până la 400 de euro

Doar câteva bănci s-au aliniat până acum la noile reglementări privind transparentizarea costurilor la creditele pentru populaţie şi au introdus comisioane de analiză a dosarului în sumă fixă în locul celor calculate ca procent din suma împrumutată. Comisioanele de analiză pornesc de la 110 lei pentru un împrumut de consum, dar pot ajunge şi la 1.700 de lei (400 de euro) pentru un credit imobiliar, potrivit datelor de pe site-urile băncilor. Bancpost, CEC, ING şi Citibank sunt printre puţinele instituţii de credit care afişează un comision fix indiferent de suma împrumutată. La Bancpost, comisionul este de 500 de lei la creditele de consum şi 1.500 lei sau 400 de euro (echivalentul a 1.700 de lei) la creditele imobiliare. Banca de stat CEC îşi taxează clienţii cu 250 de lei pentru un credit de nevoi personale şi 500 de lei pentru un împrumut cu garanţii, în timp ce americanii de la Citibank afişează un comision de 600 de lei la creditele de consum. Clienţii ING plătesc 109 lei pentru un credit de consum şi 215 lei pentru unul imobiliar, banca practicând comisioane în sumă fixă şi înainte de apariţia noilor reglementări.

• Pârvu, Piraeus Bank: Mizez pe o revenire a creditării, dar creşterea va fi de o singură cifră

Cătălin Pârvu, şeful filialei locale a grecilor de la Piraeus Bank, spune că este optimist pentru 2011 şi se aşteaptă la o reluare generală a creditării, măcar pentru faptul că băncile vor fi forţate să îşi majoreze baza de venituri. "Vom avea o creştere a creditării, dar de o singură cifră. Am văzut şi planuri de creştere de doi digiţi, dar nu cred că este posibil", spune Pârvu. Creşterea nu poate fi spectaculoasă, în condiţiile în care 2011 începe cu mai puţine semne de optimism chiar decât 2010, când majoritatea prognozelor indicau o creştere economică de circa 2%. Cifrele recente arată însă că rezultatul este mai probabil aproape de -2%, iar acum pentru 2011 majoritatea analiştilor îndrăznesc să vorbească doar despre stagnare sau cel mult o creştere modică.

• Ialomiţianu şi şeful Trezoreriei pregătesc la Viena ieşirea pe piaţa externă

Ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu şi Bogdan Drăgoi, secretar de stat responsabil cu Trezoreria, participă mâine la Viena la discuţii cu analişti şi investitori privind situaţia economică a României în cadrul conferinţei anuale regionale organizate de revista Euromoney. Discuţiile vor avea loc în perspectiva lansării programului de finanţare externă prin "note" pe termen mediu în limita unui plafon de 3 mld. euro pe trei ani. Analiştii estimează că România ar putea ieşi cu o primă tranşă de titluri la o dobândă între 5 şi 6% pe an, contextul general fiind considerat favorabil pe fondul evaluării pozitive a FMI.

• Bulgaria, poarta prin care maşinile chinezeşti care fac concurenţă Loganului vor intra în c

Cândva în vara acestui an, pe poarta fabricii construite de Great Wall în localitatea Bahovitsa din Bulgaria va ieşi prima maşină chinezească produsă în Uniunea Europeană, scrie The New York Times. Locul ales pentru construirea fabricii - un mic sat de la poalele munţilor - pare la prima vedere nepotrivit, dar se aşteaptă ca noua uzină să creeze locuri de muncă în regiune. În plus, compania chinezească doreşte să asigure o platformă de producţie cu costuri cât mai reduse pentru a livra maşini pe cea mai mare piaţă din lume, Uniunea Europeană.

• Cu 15 magazine în plus, Carrefour nu reuşeşte să egaleze vânzările din cel mai bun an

Grupul francez Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri de pe piaţa locală, care mai deţine şi supermarketurile Carrefour Market, a raportat afaceri de 1,13 mld. euro în 2010, în scădere cu 0,4% faţă de anul anterior, potrivit raportului financiar al companiei. Cu 15 magazine în plus faţă de 2008, în care a investit circa 60 de milioane de euro potrivit calculelor ZF, Carrefour nu a reuşit nici în 2010 să egaleze în România vânzările din 2008. 2010 este astfel al doilea an de la intrarea pe piaţă a Carrefour, în 2001, când vânzările totale sunt pe un trend descendent, deşi declinul s-a temperat de la o scădere de 4,7% în 2009 faţă de 2008, la doar 0,4% anul trecut. Cu toate că s-au confruntat în România cu un consum în scădere, francezii au continuat să vină cu bani în extinderea magazinelor pe piaţa locală, în special pe segmentul supermarketurilor, astfel că grupul avea la finalul anului trecut 55 de magazine, cu 15 mai multe faţă de 2008 (2 hipermarketuri şi 13 supermarketuri).