REVISTA PRESEI 18.03.2017

• ADEVARUL

• Iohannis: Nu cred că cineva va solicita revocarea şefei DNA

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că nu există niciun demers în sensul revocării procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în contextul în care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, evaluează activitatea procurorului-general, dar şi a şefilor DNA şi DIICOT. Întrebat pe ce se bazează când spune că Ministrul Justiţiei nu va solicita revocarea procurorilor-şefi, Iohannis a răspuns: "Pe informaţii. Nu există niciun demers în sensul revocării. Eu nu vorbesc despre speculaţii, ci despre fapte. Eu am spus că nu cred că va solicita cel care trebuie conform legii să o facă această măsură". Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că ministrul Justiţiei nu i-a cerut demisia la întâlnirea pe care au avut-o miercuri, iar discuţia a fost "foarte clarificatoare şi pozitivă, ceea ce este un fapt bun".

• NATO iese la raport: cât cheltuieşte România faţă de ceilalţi aliaţi

Cheltuielile României cu apărarea au scăzut în 2016, în contextul în care în acest an ţara noastră îşi propune o alocare de 2% din PIB, aflându-ne printre ultimii în clasamentul statelor NATO în ceea ce priveşte alocarea pe cap de locuitor. România a cheltuit anul trecut 10,78 miliarde lei (2,65 miliarde dolari) pentru apărare, alocând însă un procent mai mic din Produsul Intern Brut decât cu un an înainte, dar şi una dintre cele mai mici sume pe cap de locuitor dintre statele membre NATO, potrivit statisticilor organizaţiei. Cheltuielile cu apărarea ale României au reprezentat anul trecut 1,41% din PIB, fiind a 11-a naţiune într-un clasament al contribuţiilor.

• Poliţiştii au gasit acasă la Cătălin Rădulescu o armă fabricată la 10 ani după Revoluţie

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu va rămâne fără cele două arme pe care le deţine, iar permisele de port-armă i-au fost anulate. Rădulescu s-a prezentat vineri la sediul Poliţiei Argeş, iar ulterior poliţiştii au mers la locul unde acesta deţine armele, fiind constatată o contravenţie. În urma controlului şi a verificărilor, va fi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Investigaţia poliţiştilor infirmă însă afirmaţia făcută de Rădulescu în cadrul interviului, în care spunea că are acasă o mitralieră AKM din decembrie 1989. Concret, Cătălin Rădulescu deţine un pistol-mitralieră UM de colecţie (fabricat în România, la Cugir) pe care l-a cumpărat în 1999 şi o puşcă de vânătoare Browning cu alice de calibrul 12 milimetri.

• Cum văd românii piaţa muncii şi calitatea vieţii în 2017

Românii care au un loc de muncă sunt foarte încrezători în propriile joburi şi viaţa profesională, dar atât ei, cât şi cei care îşi caută un loc de muncă sunt dezamăgiţi şi nu au încredere că ţara noastră o va duce mai bine în acest an. Românii cu loc de muncă nu sunt foarte optimişti în privinţa jobului lor în anul 2017. Astfel, 25,7% sunt "Puţin optimişti", 24,6% sunt "optimişti" la acest capitol, iar 29% au bifat "Destul de optimist". La polurile opuse s-au înregistrat 9,97% "Deloc Optimist" în ceea ce priveşte jobul actual şi 10,63% - "Foarte Optimist".

• Blestemul aurului dacic loveşte satele prospere din umbra Sarmizegetusei Regia

Costeşti şi Grădiştea de Munte, două sate învecinate, înfiinţate la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns printre cele mai înstărite localităţi ale Hunedoarei, judecând după mulţimea de pensiuni şi vile apărute în ultimii ani. Problemele s-au ţinut în lanţ, însă, pentru săteni, mulţi dintre ei fiind cercetaţi în repetate rânduri pentru infracţiuni legate de furtului artefactelor preţioase. De peste două secole, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost vestite pentru comorile impresionante descoperite aici, care au adus o adevărată "febră" a aurului printre localnici şi străini. Apropierea de Sarmizegetusa Regia, Costeşti şi Blidaru, locuri cu potenţial turistic impresionant, a fost "motorul" dezvoltării zonei. Anchetele procurorilor care au instrumentat furturile de comori antice au scos la iveală şi un al doilea motiv: mai mulţi localnici au prosperat datorită tezaurelor dacice descoperite.

• Ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara - Nicolae Manolescu

Au trecut câteva săptămâni, fără ca ecourile, în general nefavorabile, să se fi stins cu totul, de când peste o sută de membri ai Academiei Române au semnat o scrisoare redactată de doi colegi ai lor (şi ai mei), în care se protesta în cea mai clară limbă de lemn ceauşistă contra înstrăinării bunurilor ţării, nu de către guvernele, indiferent de culoare politică de după 1989, ci de către diverşi investitori străini din companii internaţionale. Dacă ar fi vorba de nişte intelectuali anonimi, m-aş fi făcut că nu bag de seamă. Dar e vorba de colegi ai mei cu care am împărţit pâinea rezistenţei prin cultură de-a lungul deceniilor de comunism. Scrisoarea lor îmi dă o stare de inconfort şi de alarmă intelectuală cum n-am mai cunoscut de la revoluţie încoace. Mă trezesc dimineaţa întrebându-mă: E, Simion, N. Breban, Mircea Martin, Aug. Buzura, ce e cu voi?! Sau cu mine e ceva? Se prea poate: dar, în acest caz, lucrurile stau mult mai rău în România de azi decât îmi închipuiam.

• Adrian Năstase a dat în judecată DNA

Fostul premier Adrian Năstare a dat în judecată Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi Banca Comercială Română. Potrivit digi24.ro, acţiunea a fost deschisă la începutul lunii februarie şi nu se cunosc detalii despre solicitările lui Adrian Năstase, dar la obiectul dosarului este scris "pretenţii", ceea ce înseamnă că fostul prim-ministru social-democrat cere despăgubiri celor două instituţii. Concret, pârâţii sunt Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Banca Comercială Română. Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Jilava pe 21 august 2014, după ce Tribunalul Ilfov a decis, definitiv, că acestuia i se poate aplica măsura liberării condiţionate, deoarece executase o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare. Este vorba de pedeapsa rezultată prin contopirea pedepselor primite în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii".

• Fabricile de bere din Timişoara, Braşov şi Buzău au fost cumpărate de Asahi, cel mai mare producător de bere din Japonia

Mişcările pe piaţa mondială a berii au repercursiuni şi în România. SAB Miller - cel de-al doilea jucător de la noi din ţară, a fost absorbită de multinaţionala belgiană Anhuser-Bush InBev - cea mai mare companie de bere din lume. Odată cu această operaţiune, AB InBev a fost nevoită să renunţe la toate afacerile SAB Miller din Europa de Est. Acestea au fost achizţionate de cel mai mare producător de bere din Japonia, Asahi Group Holdings. Pentru brandurile Ursus (România), Pilsner Urquell (Cehia), Tyskie (Polonia), Dreher (Ungaria) şi Topvar (Slovacia), japonezii au plătit aproximativ 7,8 miliarde de dolari. Asahi deţinea deja brandurile SAB Miller din Europa Occidentală - Peroni şi Grolsh.

• Soţul Alinei Gorghiu, cercetat pentru vătămare corporală după accidentul provocat pe Valea Oltului

Lucian Isar, soţul Alinei Gorghiu, aflat la volanul unui Porsche Cayenne, a provocat un accident de circulaţie grav în zona localităţii Câineni, de pe Valea Oltului. Lucian Isar, fost ministru în Guvernul Ponta, a fost transferat la Spitalul Floreasca din Bucureşti. Potrivit reprezentanţilor spitalului, Lucian Isar - soţul fostului preşedinte al PNL, Alina Gorghiu - a fost internat încă din cursul serii de joi la secţia Neoruchirurigie, unde i s-au făcut investigaţii suplimentare. Vinovat de producerea accidentului de joi după-amiaza, Lucian Isar a fost diagnosticat cu traumatism cranian, dar medicii spun că starea lui este stabilă. Ar urma să rămâne internat şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

• Tot mai mulţi refugiaţi depun cereri de azil pentru România

Aproape 2.000 de refugiaţi au depus anul trecut cereri de azil pentru a se stabili în România, în creştere cu 50% faţă de 2015, cele mai multe venind din partea sirienilor, irakienilor şi pakistanezilor. Aşadar, în 2016 au fost depuse 1.855 de cereri de azil, la autorităţile române, pe când în 2015 numai 1.225 de persoane doreau azil în România, ceea ce reprezintă o creştere de 51%. Cele mai multe aplicaţii au venit din partea persoanelor sosite din Siria (805), Irak (460) şi Pakistan (95), aceştia numărând peste jumătate din totalul cererilor de azil primite de UE. În Uniunea Europeană, în total, au fost depuse 1,204 milioane de cereri de azil, în scădere faţă de 2015 când 1,257 milioane de refugiaţi voiau să se stabilească aici.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Balena Albastră, un fake news cu consecinţe înfiorătoare

"Balena Albastră". Majoritatea experţilor spun că nu mai există, că e un fake news. Dar - atenţie! - un fake news care are consecinţe nebănuite. După arestarea administratorului celebrului grup #F57, pare să se fi produs o isterie în masă. Mii de tineri - numărul nu este deloc exagerat - bravează postând hashtagurile "Balenei Albastre" sau îl postează chiar sperând să fie contactaţi de "administratorii" jocului. Dar - în ciuda faptului că trăim într-o lume verificată permanent, nimeni nu îi identifică şi reţine pe aceşti administratori. Sunt ei atât de buni sau pur şi simplu nu există? Există şi un revers al înfiorătoarei provocări de a te sinucide. Pe Internet au apărut salvatorii adolescenţilor care postează hashtagurile.

• România trece la ora oficială de vară în ultimul weekend din luna martie

Peste o săptămână, mai precis în noaptea de sâmbătă, 25 martie, spre duminică, 26 martie, ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar 26 martie va fi cea mai scurtă zi din an. Trecerea la ora oficială de vară se face astfel la câteva zile de la instalarea primăverii astronomice (20 martie). Odată cu modificarea orei, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) va fi de trei ore. În restul anului, diferenţa orară faţă de ora meridianului Greenwich (GMT) este de două ore. Prin această schimbare, orarul de vară din România este corelat cu cel practicat în ţările membre ale Uniunii Europene şi se aplică pentru perioada cuprinsă între ultima duminică a lunii martie şi ultima duminică a lunii octombrie (29 octombrie). Schimbarea orei ar putea afecta persoanele sensibile la "ceasul biologic".

• Lovitură majoră pentru PSD. Guvernul Grindeanu, aruncat în aer de FMI

Reducerile de taxe şi impozite plus majorarea salariilor publice, fără investiţii de calitate, încep să ameninţe realizările economice ale României din ultimii ani, a atenţionat Reza Baqir, şeful misiunii FMI pentru România, într-o conferinţă de presă în care a prezentat o concluzie a misiunii. Afirmaţiile şefului misiunii FMI vin după ce acesta a discutat în această săptămână, la Bucureşti, cu premierul Sorin Grindeanu, cu ministrul Finanţelor şi cu cel al Dezvoltării, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu BNR şi cu deputaţii din comisia de buget-finanţe, printre alţii.

• SIE şi SRI în legătură cu Ponta şi Grindeanu

Narcisa Iorga, fost membru CNA în era Traian Băsescu, l-a citat pe jurnalistul Cornel Ivanciuc, care a scris pe pagina sa de Facebook că Ponta reprezintă Serviciul de Informaţii Externe (SIE), în timp ce Grindeanu este omul Serviciului Român de Informaţii (SRI). "Cornel Ivanciuc a spus aseara, la B1, ceva ce multi banuiesc, intuiesc, consimt, dar nimeni n-are curaj sa spuna deschis: lupta dintre Ponta si Grindeanu e lupta dintre doi acoperiti ai SIE si SRI, pentru impartirea influentei serviciilor in guvern", a scris Narcisa Iorga pe pagina sa de Facebook. "Nu pretindeti sa pun ghilimele! Mai bine haideti sa privim spectacolul uluirii PSD-istilor, ca sunt facuti praf (din interior) in nici trei luni de la alegerile castigate "en fanfare"", a mai scris Narcisa.

• Tăriceanu a bătut obrazul Uniunii Europene în Senatul italian

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat la Roma, la Conferinţa extraordinară a şefilor Parlamentelor ţărilor UE, că este "crucial" pentru Uniunea Europeană să existe o egalitate deplină între statele membre. El a arătat că România se confruntă deja cu o Europă cu mai multe viteze şi rezultatul aderării la UE nu corespunde "cu exactitate" valului de speranţe. "Cu toate că extinderea Europei este un fapt împlinit pentru o serie de ţări, printre care şi a mea, rezultatul nu corespunde cu exactitate aşteptărilor. Astfel, o serie de aspecte precum refuzul de integrare în Spaţiul Schengen sau impunerea unui mecanism de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei par să pună sub semnul întrebării în mod unilateral vocaţia europeană a României. Astfel, ne confruntăm deja cu experienţa unei Uniuni cu mai multe viteze sau cel puţin cu mai multe clase", a afirmat Tăriceanu.

• JURNALUL NATIONAL

• FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018, a declarat, vineri, şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferinţă de presă. "Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Informaţiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 şi pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an", a spus Baqir.

• Baqir (FMI): Deficitul bugetar poate fi redus prin eficientizarea cheltuielilor şi amânarea creşterii punctului de pensie

"Există mai multe măsuri care pot fi luate în considerare (pentru a se reduce deficitul bugetar - n. r.). Cel mai important este să se crească eficienţa cheltuielilor, să se folosească mai mult investiţiile finanţate de Uniunea Europeană, să se accelereze reforma administraţiei fiscale în cadrul ANAF. Dacă ne uităm la zona colectării pe TVA, România are gap-ul (decalajul - n. r.) cel mai mare. Prin gap înţeleg diferenţa între ceea ce România ar putea colecta şi ceea ce colectează în fapt. Acestea sunt căi prin care deficitul ar putea fi redus. O altă măsură ar putea fi să se amâne creşterea punctului de pensie care urmează a fi introdus pe parcursul acestui an", a explicat Baqir.

• Cât contează recomandările din Raportul de ţară

România nu mai are nici un fel de acord cu Fondul Monetar Internaţional din septembrie 2013, dar o delegaţie a instituţiei de la Washington condusă de Reza Baqir, şeful misiunii pentru România, este de câteva zile la Bucureşti. În urma acestor discuţii, experţii Fondului vor elabora un raport de ţară, cu recomadări care însă pot rămâne simple sfaturi. Întrebarea este. Care sunt consecinţele? Reprezentanţii instituţiei de la Washington nu au cum să forţeze Guvernul să ia măsurile pe care ei le recomadă. Însă chiar dacă indicaţiile din acest document nu sunt obligatorii, ele sunt percepute de către pieţele finaciare ca un mesaj foarte puternic. România se va împrumuta mai ieftin sau mai scump, în funcţie de ceea ce scrie în Raport.

• Dragnea: Este foarte puţin probabil să mai rămână coleg cu noi Cătălin Rădulescu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri, la Reşiţa, că este foarte puţin probabil ca deputatul Cătălin Rădulescu să mai rămână în PSD, cel puţin pentru o perioadă. Liderul PSD s-a aflat vineri la Reşiţa alături de premierul Sorin Grindeanu şi de viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, unde au avut o serie de întâlniri cu conducerea judeţului Caraş-Severin, cu primarii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, directorii de deconcentrate şi conducerile UCMR şi Universităţii 'Eftimie Murgu' din municipiu. Declaraţiile deputatului Cătălin Rădulescu au prejudiciat partidul, iar parlamentarul trebuie să fie tras la răspundere, a afirmat vineri preşedintele PSD Argeş, Şerban Valeca, senator şi ministru al Cercetării.