REVISTA PRESEI - 18.05.2010

• ADEVĂRUL

• Prea puţine mame pentru o revoluţie

100 de părinţi au protestat ieri faţă de reducerea indemnizaţiei pentru copii. Insoţiţi de bebeluşi în cărucioare tapetate cu manifeste şi lozinci antiguvernamentale au cerut ieri, la Ministerul Muncii, păstrarea intactă a actualelor indemnizaţii pentru creşterea copilului.

• Cum au fost influenţate naşterile de banii statului

Numărul nou-născuţilor nu a variat în funcţie de valoarea indemnizaţiei de mame, ci de creşterea nivelului de trai. Primele creşteri ale natalităţii de după 1989 s-au înregistrat între 2003 şi 2005, când ajutoarele pentru mame erau mai mici decât acum. După Revoluţia din decembrie 1989, numărul de nou-născuţi a scăzut într-un ritm alarmant, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Dacă în 1989 se născuseră circa 370.000 de copii, zece ani mai târziu au fost aduşi pe lume cu 150.000 de copii mai puţin, adică doar 234.600.

• Guvernul, pe punctul să renegocieze cu FMI

La presiunea sindicatelor, Executivul este dispus să modifice scrisoarea de intenţie către FMI. Mihai Tănăsescu nu exclude o nouă vizită a delegaţiei Fondului. Consiliul Economic şi Social (CES) a trimis ieri o scrisoare Guvernului prin care cere formularea de amendamente la planul de măsuri anunţat de şeful statului.

• Răscoala bugetarilor, în faţa Guvernului

După ce 60.000 de români au blocat weekendul trecut circulaţia în centrul Capitalei pentru concertul AC/DC, mâine vine rândul altor 60.000 să paralizeze oraşul, de data aceasta pentru proteste. Cele cinci mari centrale sindicale din România promit să scoată în Piaţa Victoriei, mâine, peste 60.000 de salariaţi, atât bugetari, cât şi angajaţi din sectorul privat. Astfel, Cartel Alfa aduce 15.000 de oameni, Blocul Naţional Sindical (BNS) - peste 10.000, CNSLR Frăţia - 15.000 de sindicalişti, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) - circa 15.000 persoane, iar Meridian - aproximativ 5.000 de oameni. Acestora li se alătură şi 100 de ortaci din Valea Jiului

• Ce soluţii propun reprezentanţii Opoziţiei pentru ieşirea din criză

Principalele partide, PDL, PSD şi PNL, sunt în căutarea unor strategii de poziţionare pe scena politică. Pe fondul criticilor venite din interiorul partidului, PDL a decis să evite amplificarea unor conflicte şi a amânat alegerea conducerii pentru anul viitor. Adâncirea crizei economice le-a schimbat democrat-liberalilor agenda alegerilor interne. În şedinţa Biroului Pemanent Naţional (BPN) de ieri, liderii PDL au decis ca scrutinul pentru conducerea centrală a partidului, planificat la 16 iulie, să fie amânat pentru începutul anului viitor.

• Vîntu îl ajuta cu bani pe fugarul Nicolae Popa

Omul de afaceri i-a trimis celui considerat "creierul" prăbuşirii FNI 44.500 de euro, în noiembrie 2009, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie arestat la Jakarta. Printr-un interpus moldovean, Sorin Ovidiu Vîntu transfera bani într-o bancă din Nicosia în contul unei firme indoneziene, de unde erau retraşi de Nicolae Popa.

• Creditul în valută, nociv pentru Europa de Est

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) vizează reducerea finanţării în monedă străină pe pieţele emergente din estul continentului. BERD va propune iniţiative prin care statele est-europene să nu mai depindă exclusiv de capitalul extern, dar care să ducă şi la o reducere semnificativă a creditelor în valută.

• CURENTUL

• Vîntu ameninţă guvernul cu minerii

La 20 de ani de la aducerea minerilor pentru a-i stârpi pe "golanii" din Piaţa Universităţii, Iliescu vrea să umple din nou Bucureştiul de lămpaşe şi bastoane. De data asta apelul pentru venirea minerilor în Capitală este transmis de unul dintre cele mai nocive produse ale erei iliesciene: Sorin Ovidiu Vîntu. Postul Realitatea TV din ograda mogulului a anunţat ieri aproape din oră în oră că minerii vin din nou în Bucureşti pentru a protesta. Anunţul a fost transmis de Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei "Meridian" şi fost administrator la Realitatea Media a lui Vîntu până în urmă cu aproximativ o lună.

• Risipitorii, de Tia Şerbănescu

De când nota de plată a crizei a ajuns şi la aparatul bugetar -"grasul", cum i-a zis dl Băsescu - s-a vădit că aceia care-şi golesc portofelul sunt cei mai slabi dintre ei: bugetarii şi pensionarii mici şi mijlocii, adică taman cei care au salarii şi pensii la valoarea reală a economiei. Aceştia sunt chemaţi la solidaritate împotriva crizei exact când statul clientelar manifestă o solidaritate evidentă cu criza: la primăria din Aninoasa consilierii locali şi-au votat chiar acum mărirea lefurilor cu 25% pentru ca, în caz de reducere, să rămână cu salariile pe care le aveau. Graşi dar deştepţi!

• Crin - la braţ cu Iliescu, în numele consolidării opoziţiei

Recesiunea economică prelungită a economiei româneşti şi radicalizarea ideologică a opoziţiei îi pun într-o lumină proastă pe liberali care, de la prezidenţialele din toamna trecută, au ajuns la căruţa social-democraţilor. Pe de altă parte, lipsa de reacţie politică a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, la criticile de pe blog ale preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, privitoare la cota unică, element definitoriu din programul economic al liberalilor, demonstrează faptul că ei se îndepărtează flagrant de principiile dreptei, asociindu-se cu o stângă politică încă tributară României profund sociale, de la începutul anilor "90.

• Băsescu nu merge la Realitatea TV şi Antena 3 pentru a nu legitima "oameni cu agende politice ostile"

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a declarat ieri că preşedintele Traian Băsescu (foto) a renunţat la reuniunile din Piaţa Universităţii după ce au existat câteva întâlniri "ratate" şi că el nu merge la posturile Realitatea TV şi Antena 3 pentru că nu vrea să legitimeze oameni cu "agende politice ostile". "Piaţa Universităţii... au fost câteva întâlniri ratate şi, de atunci, nu s-au mai întâmplat.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Instabilitatea, otrava României

Victor Safta: Instabilitatea de orice fel reprezintă cel mai mare pericol în momentul de faţă, putând trimite România cu câţiva ani înapoi. ""Companiile nu ştiu ce le rezervă ziua de mâine din punctul de vedere al legislaţiei şi fiscalităţii"". Niels Schnecker: Situaţia este gravă din cauza faptului că nu reuşim să ne administrăm într-un mod coerent.

• Europenii nu mai au chef de Dacia

Piaţa auto românească a urcat în aprilie 5 poziţii în UE după înmatriculări, de pe locul 23 pe 18. Vârful a fost înregistrat în aprilie, dar anul acesta s-au înregistrat cu 56% mai puţine maşini noi decât în primele patru luni ale anului trecut. În ciuda stimulentelor guvernanţilor, românii nu se înghesuie să-şi ia maşini noi, iar Dacia nu mai e interesantă pentru europeni odată cu încheierea programelor "rabla" în mai multe state europene.

• Mustăţea: Asigurarea obligatorie a locuinţelor ar putea intra în vigoare din iulie

Prima poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor ar putea fi emisă în luna iulie, demers condiţionat însă de semnarea contractului de reasigurare, a declarat, ieri, Radu Mustăţea , membru în Consiliul de Administraţie al Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor (PAID). "Este posibil ca PAID să emită prima poliţă în luna iulie, probabil cu 1 iulie. Totuşi, emiterea primei poliţe este condiţionată de încheierea contractului de reasigurare, care deja a fost creionat în linii mari", a declarat Mustăţea, care este directorul general al Astra Asigurări, potrivit Mediafax.

• O scrisoare pierdută în CES

Reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi cei ai Guvernului nu s-au pus de acord în privinţa proiectului scrisorii de intenţie către FMI. Consiliul Economic şi Social (CES), din care fac parte reprezentanţi ai Guvernului, sindicatelor şi patronatelor, au dezbătut ieri timp de aproape trei ore pe marginea măsurilor din acordul cu FMI. Astfel, Guvernul îşi susţine proiectul, sindicatele îl resping cu vehemenţă, iar patronatele au anunţat că avizează memorandumul doar dacă Executivul va include şi amendamentele propuse de ei, printre care cea referitoare la nereducerea pensiilor de sub 1.000 de lei.

• Aprilie 2010: Costul creditelor în lei revine la valorile de dinaintea crizei financiare

Lichiditatea crescută din sistemul bancar a făcut posibilă scăderea dobânzilor interbancare în lei până la minime istorice, arată o analiză conso.ro. În consecinţă, şi costul creditelor în lei a scăzut semnificativ, ajungând sub nivelul anterior crizei financiare. Costurile împrumuturilor în euro au cunoscut evoluţii diferite, scăderile limitându-se la creditele cu ipotecă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Euro, în cea mai neagră perioadă din ultimii 4 ani

Moneda unică europeană s-a prăbuşit ieri-dimineaţă la cel mai mic nivel din ultimii patru ani faţă de dolar, pe fondul temerilor investitorilor privind instabilitatea zonei euro, ameninţată de îndatorarea excesivă a statelor membre, dar şi al acţiunii speculatorilor. Euro a fost cotat la 1,2234 dolari la Tokyo, după care şi-a revenit şi a urcat uşor în următoarele ore, potrivit Reuters

• Joseph Stiglitz face previziuni sumbre

Moneda euro ar putea dispărea dacă Europa nu-şi rezolvă "problemele instituţionale fundamentale", evidenţiate de criza economică din Grecia, avertiza, la începutul acestei luni, Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie. Acesta aprecia că pachetul financiar de 110 miliarde de euro - pregătit de UE şi FMI pentru Grecia - nu va reuşi să reducă apetitul speculatorilor pentru investiţii pe deprecierea monedei unice europene.

• După CES, Vlădescu lucrează pe trei scrisori

Guvernul pare a fi dispus să renegocieze zonele de unde va tăia cheltuielile, după ce sindicatele şi patronii s-au opus documentului ce urmează să fie trimis la FMI. "Guvernul are două variante de lucru. Prima este aprobarea scrisorii aşa cum a fost redactată şi trimisă spre CES şi să-şi asume convulsiile sociale. Cea de-a doua variantă este ca, împreună cu partenerii sociali, să lucreze la elaborarea unui nou document", a precizat Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical, la încheierea întrunirii.

• FINANCIARUL

• Record absolut: economia subterană a ajuns la 40% din PIB

Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 mld. euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tu-tun, alcool şi produse petroliere. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat că meto-da utilizată în industria alimentară este evi-ta-rea TVA, prin comerţul intraco-mu-ni-tar.

• Investiţiile străine directe s-au redus cu 50% în trimestrul I

Iniţial, analiştii se aşteptau ca banii din afara ţării să rămână la acelaşi nivel cu cel din 2009. Trimestrul I a fost caracterizat de o înjumătăţire a volumului in-vestiţiil-or străine directe, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 754 de milioane de euro. Ana-liştii apreciază că rezultatul se plasează sub aşteptările lor şi atrag atenţia că atrac-ti-vitatea României se poate îmbunătăţi în 2011 în funcţie de modul în care statul se va consolida fiscal. În primele trei luni, inves-tiţiile străine directe au fost, în majoritate, participaţii la capital.

• Fondul Monetar Internaţional scoate oamenii în stradă în ţările pe care le creditează

În multe dintre statele care au beneficiat de "ajutorul" Fondului Monetar Internaţional au avut loc tulburari sociale şi schimbări de guverne. Greve, ample demonstraţii de protest, confruntări violente cu forţele de ordine - aşa a răspuns populaţia din Argentina, Mexic, Ungaria, Grecia sau România, dacă este să ne limităm numai la câteva exem-ple, la condiţiile extrem de severe im-puse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în schimbul ajutorului bănesc.

• GÂNDUL

• Războiul euro-dolar face prima victimă în România. Cu cât se scumpeşte benzina

Benzina s-a scumpit cu 8,2% anul acesta în timp ce cursul leu-dolar a crescut cu 15,7%. Experţii spun că, inevitabil, întărirea continuă a dolarului faţă de leu se va traduce, în scurt timp, în preţuri şi mai mari la pompă. Întărirea dolarului faţă de euro se va resimţi puternic şi în România, deşi cursul leu-euro este protejat de BNR iar creditele în dolari sunt destul de puţine. Deprecierea leului faţă de dolar s-a văzut până acum şi se va vedea şi mai bine de acum încolo la pompă, în preţul combustibililor.

• Greii PD-L îl îndeamnă pe Boc să-şi asume răspunderea

Asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, pentru tăierea salariilor şi pensiilor, adună din ce în ce mai mulţi adepţi în PD-L. Vlădescu preîntâmpină o foarte probabilă contestare la Curtea Constituţională: Nu există nicio lege care să spună că acolo unde pot să dau nu pot să şi iau

• Salarii mai mici şi taxe mai mari, "leac anticriză" în întreaga UE

Marea Britanie, Italia şi Franţa anunţă măsuri dureroase, după modelul Greciei, Spaniei, Portugaliei şi României, de teamă că deficitele bugetare excesive vor adânci criza cu care se confruntă Europa. Îngheţarea sau reducerea salariilor bugetarilor, creşterea taxelor, renunţarea la o parte din cheltuielile publice şi la planurile de investiţii sunt amarul "leac anticriză" care nu li se pregăteşte doar românilor. Locuitorii din Regatul Unit (UK), Franţa şi Italia trebuie să se aştepte la măsuri similare, au anunţat guvernele lor în ultimele zile, deşi temerile de "faliment" sunt mai mici decât în cazul Greciei.

• Ungaria reduce cu jumătate numărul de parlamentari

Guvernul vrea să scadă numărul de legislatori de la 386 la 211 şi dispune de o majoritate de două treimi, pentru a-şi impune voinţa. După ce a redus structura Cabi-netului de la 14 la opt ministere şi a promis că va scădea taxele, deşi majoritatea statelor UE îşi înăspresc regimul fiscal, premierul Viktor Orban a mai anunţat un "cadou" - reducerea cu jumătate (175 de mandate) a numărului de parlamentari.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Pamperşi folosiţi, pentru guvernanţi

Ministerul Muncii a primit ieri pungi cu pamperşi folosiţi de la părinţii care au protestat în faţa instituţiei timp de două ore, împreună cu bebeluşii lor. Pichetele au fost continuate şi de sindicaliştii afiliaţi la cele cinci confederaţii, la Palatul Parlamentului, la Cotroceni şi la Guvern, iar studenţii s-au adunat în cea de-a doua săptămână de proteste în faţa Ministerului Educaţiei.

• Deznodământ amânat pentru Boc

Liderii PDL au decis ieri să propună membrilor Colegiului Director amânarea alegerilor la vârful partidului pentru începutul anului viitor. "Este o propunere a Biroului Permanent către Colegiul Director, care se va întruni la sfârşitul acestei luni, legată de amânarea alegerilor în PDL la nivel naţional până la începutul anului viitor, hotărârea fiind adoptată de BPN cu doar două abţineri.

• România n-are insule de Ilie Şerbănescu

Grecia, pentru a păstra cât de cât salariile, va vinde insule! România va fi obligată de FMI să utilizeze la maximum pârghia bugetară, reducând şi pensiile, şi salariile, dar majorând impozitele, iar pentru ceea ce nu ajunge astfel spre plata datoriilor va apela la scăderea nivelului de trai prin celelalte instrumente, valutar şi monetar, pe care le are la dispoziţie nefăcând parte din zona euro, adică la devalorizarea monedei şi creşterea preţurilor.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cine vrea să-i aducă pe mineri în Capitală?

În vreme ce unii lideri sindicali anunţă drept iminentă venirea minerilor din Valea Jiului şi Gorj la protestul de mâine din Bucureşti, alţii spun că habar nu au de aşa ceva. Trei sute de sindicalişti din minerit şi-au anunţat intenţia de a veni mâine în Capitală la protestul organizat de confederaţiile sindicale nemulţumite de reducerea salariilor şi pensiilor. Liderul Confederaţiei "Meridian", Ion Popescu, vorbeşte chiar de prezenţa a peste 1.000 de mineri la mitingul organizat la Bucureşti.

• Dezvăluire-şoc in tragedia de la Smolensk

Ruşii nu au dorit ca avionul prezidenţial polonez să ajungă la Smolensk, pe 10 aprilie, sugerând o aterizare la Briansk. În cele din urmă, ruşii au acceptat cererea polonezilor de a ateriza lângă Smolensk, scrie gazeta Wyborcza. Ruşii au avertizat însă că nu pot garanta securitatea oficialilor şi a preşedintelui Lech Kaczinsky, întrucât aerodromul militar nu dispunea de sistemele de ghidare potrivite.

• Erupţia din Islanda întoarce iarna

Harghita a fost lovită de un val de ger în noaptea de luni spre marţi. Meteorologii nu exclud o legătură între norul de cenuşă şi temperaturile scăzute. Staţia meteo din Bucin, judeţul Harghita, a înregistrat luni noapte o temperatură de minus 1,3 grade Celsius, un record pentru această zonă în luna mai. "Minima de minus 1,3 grade Celsius este cea mai scăzută temperatură înregistrată în această lună în Harghita. Pe Vârful Bucin avem şi un centimetru de zăpadă, care s-a depus peste noapte", ne-a declarat meteorologul Krisztina Lajos de la staţia Miercurea Ciuc.

• ZIARUL FINANCIAR

• Consiliul ţării amână deciziile de restructurare. Datoria externă creşte cu 1 mld. euro pe lună

Cei 45 de membri ai Consiliului Economic şi Social s-au îngrămădit într-o sală ieri trei ore fără să fie în stare să ia o decizie. Mai mult, între patronate apar acuzaţii: şeful CNPR afirmă că preşedintele CES, reprezentant al PNR, este un recidivist. Petrom şi firmele de medicamente afirmă că patronatele din CES nu îi reprezintă.

• BNR: Ciprioţii trebuie să aducă lămuriri. BT: Nu am fost notificaţi

Bank of Cyprus va aştepta avizul BNR înainte de a face orice pas pentru majorarea participaţiei la Banca Transilvania. BNR nu vede la acest moment probleme.

Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT şi unul dintre acţionarii individuali importanţi ai băncii, cu o participaţie de aproape 5%, susţine că este "total prematur" să se discute despre dublarea cotei deţinute de Bank of Cyprus, până la 20%, şi invocă necesitatea acordului prealabil al BERD.

• Guvernul nu are de ales: trebuie să taie cheltuielile în pofida ameninţărilor cu greva

Guvernul lui Emil Boc trebuie să decidă dacă va modifica scrisoarea de intenţie cu FMI prin care se angajează să taie pensiile şi salariile sau dacă o va adopta în forma actuală riscând declanşarea grevei generale, după ce Consiliul Economic şi Social, structura consultativă din care fac parte membrii guvernului, sindicatele şi patronatele, nu a ajuns ieri la un compromis privind reducerea cheltuielilor statului.