REVISTA PRESEI 18.07.2013

Liderii PNL din teritoriu sunt nemulţumiţi de faptul că au primit puţine fonduri de la Guvern. Cel pe care şi-au vărsat liberalii din eşalonul doi furia a fost ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, cel care a preluat frâiele partidului pe timpul vacanţei lui Crin Antonescu. Liberalii s-au strâns cu greu din concedii pentru a-l valida pe Ovidiu Silaghi drept succesor al lui Relu Fenechiu la Transporturi. Întrunirea Biroului Politic a fost un bun prilej pentru baronii PNL să-şi arate nemulţumirea faţă de conducerea partidului, iar cel care a picat la mijloc a fost Daniel Chiţoiu-, rămas numărul unu în PNL atât timp cât Crin Antonescu este în vacanţă în SUA. Cel mai vehement critic a fost preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache. Liderul liberal a admis disensiunile din partid, dar spune că acestea au fost pentru binele liberalilor.

• Temele României în noul acord cu FMI

Reformarea sistemului sanitar, restructurarea companiilor de stat şi privatizarea unora dintre acestea, continuarea liberalizării pieţelor de energie electrică şi gaze vor fi părţile principale ale noului acord, alături de consolidarea macroeconomică şi o mai mare atenţie acordată sectorului bancar. În principiu, România trebuie să continue în zonele nevralgice rămase de la precedentele două acorduri. Sănătatea este unul dintre cele mai importante domenii, după ce propunerile de reformă în acest sector au declanşat protestele de la începutul anului 2012, ca urmare a conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi doctorul Raed Arafat în privinţa SMURD. Recent, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, declara că pachetul de bază va trebui introdus în sistemul medical, pentru a transparentiza sectorul. De asemenea, el anunţa atunci introducerea sistemului de asigurări private.

• Sebastian Ghiţă (PSD) vrea o lege pentru interceptarea cartelelor telefonice preplătite

Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a declarat, marţi, că intenţionează ca în sesiunea parlamentară din toamnă să depună o iniţiativă legislativă care să permită interceptarea cartelelor telefonice preplătite de către serviciile secrete. Sebastian Ghiţă, membru în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, argumentează acest demers prin faptul că segmentul cartelelor preplătite nu este acoperit, fiind folosit frecvent pentru infracţiuni economice. Deputatul Ghiţă a explicat şi modul în care vede procedura: "Concret, omul când îşi cumpără o cartela (...) va trebui să prezinte dovada cu CNP, nume, prenume şi adresa. Aceste date vor fi centralizate de o autoritate şi, în cazul unei cereri de ascultare, operatorul trebuie să fie capabil să puna la dispoziţie CNP-ul, numele şi prenumele persoanei care a folosit o anumită cartel".

• "Parteneriat de sânge" România-Republica Moldova, cu ochii la Moscova

Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, ieri, la Chişinău, că Republica Moldova nu are o alternativă la drumul european, iar România rămâne avocatul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Traian Băsescu a fost întâmpinat la Reşedinţa de Stat de Nicolae Timofti cu onoruri militare. Cei doi oficiali s-au îmbrăţişat prieteneşte pe covorul roşu, în timp ce câteva zeci de simpatizanţi, în mare parte vârstnici, scandau: "Unire!". "Traian Băsescu este preşedintele tuturor românilor", ne-a spus Mihai Marula, un pensionar din Străşeni, ţinând în mâini un steag tricolor. "Vreau să-i transmit bun venit şi sper ca într-o zi să dispară graniţa de la Prut, căci pământul acesta e românesc. I-am adus şi un mic cadou - un CD cu cântece de suflet compuse de mine", a mărturisit preotul Valeriu Golban.

• Rusia desfăşoară cele mai complexe exerciţii militare din ultimele decenii având ca scenariu China şi Japonia

Preşedintele Vladimir Putin a luat parte marţi la cele mai complexe exerciţii militare ale Rusiei de la căderea regimului sovietic, cu 160.000 de militari şi aproximativ 5.000 de tancuri. Manevrele se desfăşoară în Siberia şi în zona de est a ţării, fiind o demonstraţie amplă a puterii armatei ruseşti revitalizată de investiţiile preşedintelui. Unii experţi susţin că operaţiunile sunt un semn de avertizare pentru China şi Japonia. Zeci de nave ale Florei Rusiei şi 130 de avioane de luptă au luat parte la exerciţii, care au început vineri şi se vor încheia la sfârşitul acestei săptămâni. Putin a urmări o parte din manevrele militare de pe insula Sahalin din Pacific, unde au desfăşurat operaţiuni mii de soldaţi ruşi. Viceministrul rus al Apărării, Anatoli Antonov, i-a asigurat luni pe omologii lui că exerciţiile fac parte din antrenamente de luptă obişnuite, care au loc în fiecare an, şi că nu vizează nicio ţară.

• CURENTUL

• Crin Antonescu caută binecuvântarea peste Atlantic

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că preşedintele PNL, Crin Antonescu, cel care visează , cu şanse din ce în ce mai mici, la şefia statului, nu se bucură de prea mare trecere la Washington, după episodul din vara trecută, când liderul liberal, cu aroganţa cunoscută, i-a tratat ca atare pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein şi pe trimisul Departamentului de Stat, Philip Gordon. După ce a văzut că partenerul său de aroganţă, Victor Ponta, a stat spăşit în faţa Angelei Merkel în vreme ce aceasta îi vorbea despre respectarea statului de drept în România, Antonescu a realizat, în cele din urmă, că fără binecuvântarea externă nu prea are mari şanse să ajungă la Cotroceni, Prin urmare, liderul liberal a luat calea Americii, ajungând la Washington la o reuniune transatlantică, pusă la cale de Transatlantic Policy Network, o organizaţie ce reuneşte europarlamentari şi membri ai legislativului american care militează pentru dezvoltarea relaţiilor transatlantice.

• FMI scoate la iveală minciunile lui Ponta. România a cerut derogări în scrisoarea de intenţie

Fondul Monetar International a publicat marţi scrisoarea de intenţie trimisă de guvernul României. În documentul datat 10 iunie 2013, autorităţile române solicită Fondului, printre altele, derogări pentru criteriile de performanţă ratate, deşi premierul mai că nu se jura la jumătatea lunii trecute că nu a cerut nicio derogare organismului financiar. 

"Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeana (UE) si de Banca Mondiala (BM). Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea si cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi agenda reformelor structurale a înregistrat întârzieri", scriu reprezentanţii Guvernului în scrisoarea de intenţie.



• Mare om, mare caracter: Fenechiu regretă că nu a fentat justiţia după metoda "brevetată" de Dan Voiculescu

"Mi-am clădit cariera politică în timp, mi-am clădit şi cariera profesională în foarte mulţi ani. Dacă m-aş fi aşteptat câtuşi de puţin că pot fi condamnat în acest tip de dosar, îmi dădeam demisia din Parlament şi eram judecat de o alta instanţă decât de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie" a declarat Relu Fenechiu, "puşcăriabilul", recent condamnat la cinci ani de detenţie în dosarul "Transformatorul". Expresie tardivă a regretului că nu a aplicat şi el găselniţa juridică "brevetată" cu succes de către Dan "Felix" Voiculescu, cuvintele fostului ministru al Transporturilor au sunat ciudat, exact ca atunci când vorbeşti despre frânghie în casa spânzuratului. Şi asta pentru că, în acest caz, "casa" cu pricina a fost studioul Antenei 3. Cu toate acestea, el a afirmat că nu va demisiona din Parlament. Declaraţia lui Fenechiu mai demonstrează un lucru: el marele politician liberal care, ani la rând s-a uitat de sus la toată lumea, are în realitate, psihologia unui borfaş pârlit care, atunci când comite o infracţiune este ferm convins că "pe mine nu or să mă prindă".

• CURIERUL NATIONAL

• Străinii aduc bani noi pentru imobiliare

Investitorii au dublat sumele aduse în primele şase luni la subsidiarele din România, ajungând la circa 165 mil. euro. Majoritatea fondurilor sunt pentru dezvoltarea de centre comerciale şi spaţii de birouri, atât în Capitală, cât şi în afara Bucureştiului. Firmele sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania, Polonia şi Luxemburg. Cele mai multe subsidiare locale deţin centre comerciale sau spaţii de birouri, iar firmele-mamă sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania, Polonia şi Luxemburg. Banii investitorilor au mers atât către Capitală, cât şi către firmele din afara Bucureştiului. Cea mai mare subscriere a fost realizată de firma Tower Center, înregistrată în Cipru, care a adus 33,4 milioane de euro la capitalul firmei din România. Firma deţine imobilul de birouri cu acelaşi nume din Piaţa Victoriei.

• Noi "bombe" financiare ar putea exploda în această vară în Europa

"Şocul vremurilor actuale. Economia mondială între urgenţe şi obiective pe termen lung" a fost tema celei de-a 13-a ediţii a "Întâlnirilor economice de la Aix-en-Provence" (Franţa). Iniţiate începând din 2001, aceste întâlniri reunesc în fiecare an (anul acesta s-au desfăşurat în perioada 5 - 7 iulie) numeroşi economişti de prestigiu, universitari, lideri politici, analişti economici, ziarişti, şefi de întreprinderi, studenţi din toate ţările planetei. Este un eveniment de anvergură internaţională, axat anual pe o temă economică şi socială, cu scopul de a contribui la o mai bună înţelegere a problematicii economice la zi, dar şi pentru a trage învăţăminte din istoria vremurilor actuale, de a avea o privire critică asupra economiei mondiale şi chiar de a determina acţiuni care să influenţeze viitorul societăţii şi al întreprinderilor.

• Investitorii, cu ochii pe robinetul cu bani ieftini ai băncilor centrale

Pieţele aşteaptă indicaţii asupra politicii monetare a SUA de la depoziţiile în Congres ale preşedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke, de la jumătatea acestei săptămâni. Fed îşi va reduce achiziţiile de active financiare chiar de la sfârşitul acestui an, dar asta nu înseamnă că politica monetară nu va rămâne relaxată a declarat acesta. Banca Angliei ar urma să oprească politica de relaxare cantitativă. Rezerva Federală Americană îşi va reduce începând cu ultima parte a acestui an cantitatea achiziţiilor de active financiare din pieţele secundare, a declarat ieri preşedintele Rezervei Federale Americane, Ben Bernanke, în cadrul unei audieri în faţa comitetului pentru sectorul serviciilor al Camerei Reprezentanţilor, transmite corespondentul CNBC. Şeful băncii centrale a SUA a nuanţat că aceasta nu înseamnă că politica instituţiei pe care o conduce nu rămâne pe mai departe una acomodativă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Vicepremierul Dragnea va fi trimis în judecată pentru fraude electorale

La o săptămână de la condamnarea ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, o altă bombă zguduie Guvernul Ponta. Vicepremierul Liviu Dragnea va fi trimis în faţa judecătorilor de către procurorii DNA. Vicepremierul Liviu Dragnea va fi citat în perioada următoare la DNA pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală în dosarul "Referendumului". Senatorul Valer Marian, fost membru PSD, a făcut această dezvăluire pentru "Evenimentul zilei". Surse judiciare au confirmat această infomaţie, dar nu au precizat o dată fixă când va fi chemat Dragnea la DNA. Pe de altă parte, Valer Marian a fost audiat ieri de procurorii DNA, în calitate de martor denunţător. "Am adus noi indicii şi probe. Ancheta se află într-un stadiu avansat," a dezvăluit Valer Marian.

• Preşedintele Traian Băsescu despre unirea cu Republica Moldova: "Cereţi-o şi o vom face"

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Chişinău, cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţara vecină, o tânără spunând că ar trebui făcută unirea pentru a rezolva mai repede integrarea în UE a Republicii Moldova, şeful statului român replicând: "Domnişoară, cereţi-o şi o vom face". Şeful statului a participat la un eveniment organizat de Ambasada României la Chişinău la care au participat 250 de persoane. Afirmaţia preşedintelui a stârnit aplauzele celor participanţilor la întâlnire, informează Mediafax. Preşedintele Traian Băsescu, aflat într-o vizită la Chişinău, a subliniat că R. Moldova nu are alte opţiuni decât parcursul european, precizând că există o opoziţie internă faţă de acest proces, pe care nu şi-o poate explica. Şeful statului a mai spus că România va continua procesul de acordare a burselor pentru tinerii din R. Moldova, urmând să se ajungă la aproximativ 6.000 de burse.

• JAFUL SECOLULUI. TABOLURILE VALORAU 17 milioane de euro. Pungaşii au spart muzeul din Rotterdam cu un patent de 3 euro

"Evenimentul zilei" a refăcut, în baza declaraţiilor şi a probelor procurorilor români, cum a fost spartă Galeria Kunsthal din Rotterdam. Tablourile ar fi fost arse de mama unui hoţ. Hoţii din Măcin (Tulcea) care au spart muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au folosit un simplu patent pentru a da o lovitură de 17 milioane de euro. Radu Dogaru a forţat, timp de câteva secunde, sistemul de închidere al uşii de evacuare de urgenţă şi a deschis-o. Preţul unui patent este de 3 euro. Alături de Dogaru, în muzeu a mai intrat Adrian Pricop. S-au dus ţintă şi au furat şapte picturi în ulei şi acuarele pe care le-au băgat în două sacoşe cu rafie. Totul a durat 2 minute şi 48 de secunde. Afară îi aştepta maşina de fugă, condusă de cel de-al treilea complice, Eugen Darie. Aşa a avut loc "Jaful Secolului", potrivit declaraţiilor din dosar şi a probelor procurorilor DIICOT.

• JURNALUL NATIONAL

• Gafă uriaşă DIICOT. Procurorii au trecut pe lângă capodoperele furate din Olanda

Salvarea tablourilor nu pare să fi însă prioritară în ancheta condusă de DIICOT. Din rechizitoriu şi din informaţiile publice asupra acestui caz se nasc suspiciuni legate de capacitatea procurorilor din instituţia condusă în acea perioadă de Codruţ Olaru de a discerne şi atinge obiectivul salvării capodoperelor semnate de Matisse, Picasso, Monet, Gaugain. În percheziţiile efectuate procurorii şi poliţiştii s-au aflat la un moment dat doar la câţiva metri de locul în care erau ascunse tablourile. Este de neînţeles de ce nu au fost monitorizate pesonaje-cheie din grupul de suspecţi. La Carcaliu şi la Măcin, procurorii au făcut percheziţie. În casa Olgăi Dogaru s-au aflat la câţiva metri de tablouri, dar au ratat şansa de a le descoperi.

• Englezii cer poliţişti români pentru a opri imigranţii să-şi mai facă nevoile în centrul Londrei

Consiliul regiunii Westminster, din centrul Londrei, a făcut apel la guvernul României să trimită o echipă de poliţişti care să se ocupe de vagabonzii cu cetăţenie română care au ocupat împrejurimile monumentului Marble Arch, informează publicaţia Evning Standard. Consiliul îşi doreşte ca România să trimită acelaşi grup de poliţişti care a mai fost în capitala Angliei anul trecut, înainte de Jocurile Olimpice, despre care spune că au făcut o treabă foarte bună. Potrivit oficialilor londonezi, vagabonzii care au făcut tabără aici, majoritatea aparţinând minorităţii rome, ar fi responsabili pentru o serie de infracţiuni, precum furturile din buzunare, cerşit, fraudă la bancomate sau escrocherii care includ vânzarea de bijuterii false. Consiliera Nickie Allen a scris ambasadorului României la Londra, cerând ca guvernul nostru să trimită o echipă de 10 poliţişti.

• Condiţiile FMI pentru România. Ce se va întâmpla din toamnă cu Romgaz, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia

Mai multe companii de stat ar trebui privatizate, iar altele restructurate pentru ca înţelegerea dintre România şi FMI să poată continua, declarat directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. Termenii negocierii sunt ţinuţi la secret până în momentul în care reprezentanţii FMI îşi vor da acceptul pentru noul acord. Printre companiile care ar urma să fie listate la bursă chiar din toamnă se află Romgaz, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia. În vara anului următor ar urma să fie scos la vânzare şi primul pachet minoritar de acţiuni de la Hidroelectrica. Până acum, mai multe companii de stat ar fi trebuit privatizate, dar Guvernul nu a găsit investitori sau nimeni nu şi-a dorit să le cumpere. Printre acestea sunt Nuclearelectrica, Complexul Energetic Hunedoara, Termoelectrica şi Oltchim.

• Viktor Orban revine în România la un an după ce l-a salvat pe Băsescu!

Premierul Ungariei, Viktor Orban, va fi şi în acest an oaspetele de seamă al universităţii de vară "Tusvasnyos", care va avea loc în perioada 23-28 iulie la Băile Tuşnad din judeţul Harghita. La vizita din 2012, care a avut loc cu o zi înaintea referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Orban a lansat un apel faţă de minoritatea maghiară din România să boicoteze referendumul, astfel încât pragul de prezenţă pentru validarea referendumului să nu fie atins, salvându-l implicit pe Traian Băsescu de la demitere. "În ultima zi a Universităţii de Vară Tusvanyos, în locul şi ora obişnuită, Viktor Orban va susţine un discurs", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Sandor Krisztina, director executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT).

• Tribunalul Comercial Cluj a dispus anularea preavizelor de concediere pentru 145 de angajaţi ai Mechel Câmpia Turzii

Tribunalul Comercial Cluj a dispus miercuri anularea preavizelor de concediere colectivă a 145 de angajaţi de la Combinatul Mechel din Câmpia Turzii. Acţiunea în justiţie, în apărarea muncitorilor, a fost deschisă de Sindicatul "Industria Sârmei" de la Combinatul Mechel din Câmpia Turzii. Preşedintele Tribunalului Comercial Cluj, Flavius Motu, a precizat, miercuri, că procedura de concediere colectivă a celor 140 de angajaţi este nelegală.

• PUTEREA

• Comisia Europeană a interzis pesticide ca să nu moară albinele

La Uniunea Europeană s-a făcut dreptate. A fost interzis şi un pesticid dăunător albinelor produs de gigantul german BASF. În primăvara acestui an, alte trei astfel de produse au primit interdicţia de a fi utilizate timp de doi ani, dar de la acea dată chimicalele proveneau de la alţi doi coloşi - Bayer şi Syngenta. Cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste pesticide sunt nocive pentru populaţiile de albine, care asigură polenizarea şi, în concluzie, hrana pentru omenire. Pe de altă parte, agricultorii reclamă costurile de producţie, ce vor creşte din cauza acestei interdicţii, pentru că lipsa pesticidelor afectează producţiile. Propunerea privind interzicerea utilizării parţiale a produsului chimic fipronil, considerat dăunător pentru albine, a fost votată de Comisia Europeană. Dintre toate statele membre, au existat doar trei abţineri şi două voturi împotrivă - din partea României şi a Spaniei, se arată într-un comunicat de presă al Greenpeace.

• Acţiune fără precedent în SUA pentru apărarea dreptului la liberă exprimare. NSA, chemată în judecată de 19 asociaţii

Mărturisirea lui Edward Snowden, fost angajat al Agenţiei naţionale de securitate NSA, conform căreia instituţia foloseşte un program de colectare a metadatelor telefonice, care încalcă dreptul constituţional la liberă exprimare, a declanşat ample nemulţumiri. În consecinţă, 19 asociaţii americane au demarat marţi o acţiune în justiţie fără precedent contra Agenţiei. Blocat în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo din Moscova de mai multe săptămâni, Snowden, care a cerut marţi azil temporar ruşilor, a tensionat relaţiile internaţionale provocând reacţii dure din partea administraţiei Obama. Americanii cer Rusiei extrădarea fugarului, context în care republicanul Lindsey Graham a avertizat că susţinerea fostului angajat NSA ar fi 'un scuipat pe faţa Statelor Unite'.

• Comisarul pe Justiţie: Europa îşi poate rezolva singură problemele. Guvernul Orban dă afară FMI

Raporturile dintre Ungaria şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), s-au deteriorat grav în ultima perioadă. Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a solicitat directorului general FMI, Christine Lagarde, închiderea reprezentanţei acestei instituţii la Budapesta pe motiv că statul ungar nu mai are nevoie de serviciile Fondului. Decizia Budapestei se poate explica prin intenţia Guvernului ungar de a-şi spori popularitatea înaintea alegerilor parlamentare, programate pentru primăvara lui 2014, susţin specialişti. La solicitarea lui Matolcsy, FMI a răspuns că termenul de şedere al reprezentantului fondului în Ungaria expiră la sfârşitul lui august şi nu va fi prelungit, scrie Agerpres. În plus, Matolcsy a promis să plătească în totalitate şi anticipat toţi banii contractaţi în urmă cu 5 ani de la FMI, chiar dacă Guvernul Orban nu are nicio legătură cu această datorie.

• ROMANIA LIBERA

• Cardul de reducere care salvează mişcarea sindicală

Două mari federaţii sindicale ale bugetarilor au găsit o metodă sută la sută capitalistă pentru a-şi păstra membrii şi, totodată, contribuţiile plătite de aceştia. Sindicaliştii cu cotizaţia la zi primesc un card cu ajutorul căruia obţin reduceri substanţiale pentru diferite produse şi servicii, de la pantofi de firmă până la consultaţii oftalmologice. Site-urile www.reduceribugetari.ro sau www.avantaje.publisind.ro funcţionează ca platforme online ce conţin oferte avantajoase pentru cumpărarea de produse şi servicii din diverse domenii: asigurări, auto, medicină, farmacie, turism, telefonie mobilă, restaurante, cinema, centre de formare, sport, cursuri de dans, saloane de frumuseţe etc. Aceste oferte sunt puse la dispoziţie de companii cunoscute (Cosmote, BCR, Medlife, Medicover, Bata, Domo, Catena, Eurolines etc.), dar şi mai puţin cunoscute - este cazul hotelurilor, pensiunilor, saloanelor de înfrumuseţare sau service-urilor auto.

• SUA. Universităţile americane implicate în cercetare, asediate de atacuri cibernetice provenite din străinătate. Din China, milioane de tentative de pirataj

Responsabili ai campusurilor universitare care s-au specializat în tehnologii de informaţii şi securitatea datelor au declarat pentru New York Times că universităţile de cercetare se confruntă cu un val crescând de atacuri cibernetice, multe venind din China, ce vizează testarea capacităţii de apărare împotriva atacurilor şi forţează modificarea politicilor de securitate. Detectarea atacurilor cibernetice a devenit o preocupare majoră pentru instituţiile universitare americane implicate în cercetare, pentru că numeroşi piraţi sunt capabili să intre în computerele lor şi să fure descoperirile şi rezultatele cercetărilor de ani de zile. William S.Mellon, decan asociat politicii de cercetare a Universităţii din Madison, Wisconsin, declara pentru publicaţia americană că sistemul instituţiei sale este asediat zilnic de 90.000-100.000 tentative de piratare numai din partea Chinei, alături de multe altele provenind din Rusia şi Vietnam.

• Factura crizei: 450.000 locuri de muncă pierdute în 5 ani

După declinul de 700.000 joburi consemnat în februarie 2011, piaţa muncii şi-a revenit uşor iar în aprilie 2013 mai lipseau la apel 450.000 locuri de muncă faţă de mai 2008. Nici acordurile cu FMI n-au reuşit să stopeze hemoragia iar pierderea locurilor de muncă din luna mai 2009 şi până în prezent ajunge la 290.000. Aproape jumătate dintre acestea vin din industrie. Acordurile cu FMI n-au stopat declinul forţei de muncă început în 2008, minimul fiind atins abia în februarie 2011 (4,1 milioane locuri de muncă erau atunci faţă de 4,8 milioane în luna mai 2008 şi 4,65 milioane în mai 2009). Nu surprinde probabil pe nimeni că cele mai multe locuri de muncă pierdute în ultimii 4 ani vin din industrie-130.000 din numărul total de 290.000 (44%). În învăţământ sunt cu 76.000 joburi mai puţin (26% din numărul total pierdut de economie), din sănătate şi asistenţă socială au plecat 58.000 (20% din total),

• ZIARUL FINANCIAR

• Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova ar aduce Româ­niei un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al "noii" Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro. În aceeaşi vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, faţă de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârşitul anului trecut. Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a necesitat investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Europeană şi NATO.

• Fermierii aşteaptă 12 milioane de tone de porumb în hambare

Producţia de porumb, ce urmează a ajunge în piaţă în două luni, este estimată la peste 11,7 milioane de tone, ceea ce înseamnă depăşirea rezultatelor din anul record 2011, potrivit mai multor mari fermieri locali. O astfel recoltă ar însemna un rezultat de 2,4 ori mai mare faţă de cel de anul trecut.

• Top 30 plăţi CNADNR: 750 milioane de euro pe drumuri care nu se văd

Cele mai mari 30 de plăţi realizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în primul semestru totalizează aproape 750 mil. euro, arată o analiză a ZF pe baza informaţiilor transmise de companie. În total, CNADNR a achitat facturi de aproape 850 mil. euro în primele şase luni ale acestui an, ceea ce înseamnă că cele mai bine plătite 30 de companii sau asocieri de companii au încasat aproape 90% din banii pe care compania de drumuri i-a alocat pentru plăţi în primul semestru. "Bugetul CNADNR în anul 2013 este în valoare de 5,8 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro - n.red.)", arată CNADNR într-un răspuns semnat de directorul general interimar al instituţiei, Mircea Pop. Deşi Mircea Pop şi-a anunţat demisia la începutul acestui an, după şase luni el este în continuare cel care conduce CNADNR şi semnează toate documentele pe care compania le eliberează.

• Kafka la Ministerul de Finanţe: Care sunt cele mai mari companii din România? "Instituţia noastră nu deţine date"

Dacă primul ministru Victor Ponta sau un orice alt ministru din Guvernul său s-ar adresa mâine biroului de presă al Ministerului de Finanţe (instituţie care găzduieşte pe site-ul propriu datele din bilanţurile anuale ale celor 630.000 de companii active în România) şi le-ar solicita angajaţilor acestui departament o listă cu cele mai mari 100, 200 sau 1000 de companii active pe piaţa locală ar putea primi următorul răspuns "instituţia noastră nu deţine date referitoare la informaţiile solicitate de dumnea­voastră". ZF a transmis o solicitare către biroul de presă al Finanţelor în care cerea un top al celor mai mari 1.000 de companii din România, precum şi informaţii privind valoarea profiturilor şi a pierderilor acestor companii în anul 2012, în condiţiile în care pe site-ul instituţiei au apărut la jumătatea acestei luni bilanţurile companiilor din România. "Referitor la solicitarea dumneavoastră, transmisă Biroului de Presă al Ministerului Finanţelor Pu­blice, vă rugăm să vă adresaţi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, deoarece instituţia noastră nu deţine date referitoare la informaţiile solicitate", a fost răspunsul primit de ZF.