REVISTA PRESEI 18.07.2014

• ADEVARUL

• Avion malaysian cu 298 de pasageri, doborât lângă Doneţk

Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, cu 280 de pasageri la bord şi cu 15 membri ai echipajului, s-a prăbuşit în Ucraina, lângă Doneţk, a declarat o sursă din cadrul companiei pentru agenţia rusă Interfax. Cursa zbura între Amsterdam şi Kuala Lumpur. BBC informează că nu există supravieţuitori. Acesta este accidentul aviatic cu cele mai multe victime, după 11 septembrie 2001. Avionul s-a prăbuşit în estul Ucrainei, într-o zonă în care mai multe aeronave au fost atacate de către insurgenţi pro-ruşi. Potrivit BBC, reprezentanţii companiei Malaysia Airlines au precizat, pe Twitter, că au pierdut contactul cu zborul MH17 când acesta a intrat în spaţiul aerian al Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a afirmat vineri, într-o adresare către comunitatea internaţională, că insurgenţii separatişti au "ucis printr-o lovitură" aproape 300 de persoane, după prăbuşirea unui avion de pasageri malaysian în estul Ucrainei. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut joi o "anchetă internaţională completă şi transparentă" în privinţa avionului prăbuşit în regiunea Doneţkului.

• Cum arată şi ce poate face sistemul sol-aer Buk, care ar fi provocat prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina

Un avion Malaysia Airlines ar fi fost doborât în această seară la graniţa dintre Ucraina şi Rusia de un lansator de rachete Buk, de origine sovietică. Nu este clar cine este vinovat de prăbuşirea avionului Malaysia Airlines. Sistemul Buk e o familie de rachete sol-aer de origine sovietică şi din Rusia. Buk a fost creat în 17 ianuarie 1973 şi a fost dezvoltat de atunci încoace. E vorba de o familie de lansatoare mobile care pot lovi în aer. Un batalion standard Buk are un vehicul de comandă, un radar (target aquisiton radar), şase transportoare şi trei lansatoare. O baterie de rachete Buk constă în două transportoare şi un lansator. Sistemul Buk poate fi setat în cinci minute înainte de a lansa racheta şi e gata de a se deplasa în alte cinci minute. Un lansator de tip Buk poate trimite rachete la 25 de kilometri altitudine şi pe o distanţă de 42 de kilometri. Un lansator mobil de tip Buk se numeşte astăzi SA-17-Grizzly.

• Senatorul John McCain: "Dacă Rusia a doborât avionul MH17, atunci trebuie să existe repercusiuni incredibile"

Senatorul John McCain a declarat că Rusia va plăti dacă se va demonstra că a doborât avionul Malaysia Airlines MH17, care se îndrepta spre Kuala Lumpur de la Amsterdam. Avionul s-a prăbuşit după ce a fost doborât de o baterie sol-aer în estul Ucrainei. John McCain a apărut la postul american de televiziune MSNBC imediat după acicident şi a spus că e prea devreme pentru a trage orice concluzie. Cu toate acestea, el a manţionat că un avion ucrainean a fost doborât zilele trecute, iar avionul malaysian ar putea fi parte a aceluiaşi model, care ar cere o reacţie puternică a americanilor, potrivit "Business Insider". "Vor fi repercusiuni incredibiile dacă se adevereşte că a fost doborât de rebeli. Dacă este rezultatul acţiunilor separatiştilor sau a ruşilor, cred că fiecare din părţi va plăti un preţ teribil. Aşa ar trebui să fie", a spus John McCain. El a numit separatiştii şi ruşii aceeaşi mâncare de peşte.

• Israelul începe ofensiva terestră în Fâşia Gaza

Forţele armate israeliene au început ofensiva armată în Fâşia Gaza, după mai multe zile de bombardamente, a anunţat prim-ministrul Israelului Benjamin Netanyahu, informează BBC. Guvernul israelian a aprobat cererea armatei de mobilizare a 18.000 de rezervişti suplimentari, astfel numărul celor care pot fi chemaţi ajungând la 60.000 de rezervişti, potrivit Agence France Presse. Forţele de apărare israeliene (IDF) susţin că ofensiva reprezintă o extindere a Operation Protective Edge şi că este un răspuns la tirurile de rachete venite dinspre teritoriul controlat de Hamas. "După 10 zile de la atacurile terestre, aeriene şi maritime ale Hamas, precum şi după refuzuri repetate ale ofertelor pentru a de-escalada situaţia, IDF a iniţiat o operaţiunea de sol în Făşia Gaza", informează oficiali din armată. Totodată, este precizat că obiectivul este acela de stabili o situaţie în care "locuitorii israelieni pot trăi în siguranţă şi securitate fără teroare continuă".

• Magnatul Ioan Niculae a oprit toate cele şase combinate pe care le are în România din cauza preţurilor excesive la gazele naturale

Omul de afaceri Ioan Niculae a decis oprirea activităţii la cele şase combinate pe care le deţine în România, ultimele două fiind oprite zilele trecute, motivul invocat fiind preţul mare a gazelor, scrie Economica.net. În data de 11 iulie au fost închise Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, după ce anterior fusese sistată activitatea şi la Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti. Toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor vor fi trimişi în şomaj, potrivit sursei citate. Nu este prima oară când Niculae închide combinatele. Holdingul InterAgro, prin care el deţine cele şase combinate, a primit de mai multe ori gaze naturale ieftine, mai întâi cu discount - în mandatul premierului Călin Popescu Tăriceanu şi al fostului ministru al Economiei Varujan Vosganian, dar şi de la Cabinetul Boc, când ministru al Economiei era Adriean Videanu.

• CFR închiriază peste 1.000 de locaţii. Chioşc în Gara de Nord: peste 4.500 de euro pe lună

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA anunţă, într-un comunicat, că va organiza în data de 22 iulie 2014, mai multe licitaţii publice pentru închirierea, la nivel naţional, a 1.072 de locaţii (spaţii şi terenuri), proprietate privată a companiei, în suprafaţă totală de 389.418,3 metri pătraţi. Dezvoltatorii şi reprezentanţii marilor branduri care doresc să intre şi pe piaţa de retail locală sunt aşteptaţi să participe la cele opt licitaţii deschise, marţi 22 iulie 2014, începând cu ora 09.00, la sediile celor 8 regionale de cale ferată: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Braşov, Cluj, Iaşi, Galaţi şi Constanţa. Spaţiile comerciale sunt situate în gări sau în proximitatea acestora, şi pot fi închiriate şi de micii întreprinzători care analizează intrarea şi dezvoltarea unei activităţi comerciale pe piaţa locală. Gările modernizate la standarde europene asigură agenţilor economici condiţiile optime pentru a-şi adapta ofertele de produse şi servicii la cerinţele celor aproximativ 60 de milioane de călători, care tranzitează anual staţiile de cale ferată.

• Grupul german E.ON fuzionează reţelele de distribuţie din România: E.ON Gaz Distribuţie va absorbi E.ON Moldova Distribuţie

Distribuitorul de gaze naturale E.ON Gaz Distribuţie va absorbi distribuitorul de electricitate E.ON Moldova Distribuţie, ca partea a unui proces de fuziune estimat să încheie până în 31 decembrie. E.ON Gaz Distribuţie are un capital social de 282,4 milioane lei, iar E.ON Moldova Distribuţie are un capital de 499,7 milioane lei. După fuziune, E.ON Gaz Distribuţie va avea un capital social de 773,2 milioane lei. E.ON Gaz Distribuţie distribuie gaze naturale în peste 1.000 de localităţi din Transilvania. E.ON Moldova Distribuţie distribuie electricitate în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Acţionarii E.ON Gaz Distribuţie sunt E.ON România (51% din acţiuni), Ministerul Economiei (37%) şi Fondul Proprietatea (12%).

• Volkswagen vrea să cumpere Fiat, iar familia Agnelli ar dori se concentreze pe Ferarri

Grupul german Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa, a discutat cu proprietarii Fiat Chrysler Automobiles achiziţia producătorului auto italian, potrivit revistei Manager Magazin, citată de Reuters. Un oficial al Volkswagen a negat interesul asupra Fiat. De asemenea, atât Fiat, cât şi Exor - holdingul familiei Agnelli, care deţine 30% din Fiat, au negat faptul că ar fi avut discuţii despre o potenţială fuziune cu grupul german, potrivit BusinessWeek. Revista Manager Magazin a scris că Ferdinand Piech - preşedintele VW şi membru al familiei care controlează producătorul din Wolfsburg - ar fi avut discuţii cu asociaţi şi membri ai familiei Agnelli despre preluarea Fiat. Proprietarii Fiat vor să-şi concentreze resursele asupra brandului Ferrari şi să renunţe la afacerile trandiţionale din industria auto, au declarat surse apropiate situaţiei pentru publicaţia germană. Acţiunile Fiat au crescut cu 5% ca urmare a acestei informaţii, în timp ce titlurile Volkswagen au consemnat un declin de 1,5%.

• BANCHERUL

• Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, s-a imbogatit cu 226.000 de euro, echivalentul unui salariu de 18.000 de euro lunar, mai mult decat cei 12.000 de euro ai lui Isarescu

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, s-a imbogatit anul trecut cu 226.000 de euro, echivalentul unui salariu de 18.000 de euro lunar, mai mult decat cei 12.000 de euro ai lui Isarescu, rezulta din declaratia de avere publicata de acesta. Georgescu, la fel ca Isarescu si restul angajatilor BNR, nu-si publica valoarea salariilor, cu toate ca Agentia Nationala de Integritate (ANI) apreciaza ca in acest fel se incalca legea. In aceste conditii, nu ne ramane decat sa "scurmam" prin declaratiile de avere pentru a vedea cu cat s-au imbogatit cei de la carma BNR si ce salarii au, daca nu cumva sunt exagerat de mari, cum se intampla in alte institutii de stat.

• CURENTUL

• Studii - scris de Tia Şerbănescu

La două zile după întâlnirea pierdută prin K.O. la Cotroceni, premierul Ponta, care acuzase(complet fals) "tonul bădărănesc al preşedintelui faţă de dna ministru", ne-a dat o lecţie de eleganţă exprimându-şi regretul faţă de cele întâmplate: "regret că m-am dus, când te bagi în tărâţe, te mănâncă porcii". A rămas totuşi întreg, semn că nici respectivii nu l-au înghiţit. Şi dnei Ioana Petrescu i-a revenit repede surâsul(la A3) unde a declarat că avea studiile de CAS la ea dar n-a vrut să le arate preşedintelui fiindcă "nu erau publice". Erau atât de intime? Atunci de ce le-a postat pe site-ul ministerului? În plus, dna ministru " a simţit că e un război politic" în sală si chiar se gândea să fugă cu CAS-ul din zona minată. Nu era mai simplu dacă scotea cifrele si câştiga războiul? În urma războiului mulţi viteji se-arată. Se pare că şi tinereţea şi studiile sunt neputincioase în absenţa adevarului. Iohannis are 31% faţă de Ponta care are 43%. Ceilalţi nu apucă decât câteva procente. Aşa că ori punem ştampila pe Iohannis ori ne punem pofta-n cui. Cui prodest?

• CURIERUL NATIONAL

• Parlamentul European cere statelor UE măsuri ferme pentru combaterea şomajului în rândul tineretului

Ajutorarea tinerilor să-şi găsească un loc de muncă trebuie să fie o prioritate pentru ţările membre ale Uniunii Europene în politicile lor pe termen scurt şi pe termen lung, au subliniat europarlamentarii de toate culorile politice în cadrul dezbaterii rezoluţiei consacrate şomajului în rândul tineretului european. O rezoluţie pe această tema a fost votată joi cu 502 voturi pentru, 112 contra şi 22 de abţineri. În textul documentului reţin atenţia cifrele mai mult decât îngrijorătoare, potrivit cărora la ora actuală rata medie a şomajului în rândul tinerilor din UE a atins cote fără precedent, ajungând la 23%. Mai tragic este faptul că, în unele din ţările UE, acest flagel a ajuns la circa 50%, numărul total al şomerilor tineri sub 25 de ani din Uniune fiind evaluat la 5,3 milioane.

• De ce se întorc pe şosele maşinile cu "daună totală"

"Asigurătorii din România încurajează repararea daunelor totale, când în străinătate această practică este interzisă. În alte ţări din Europa repunerea lor în circulaţie este strict interzisă, iar asigurătorii sunt obligaţi să ducă maşinile (clasate cu daună totală - n.r.) la REMAT şi după aceea să prezinte certificatele. La noi, din contră, companiile de asigurări le vând către dealeri şi către samsari. Aceştia le repară şi le repun în circulaţie", a declarat, într-o conferinţă de presă, Mihai Cune, business manager al Autovit.ro. Cristian Muntean, preşedinte al Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI), a declarat pentru Curierul Naţional că este o practică în România, iar legea nu interzice acest lucru, însă mai grav este că aceste maşini nu mai sunt reparate în mod corespunzător pentru a obţine costuri de reparaţie minime.

• Dezastrul găsit de Protecţia Consumatorilor pe piaţa lactatelor

Inspectorii ANPC au efectuat, în intervalul 10.06-20.06.2014, o serie de controale care au vizat 1.042 operatori economici, dintre care 72% au fost găsiţi cu probleme, iar circa 17% din cele 163 de tone de lapte de consum şi produse lactate verificate nu au respectat prevederile legale în vigoare. Mai mult, 12,6% din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit, se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Inspectorii au găsit brânzeturi care aveau două treimi apă sau care nu erau făcute deloc din lapte, sau care conţineau ingrediente alergene. Astfel, au fost scoase definitiv de pe piaţă circa 472 kg de produse alterate, în valoare de 6.300 lei, şi oprite temporar de la comercializare aproximativ 14,4 tone lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 206.000 lei. În consecinţă, reprezentanţii ANPC au aplicat 505 amenzi contravenţionale, însumând 1.387.750 lei şi 310 avertismente, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

• Blaga: Numele viitorului partid va fi PNL

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat că numele viitorului partid, rezultat din fuziunea PNL-PDL, va fi PNL, iar sediul noii formaţiuni va fi în Aleea Modrogan numărul 1, informează Mediafax. Candidatul comun al PNL-PDL la prezidenţiale va fi anunţat în 4-5 august. "În 26 iulie vom avea congresele de fuziune, fuziune prin comasare a PDL cu PNL (...) Acest partid se va numi Partidul Naţional Liberal, iar documentele prevăd foarte clar, şi în toată comunicarea oficială vom şi folosi această expresie, că PNL este rezultatul fuziunii dintre PDL şi PNL", a declarat Vasile Blaga, ieri, după ultima rundă de negocieri între cele două formaţiuni. Blaga a mai precizat că imnul noului partid va fi cel al PDL, "Verde-nrourat".

• Bursa din Rusia, lovită de sancţiunile internaţionale

Anunţarea unui nou val al sancţiunilor americane şi europene împotriva Federaţiei Ruse a afectat ieri Bursa din această ţară. Indicele principal Micex a suferit ieri un declin de 2,31%, potrivit Bloomberg. La deschidere, picajul era încă şi mai accentuat, acţiunile din componenţa indicelui consemnând o depreciere medie de 2,9%. "Rusia este trântită", titrează publicaţia Business Insider care atenţionează şi asupra unei slăbiri cu 1,1% a rublei în raport cu dolarul SUA ca urmare a sancţiunilor îndreptate contra sectoarelor financiar şi energetic din această ţară. "Printre firmele ţintite de noua listă a sancţiunilor sunt incluse Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din lume, Gazprombank, cea mai mare bancă privată din Rusia, Novatek, cel mai mare producător privat de gaze naturale, şi developerul Vnesheconombank", transmite reporterul portalului financiar.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Producţia mai slabă de cereale va trage în jos creşterea economică

În condiţiile în care ponderea agriculturii în PIB este de 5-6%, producţia de cereale mai slabă din acest an va influenţa creşterea economică a României, aceasta nefiind mai mare de 2,3%. În plină campanie de recoltare a cerealelor, fermierii din România susţin că producţia de cereale a scăzut în 2014 cu 20-25% faţă de anul trecut. Potrivit analiştilor economici această scădere va duce la o creştere economică mai mică decât în 2013. "Scăderea producţiei cerealelor va avea un impact direct asupra creşterii economice din România. Orice scădere din acest sector are efect asupra creşterii economice. Este imposibil să mai avem un an agricol ca 2013, când s-au înregistrat valori record. La nivel european agricultura contribuie la PIB-ul unei ţări în medie cu 3%, noi suntem peste media europeană. Dacă se păstrează condiţiile de acum şi nu vom avea parte de secetă sau alte calamităţi, atunci vom avea un an agricol mediu spre normal. Dar cu siguranţă nu vom avea creşterea economică de 3% de anul trecut", a declarat pentru Capital, Cristian Păun, profesor de economie la ASE.

• Horia Georgescu, "planul B" pentru poziţia de comisar european

Surse politice susţin că preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au convenit să-l sprijine pe preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, să devină comisar european pe Justiţie, dacă România nu obţine portofoliul Agriculturii, deţinut în prezent de Cioloş. ANI este una dintre puţinele instituţii lăudate constant în rapoartele pe Justiţie ale Comisiei Europene. "ANI a căpătat mai multă autoritate în calitate de instituţie", scrie în raportul din ianuarie 2014, care mai constată faptul că 80% din concluziile ANI în dosarele privind conflictele de interese au fost confirmate de instanţe. În plus, Comisia Europeană observă faptul că o serie de atacuri împotriva ANI "coincid" cu deschiderea unor cazuri împotriva unor "înalţi reprezentanţi politici".

• Summit european, fără rezultate, amânat pentru august

Şefii de stat şi de guvern nu au reuşit să se pună de acord în privinţa viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă, în locul Catherinei Ashton, şi a viitorului preşedinte al Consiliului European, în locul lui Herman Van Rompuy. La conducerea diplomaţiei europene a fost propusă ministrul italian de Externe, Federica Mogherini (41 de ani), numită pe acea funcţie abia în februarie 2014. Ea a fost contestată din cauza poziţiei sale şi a Italiei, prea apropiată de puterea de la Kremlin, mai ales după sancţiunile impuse Rusiei de UE, din cauza conflictului din Ucraina. Statele baltice şi Polonia s-au opus ferm numirii acesteia în postul de Înalt Reprezentant al UE, după ce Mogherini a făcut prima sa vizită externă la Moscova. "Eu nu voi susţine o persoană care este pro-Kremlin", a spus preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, exprimând părerea ţărilor est-europene.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum şi-a zornăit Băsescu tinicheaua din coadă la Bruxelles?

Unde merge Băsescu se alege praful! Aceasta a devenit regulă pentru întâlnirile la care merge Băsescu să apere, cică, interesele României. S-a întâmplat din nou la Consiliul European încheiat cu un eşec, azi noapte, la Bruxelles. Istoricul eşec în repartizarea bugetului comunitar, când Băsescu a pierdut la masa negocierilor multe miliarde de euro pentru România a deschis anul trecut seria neagră a reprezentărilor păguboase la nivel înalt. Băsescu Traian a îngăimat la plecarea spre Bruxelles că merge să îl sprijine pe Cioloş pentru un nou mandat de comisar. Până să intre în şedinţa Consiliului European a avut o întâlnire cu familia politica - PPE. În faţa fraţilor de cruce ideologici, un fel de stabor al dreptei europene, a trebuit să explice situaţia din familia Băsescu aflată, care prin arest, care cu dosare de fals, care cu greutăţi prin bănci.

• Separatistul pro-rus care s-a lăudat că a doborât avionul. E posibil să fi confundat aeronava Boeing 777 cu un avion militar

Unul dintre liderii separatiştilor pro-ruşi din regiunea ucraineană Doneţk, Igor Girkin, zis şi Strelkov, a apucat să se laude că a doborât un avion, acesta vorbind de un transportor AN-26, fiind posibil, însă, să fi fost vorba de aeronava Boeing 777 care s-a prăbuşit azi în lângă graniţa cu Rusia. Într-o postare pe pagina sa de pe site-ul rusesc de socializare "VKontakte", Igor Girkin scria: "În apropiere de localitatea Torez tocmai am doborât un avion, un AN-26. A căzut undeva lângă mina "Progres". Am dat avertismente ca niciun avion să nu treacă prin spaţiul nostru aerian. Nava s-a prăbuşit în câmp. Locuitorii din zonă nu au fost afectaţi. Niciun civil nu a fost rănit", a scris acesta. AN-26 este un avion sovietic de transport, frecvent folosit de armata ucraineană. Torez, un oraş de 80.000 de locuitori, se află la 40 de kilometri de Doneţk, în zona în care avionul Boeing 777 s-a prăbuşit. Postarea separatistului a fost scrisă la ora 17:50, la scurt timp după ce au apărut primele informaţii despre prăbuşirea aeronavei cu pasageri care se îndrepta spre Kuala Lumpur.

• FMI revine în discuţiile privind reducerea CAS

Ponta a explicat că bani există, din punct de vedere contabil măsura este acoperită, doar că economia nu e doar contabilitate. Fondul Monetar Internaţional reintră în discuţiile privind reducerea CAS după ce a frânat această măsură la începutul lunii iunie. Instituţia de la Washington spune că împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, pentru a stimula angajările, dar trebuie să înţeleagă cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri, a declarat Gerry Rice, directorul de comunicare al instituţiei, în cadrul unei conferinţe a FMI din 10 iulie. "În timp ce Fondul împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, într-un efort de a stimula angajările, trebuie să înţelegem cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri. Fără măsuri de compensare, o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar", a afirmat Rice.

• NATIONAL

• Efectul Bostina: Marile case de avocatura, luate la puricat de DNA

Cu cateva zile in urma, Doru Bostina a ajuns din nou la DNA, in legatura cu dosarul EADS. Nu mai putin de 14 inalti demnitari sunt acum si ei implicati in dosarul EADS privind "blatuirea" contractelor de catre membri ai Guvernului Romaniei. Intrarea lui Doru Bostina in aceste dosare poate da nastere unui adevarat tsunami in lumea plina de fite si de lux a marilor case de avocatura, abonate de atata amar de vreme la banoasele contracte de negociere dintre oameni de afaceri si institutii ale statului roman. Pentru ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia National, exista suspiciuni ca, in nu putine cazuri, unele dintre aceste case de avocatura cu staif international nu faceau practic decat sa asigure "imparteala" comisioanelor intre beneficiarii din umbra ai respectivelor contracte, mai toate paguboase pentru statul roman.

• Cine sunt grecii care au finantat numirea lui Halalai la sefia EximBank!

Dupa cum "National" a dezvaluit in exclusivitate, DNA a declansat o ampla ancheta privind traficul urias de influenta prin care au avut loc numirile la conducerea EximBank. Iar Traian Sorin Halalai este suspectat ca si-ar fi putut plati postul din fruntea prestigioasei banci de stat, la celalalt "cap al firului" suspectul de serviciu fiind nimeni altul decat seful Cancelariei premierului, Vlad Stoica. Cert este ca in perioada in care a fost numit in urma interventiilor facute de la Palatul Victoria, Traian Sorin Halalai, un bancher obscur, cu trecutul profesional patat de amenzile primite de la CNVM, a imprumutat mari sume de bani cash. Dar, dupa cum reiese din contractele intrate in posesia noastra, nu de la camatari sau rude, ci de la doi cetateni greci.Este vorba despre doi dintre directorii de la "Banca Romaneasca", Kouninis Efstathios si Kitsopanos Alexandros. Acestia, in nume personal, l-au imprumutat pe Traian Sorin Halalai cu mari sume de bani, totalizand, peste un milion de euro.

• PUTEREA

• "Baronaşul" de Bacău, Dragoş Benea, umflat de DNA

Procurorii anticorupţie au descins, joi dimineaţă, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Bacău, de unde l-au ridicat pe şeful judeţului, Dragoş Benea, la trei săptămâni după ce au făcut percheziţii la Primăria municipiului Bacău, în urma cărora a fost reţinut, iar ulterior arestat, edilul Romeo Stavarache. Percheziţiile procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au avut loc la 28 de adrese, vizează infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2012, şi au fost efectuate inclusiv la vila lui Dragoş Benea, la domiciliul administratorului public al judeţului, Dorina Popouţanu, dar şi la un imobil care ar aparţine logodnicei edilului, Andreea Nistor. Dragoş Benea a fost luat cu mandat de aducere şi escortat la sediul DNA Bucureşti. La închiderea ediţiei, procurorii nu luaseră nici o măsură împotriva lui Dragoş Benea.

• Vladimir Putin: Ucraina este vinovată pentru avionul Malaysia Airlines

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pune prăbuşirea avionului Malaysia Airlines pe seama Guvernului de la Kiev. El susţine că implicarea forţelor militare ucrainene în regiunile rusofone ale Ucrainei a creat situaţia tensionată de astăzi. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile ucrainene că sunt responsabil de prăbuşirea în estul Ucrainei a avionului de linie al companiei Malaysia Airlines. "Nu există îndoială că statul pe teritoriul căruia s-a petrecut acest lucru poartă responsabilitatea acestei teribile tragedii", a spus liderul de la Kremlin. El a adăugat că tragicul eveniment nu ar mai fi avut loc "dacă domnea pacea în această ţară, dacă operaţiunile militare nu ar fi fost reluate în sud-estul Ucrainei". Teroriştii pro-ruşi au anunţat că sunt de acord cu un armistiţiu.

• ROMANIA LIBERA

• Obama trece pe lista neagră giganţi ruşi ai energiei

Preşedintele Barack Obama a impus cele mai dure sancţiuni americane contra Rusiei, lovind "inima" puterii lui Putin, aşa-numitele "bijuterii ale Coroanei" - principalele întreprinderi legate de petrol şi gaz, conduse de apropiaţii săi. Rusia a promis măsuri de retorsiune. Prin impunerea de sancţiuni dure contra celui mai mare producător de hidrocarburi din Rusia, Rosneft, contra celui de-al doilea mare producător de gaz Novatek şi a celei de a treia cea mai mare bancă, Gazprombank. Washingtonul vizează cercul lui Putin. Sancţiunile decise de preşedintele Obama au lovit şi VEB, o bancă de stat care acţionează ca agent de plăţi pentru guvern, şi opt întreprinderi de armament, inclusiv producătorul de arme de asalt Kalaşnikov. Companiei Rosneft, condusă de un apropiat al lui Putin, Igor Setcin, i se vor îngheţa eventualele averi în SUA şi firmele americane nu mai sunt autorizate să facă tranzacţii cu gigantul rus.

• Scăpaţi de Ponta! Dar nu oricum

Episodul întâlnirii de la Cotroceni dintre preşedinte şi cuplul Ponta&Petrescu confirmă caracterul profund nociv pentru ţară al lui Victor Ponta, un om lipsit de substanţă, incompetent şi autoritar. Obiectivul blocării accesului lui Ponta la Cotroceni ar trebui, aşadar, asumat de către toţi reprezentanţii "dreptei" ca primordial. Cu toate acestea, în lipsa unui proiect nou pentru România, cu adevărat de dreapta, nici o construcţie nu va rezista alegerilor prezidenţiale, indiferent de rezultatul acestora. Alegerile nu se câştigă numai cu mesaje anticorupţie sau numai cu promisiuni de reduceri de taxe. Se câştigă oferind electoratului speranţa că lucrurile se vor schimba în bine. Ponta şi PSD au eşuat foarte repede, dar dacă partidele de centru-dreapta nu învaţă din trecut, riscă să eşueze încă şi mai repede.

• Noul vicepremier, între probleme cu legea şi o farsă de zile mari

Senatorul Rozalia Biro a fost nominalizată de UDMR pentru a prelua portofoliul Culturii şi a deveni vicepremier în Guvernul Ponta, funcţii care vor deveni vacante când Kelemen Hunor îşi va da demisia. Propunerea lui Biro ridică, însă, unele semne de întrebare, deoarece aceasta a scăpat la limită de un dosar de corupţie. Aleasă senator în 2012, în Colegiul 1 Bihor, colegiu în care majoritatea populaţiei este de etnie maghiară, Rozalia Biro a deţinut două mandate de viceprimar al municipiului Oradea (2004-2012). Din acea perioadă datează, de altfel, şi problemele acesteia, fiind acuzată că, în februarie 2006, ar fi aprobat închirierea către Fundaţia Partium (al cărei membru fondator era) a unui imobil din centrul oraşului. Potrivit presei locale, închirierea s-ar fi făcut pe un termen de zece ani, contra unei sume modice de 150 de lei pe lună, plus TVA, în condiţiile în care imobilul are circa 230 metri pătraţi şi curte. Mai mult decât atât, Primăria Oradea ar fi renovat, apoi, imobilul, cheltuind peste 500.000 lei din bugetul local.

• ZIARUL FINANCIAR

• Nici salariile de 2.000 euro nu-i mai conving pe tineri să stea în ţară cât timp "condiţiile generale lasă de dorit"

Aproape 1.000 de tineri care au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat anul acesta au intrat pe por­ţile Universităţii Politehnica din Bucureşti în ul­timele cinci zile doar pentru a se înscrie la Facultatea de auto­matică şi calcula­toare. Ei "se luptă" pe 500 de locuri la buget şi încă 150 la taxă, iar unii au "bătut drumul" de la Piteşti, Mangalia sau Piatra-Neamţ pentru că sunt conştienţi că industria IT "este de viitor şi salariile sunt mari". Chiar de la primul job un angajat dintr-o companie cu profil IT poate câştiga de la 400 de euro în sus, mai mult decât salariul me­diu pe economie, iar după cinci ani unii pro­gramatori, spre exemplu, pot ajunge şi la ve­nituri de 2.500 de euro pe lună (de circa 3 ori mai mari decât salariul mediu din domeniu). Şi totuşi mulţi dintre viitorii pro­gra­ma­tori, administratori de sistem sau web desi­g­neri încă vor să plece în străinătate să lu­creze, nu pentru că domeniul IT ar fi slab dez­voltat în România, din contră, ci pentru că simt că ţara, în ansamblu, nu are ce să le ofere.

• Fondurile închise, refugiul investitorilor din calea scăderii dobânzilor bancare

Peste 630 milioane de lei au fugit de dobânzile bancare mici în conturile fondurilor închise de investiţii destinate românilor cu bani şi apetit ridicat pentru risc. Fondurile închise de investiţii, printre cele mai exclusiviste plasamente, având în vedere că "biletul de intrare" costă şi 140.000 de lei, dar şi printre cele mai riscante, au cunoscut o adevărată efervescenţă în ultimii doi ani, reuşind să îşi crească activele cu peste 200 milioane de lei. Tot mai nemulţumiţi de dobânzile mici la depozitele bancare, care în prezent nu trec de 3% pe an la lei, românii cu bani s-au reorientat către fonduri închise cu investiţii exotice precum arta, speculaţiile pe valute, energia verde, tere­nurile agricole şi imobiliare. În prezent, 2.900 de investitori îşi ţin economiile în unul din cele 26 de fonduri închise de investiţii active pe piaţa locală. La finalul lunii iunie, activele nete totale aflate în administrarea acestor fonduri au atins pragul de 630 mil. lei, în creştere cu 80 mi­l. lei faţă de începutul anului şi cu 200 mil. lei faţă de începutul anului 2013.

• Conducerea BNR stă pe depozite sau titluri de stat şi încurajează mai puţin creditarea prin exemplu propriu

Conducerea BNR este departe de a încuraja creditarea prin exemplul propriu, de vreme ce numai doi din cei nouă membri ai consiliului de administraţie al instituţiei au cel puţin un credit bancar în derulare. Viceguvernatorul Bogdan Olteanu are şase credite în valoare totală de un milion de lei, iar Virgiliu Stoenescu are un împrumut bancar de 170.000 de euro. Numărul membrilor cu datorii la bănci s-a redus după ce guvernatorul Mugur Isărescu a încheiat de rambursat anul trecut un credit ipotecar în valoare de 700.000 de lei contractat în 2012 de la UniCredit Ţiriac. În pofida discursului public axat pe reluarea creditării, conducerea BNR în frunte cu guvernatorul pare să stimuleze mai mult economisirea, având în vedere că aceştia au economii în valoare de 70 milioane de lei în de­pozite, conturi curente şi titluri de stat. Nicolae Dănilă dispune de cea mai mare avere lichidă, sumele din cele şapte conturi ale sale şi titluri de stat ridicându-se la 65 mil. lei, adică aproape 90% din lichidităţile totale ale celor nouă membri din conducerea BNR.