REVISTA PRESEI 21.04.2016

• ADEVARUL

• Culisele rocadei Marian Munteanu - Cătălin Predoiu

Cătălin Predoiu, premierul din umbră al PNL, a fost scos la lumină de partid, ca soluţie de sacrificiu pentru Primăria Capitalei. Cătălin Predoiu probabil că a realizat că Munteanu pierde alegerile, iar el, în calitate de preşedinte al PNL Bucureşti, va deconta politic. Aşa că, într-o asemenea situaţia de avarie, a acceptat candidatura. Alţi liberali din conducerea partidului spun că nici acum Predoiu nu s-a oferit voluntar să candideze, ci, iniţial, l-a propus pe Ciprian Ciucu, până ieri candidatul M10 pentru Bucureşti. Însă oferta sa a fost refuzată ferm de tandemul Blaga-Gorghiu. Aşa că, mai mult de nevoie, Predoiu a devenit candidatul PNL. "Dacă nici liderul PNL Bucureşti nu e bun, atunci cine?", a mai pus paie pe foc şi Teodor Atanasiu, sforarul PNL, cel care încearcă să mute acum presiunea pe umerii lui Predoiu, după ce găselniţa sa electorală - Marian Munteanu - a eşuat.

• Legătura lui Marian Munteanu cu Securitatea, avându-l ca ţintă pe Petre Ţuţea

În timp ce era student, Marian Munteanu, care şi-a retras, miercuri, candidatura pentru funcţia de primar al Capitalei din partea PNL, a făcut parte din echipa care i-a fost alături lui Petre Ţuţea. Din păcate, prietenia lui Munteanu, dar şi a celorlalţi studenţi din echipa sa cu bătrânul filosof nu a ţinut decât câteva luni, până când Securitatea a intrat pe fir. Profesorul Ion Coja, din cadrul Universităţii Bucureşti şi doi colegi, Mihai Neagu Basarab şi Ioan Alexandru, au ales din grupele lor de studenţi câţiva tineri care să aibă grijă de Petre Ţuţea, bătrân si bolnav. Aşa s-a făcut un grup de 15 - 16 tineri care mergeau cu rândul la Petre Ţuţea. Unul venea dimineaţa, iar altul seara. Unul îl ajuta să se radă, iar altul îi ţinea companie în Parcul Cişmigiu. Toată povestea a durat câteva luni. Securitatea a demarat o anchetă şi i-a chemat la sediu, în Bucureşti, pe rând, pe toţi tinerii care aveau grijă de Petre Ţuţea.

• Surpriza din spatele unui job de 3 zile plătit cu 2.000 de euro

Odată cu criza refugiaţilor, se dezvoltă si afaceri ilegale in care sunt implicaţi si români. Un tânăr din Timiş, care a găsit un anunţ de angajare ca şofer pe ruta Budapesta - Viena, a aflat că ar trebui sa transporte refugiaţi. Presupusul angajator i-a spus ca se ocupa cu traficul de migraţi si ii promitea bani mulţi. "Căutam sa ne întărim echipa si nu cerem experienţă, doar permisul tip B. Munca se face in Ungaria pana in Austria de 3 ori pe săptămâna." Aşa suna anunţul pe internet, iar tânărul a stabilit o întâlnire cu presupusul angajator. A încercat să filmeze discuţia dar, la un moment dat, s-a speriat si a pus telefonul in buzunar, lăsând funcţia de înregistrare activată. Pentru 3 zile de muncă, tânărului i se ofereau 1000-2000 de euro, cu mai multe transporturi pe zi, plus cazare si mâncare. Un salariu uriaş faţă de cat primeşte, chiar si pentru o lună, un şofer de transporturi internaţionale.

• "E UN GENOCID!" Reacţia lui Ion Tiriac după dezastrul echipei de gimnastica a României

Ion Tiriac spune ca se aştepta ca rezultatele slabe de la gimnastica sa apară. Echipa de gimnastica a României a ratat calificare la Jocurile Olimpice de la Rio, dar Tiriac nu da vina pe fete, ci pe lipsa de investiţii in sportul romanesc. "Nu a fost vina gimnastelor, e vina noastră a tuturor ca am ajuns in situaţia asta. Daca in 2000 mergeam la guvern si ne ţineam de mana 100 de campioni olimpici poate ca ne baga cineva in seama" "Nu e vorba de sport, e un genocid împotriva tineretului! Tinerii nu mai ştiu sa alerge si in curând nu vor şti sa meargă. Asta pentru ca sportul nu e considerat prioritatea zero. In fiecare zi e o alta prioritate. Cea mai mare tristeţe e aceasta nepăsare". "M-am aşteptat la un asemenea regres, din păcate. Am spus-o din 2000. Atunci am adus medalii cu un buget de 300.000 dolari", a spus azi Ion Tiriac.

• Cine sunt "victimele" turnătoriilor la DNA ale patronului UTI Tiberiu Urdăreanu

Tiberiu Urdăreanu nu se mai opreşte din denunţuri. Toate în speranţa că va primi o pedeapsă mai mică în propriul dosar. După ce l-a înfundat pe edilul Iaşului, recunoscând că l-a mituit, preşedintele grupului de firme UTI a mai făcut o "victimă". El l-a dat pe mâna procurorilor anticorupţie şi pe Ludovic Orban, după ce acesta i-ar fi cerut să-i finanţeze campania electorală cu 50.000 de euro. Banii ar fi urmat să ajungă la doi patroni de televiziune, Sorin Oancea, directorul B1 TV, şi Cozmin Guşă, acţionarul postului Realitatea Tv, pentru a-i asigura candidatului liberalilor apariţiile televizate în timpul campaniei electorale. Ca să fie credibil în faţa procurorilor, Urdăreanu l-a înregistrat din proprie iniţiativă pe Ludovic Orban. Tiberiu Urdăreanu este şi unul dintre denunţătorii din dosarul în care primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, este acuzată de luare de mită.

• Judecători: Piedone a luat semnături de la minori pentru candidatura la Primărie

Tribunalul Bucureşti a anulat 2.526 de semnături de susţinere pentru candidatura lui Cristian- Popescu Piedone la Primăria Sectorului 4. Acesta este motivul pentru care magistraţii i-au respins candidatura. Piedone însă nu se lasă şi susţine că va lupta până la capăt. Tribunalul Bucureşti a constatat mai multe nereguli în listele de susţinători ai lui Cristian Popescu Piedone, până miercuri, candidat independent la Primăria Sectorului 4. Mai exact, instanţa a arătat miercuri în motivarea prin care a respins candidatura lui Cristian Popescu Piedone că acesta ar fi avut nevoie de o listă validă de minim 2.742 de susţinători şi deşi în dosarul depus de acesta pe 13 aprilie existau 5.076 de semnături, doar 2.550 dintre semnături erau valide. În total, Tribunalul a anulat 2.526 de semnături pe motiv că multe date din listele electorale sunt incomplete şi nu respectă cerinţele legale. Tribunalul Bucureşti a constatat şi lipsa menţiunii datei de naştere pentru o altă parte dintre susţinători sau neîndeplinirea vârstei.

• Nu mai avem sport, aşa că "importăm" sportivi: România a naturalizat un rus şi două ucrainence pentru JO 2016

La Rio de Janeiro, România riscă să aibă o delegaţie foarte mică, după ce şi echipele masculine şi feminine de gimnastică au ratat calificarea. Pentru a mai remedia situaţia, s-a trecut la "Planul B". Guvernul a decis acordarea cetăţeniei române sportivilor Saritov Albert, Sassa Kateryna şi Zhydachevska Kateryna, ceea ce va permite includerea lor în echipa naţională de lupte, în vederea calificării şi participării la Jocurile Olimpice de la Rio. Acordarea cetăţeniei române pentru cei trei sportivi s-a făcut prin hotărâri de Guvern, adoptate în şedinţa de miercuri. Conform unui comunicat al Guvernului remis News.ro, sportivul din Federaţia Rusă Saritov Albert a solicitat dobândirea cetăţeniei române în 18 decembrie 2015, iar sportivele din Ucraina Sassa Kateryna şi Zhydachevska Kateryna în 26 noiembrie 2015.

• Breivik a câştigat procesul cu statul norvegian pentru că i-ar fi fost încălcate unele drepturi în închisoare

Potrivit Tribunalului de District din Oslo, condiţiile din închisoare încalcă un articol din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului care interzice tratamentele inumane şi degradante. Instanţa a decis, însă, că Guvernul nu i-a încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. Criminalul Anders Behting Breivik, care a ucis 77 de oameni şi a rănit câteva, s-a plâns în instanţă de condiţiile umilitoare din închisoare, inclusiv de mâncarea încălzită la microunde. El susţine că tratamentul care îi este aplicat este mai rău decât metoda de tortură prin simularea înecului. De asemenea, el s-a plâns că nu a mai fost vizitat de nimeni de când a murit mama sa şi că nu poate discuta decât cu psihologul său, cu avocatul său şi cu angajaţii închisorii, ceea ce, în opinia sa, îi încalcă dreptul la viaţă privată. În plus, avocatul criminalului susţine că acesta a început să aibă probleme psihice din cauza izolării.

• BANCHERUL

• Care ar putea fi impactul legii privind darea in plata asupra BCR

BCR nu are credite in franci elveţieni, care au cel mai ridicat risc in cazul aplicării legii privind darea in plata. Cea mai mare banca românească are însă o alta problema cu creditele imobiliare acordate înainte de criza, in special in euro: clauzele abuzive referitoarea la dobânzi si comisioane, reclamate de mulţi clienţi, unii prin procese in justiţie, care se judeca de mulţi ani. Banca a decis sa încheie aceste dispute pe cale amiabila, printr-o campanie de diminuare a dobânzilor, iniţiată in vara trecuta, care s-a dovedit de succes, după cum spun reprezentanţii BCR.

• CURENTUL

• Penibilii de la PNL: Marian Munteanu renunţă la candidatură, vine Cătălin Predoiu

Mineriada a învins! Marian Munteanu a renunţat la candidatura la Primăria Bucureştiului la presiunile conducerii PNL şi ale unor necunoscuţi ce candidează la primăriile de sector. Noul candidat, al patrulea după Buşoi, Orban şi Munteanu este Cătălin Predoiu. Principalele declaratii ale lui Marian Munteanu: "Dragi bucuresteni, stimati compatrioti, cred ca a fost o saptamana deosebita fata de multe altele. Mi-as fi dorit ca in acest moment sa va pot prezenta ideile care stau la baza programului meu, sa vorbim mai mult despre multe probleme pe care le avem in Bucuresti. Imprejurarile au facut sa trebuiasca sa raspund la o multime de lucruri, cele mai multe lipsite de substanta. Aceasta campanie desfasurata intr-un spirit de agresivitate nemaipomenita m-a fortat sa dau raspunsurile cuvenite la intrebarile, aluziile, calomniile furnizate din aproape toate directiile. Va spun din capul locului ca nimic din ceea ce s-a spus nu e de natura a ma incrimina in mod real".

• Piedone s-a înscris în PPUSL şi candidează la Sectorul 4

După ce marţi seara Tribunalul Bucureşti a decis definitiv că fostul edil al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone nu poate candida la alegerile din 2016, acesta nu renunţă. Piedone s-a înscris în Partidul Puterii Umaniste - Social Liberal (PPU-SL), coordonat de Maria Grapini, şi va candida din partea acestei formaţiuni pentru un nou mandat de primar al Sectorului 4. "Am ales să candidez din partea acestui partid, cel mai mic de pe piaţă, care mi-a făcut această oferă generoasă, pentru că am nevoie şi de un braţ politic care să mă spijine", a declarat Cristian Popescu Piedone, pentru stiripesurse.ro. Acesta s-a şi apucat să strângă semnăturile pentru candidatură, reuşind în câteva ore să strângă un sfert din totalul de 2750 necesare.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Femeile lui Quintus, refuzate şi de data aceasta. PNL s-a predat lui Predoiu

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, i-a transmis lui Marian Munteanu că singura cale de ieşire a PNL din această "încleştare" este "un gest de înaltă ţinută omenească şi boierească" din partea acestuia. Liberalii l-au forţat pe preşedintele organizaţiei de Bucureşti să candideze la Primăria Generală. Cu vocea tremurândă, Cătălin Predoiu şi-a asumat bătălia. El şi l-a luat aliat pe Ciprian Ciucu, căruia i-a promis funcţia de viceprimar. Marian Munteanu, verificat că ar fi colaborat cu Securitatea, a plecat, ameninţând cu "surprize mari de tot".

• Gropi de 1,5 milioane de euro în pista aeroportului Otopeni

Stratul subţire de asfalt de pe una dintre pistele aeroportului Henri Coandă, turnat în 2010, a cedat din cauza infiltraţiilor de apă. Conducerea Aeroportului Bucureşti cheltuieşte astfel, alte milioane de euro pentru noi reparaţii. După nici 6 ani de la recepţionarea lucrărilor de reparaţii curente a unei piste de la aeroportul Otopeni, unde s-au cheltuit peste 3,5 milioane euro, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, (CNAB), investeşte aproximativ 1,57 milioane de euro, fără TVA, în repararea a circa 1.200 m din aceeaşi cale de rulare. Foşti membrii în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti au declarat că lucrările de reabilitare a pistei 2 ar fi trebuit să înceapă încă de anul trecut.

• Salariul lui Cioloş a fost făcut public

După trei ani de întrerupere, Secretariatul General al Guvernului a început să posteze din nou, pe propriul site, veniturile nete ale angajaţilor. Potrivit ultimelor date, din ianuarie 2016, primul-ministru a obţinut un salariu net de 15.825 de lei (3500 euro). Ultimele informaţii de pe site-ul SGG sunt din ianuarie 2013, când premierul Ponta câştiga doar 6.184 lei. diferenţa este rezultatul O.G 14 din 2015, când premierul Gabriel Oprea a majorat cu circa 300% indemnizaţiile unui grup de 69 de demnitari, începând cu şeful statului. Tot în ianuarie 2016, secretarul general al Guvernului, câştiga 13.863 lei, în timp ce adjuntul său primea doar 5.162 lei. Un director general din SGG avea un salariu de 7.827 lei. În 2013, un astfel de director avea 7.203 lei. Un director de gradul 3-5 are acum un venit între 6.796 lei şi 7.191 lei.

• Arabia Saudită caută bancheri de top pentru cel mai mare fond suveran din lume

Arabia Saudită caută bancheri seniori de top pentru ceea ce ar putea deveni cel mai mare fond suveran din lume, scrie Mediafax. Fondul Public de Investiţii (PIF) al Arabiei Saudite deţine acţiuni în valoare de 100 de miliarde de dolari în companiile locale. Pentru a gestiona această sumă, instituţia va lucra cu firma americană Korn Ferry International pentru a angaja executivi în cadrul companiei, inclusiv pe partea de imobiliare, managementul riscului şi fondurile de capital privat. Cum sfârşitul epocii petrolului este iminent, Arabia Saudită va extinde PIF (Fondul Public de Investiţii), care ar urma, într-un final, să controleze 2.000 de miliarde de dolari, potrivit declaraţiilor de luna aceasta ale prinţului saudit Mohammed bin Salman. PIF deţine acţiunile guvernamentale în companii, inclusiv în Arabia Basic Industries Corp., al doilea cel mai mare producător de produse chimice din lume şi Banca Naţională Comercială, al doilea cel mai mare creditor din Orientul Mijlociu.

• JURNALUL NATIONAL

• Tehnocraţie de cumetrie pe cinci milioane de euro de la stat. Noul ministru al Muncii are firmă care derulează contracte cu Guvernul

Guvernul de tehnocraţi şi-a îngroşat, începând de luni, numărul miniştrilor care deţin firme abonate la contracte grase cu statul. Şi care practică, totodată, nepotismul în stil tehnocrat. Noul ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Nicolae Pîslaru, cel care a înlocuit-o pe demisionara Ana Costea, provine direct din Cancelaria premierului Dacian Cioloş, acolo unde, în decembrie 2013, a fost angajat ca şi consilier, împreună cu unul dintre partenerii pe care acesta îi are în societatea GEA Strategy & Consulting SA, Elena Botezatu. Această firmă, din acţionariatul căreia mai fac sau au făcut parte nume celebre, printre care cel a lui Daniel Dăianu sau cel al fostului ministru al Bugetului din Cabinetul Ponta, Liviu Voinea, îl pune pe Dragoş Pîslaru într-o situaţie la limita incompatibilităţii. Asta, deoarece Cancelaria primului-ministru se află în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, instituţie guvernamentală care a derulat contracte cu firma GEA Strategy & Consulting SA.

• Practicile neloiale între agenţiile de turism, stabilite acum prin lege

Cartel format din cei mai mari jucători de pe piaţa turismului din România, identificat de Consiliul Concurenţei, nu există, iar scandalul pornit de la această acuzaţie reflectă lipsa de înţelegere a acestei instituţii, spun tour operatorii. Controalele la agenţiile de turism au pornit de la o sesizare anonimă care, de fapt, a fost o postare pe un grup de pe Facebook. Agenţiile de turism cer modificarea Legii concurenţei, care favorizează practicile neloiale. Consiliul Concurenţei a făcut controale neanunţate la mai multe agenţii de turism din ţară, spunând că marii jucători de pe piaţă s-au constituit într-un cartel care impune preţuri de vânzare a pachetelor turistice în România. Agenţiile de turism cer modificarea Legii concurenţei, care favorizează practicile neloiale.

• Cum vrea Ministerul de Finanţe să atragă investitorii cu un pliant

Ministerul de Finanţe invită străinii să cumpere terenuri în România, în condiţiile în care celelalte state din jurul nostru nu ştiu cum să facă să-şi conserve pământul. Prin pliantul" România, o oportunitate", Finanţele vor să convingă investitorii să vină în România, dar nu prea au cu ce. Din cele 10 milioane de hectare de teren arabil, cât are România, două sunt vândute către străini la preţuri de 15-20 de ori mai mici decât în Uniunea Europeană, însă acest lucru nu pare să-i deranjeze pe şefii de la Finanţe. În primele10 motive pentru care merită să faci afaceri în România, prezentate în pliant, se află şi accesul nerezidenţilor la cumpărarea de terenuri. După cum se ştie, piaţa funciară a fost liberalizată la 1 ianuarie 2014 şi de atunci cetăţenii din UE au cumpărat un milioan de hectare de teren în România. Spre deosebire de noi, ungurii şi bulgarii au impus o serie de condiţii care să descurajeze cumpărătorii străini, pentru care sunt în acţiune de infringement cu Comisia Europeană.

• NATIONAL

• Statul roman, prins intre "ciocanul" Ion Tiriac si "nicovala" Nelu Iordache!

Miliardarii Ion Tiriac si Nelu Iordache au împărţit Bucureştiul in două. Astfel că dacă fostul tenismen s-a orientat spre fiţoasa zonă de nord, Iordache continuă să deţină un adevărat monopol pe sudul Capitalei. România se afla într-o mare dilemă, neştiind cum să o scoată la capăt cu rezolvarea problemei traficului aerian in Bucureşti, unul care explodează pe an ce trece. Însă, in nord, Otopeniul nu se poate extinde pe motiv de Tiriac. Iar in sud, unde ar exista posibilitatea construirii unui aeroport nou, trebuie sa se stea la mana lui Nelu Iordache. Iar in timp ce Ministerul Transporturilor se chinuie sa găsească o soluţie viabila, alte organe ale statului au început sa se întrebe cum de au intrat aceste terenuri in posesia unor oameni de afaceri, mai ales că există suspiciuni că unele parcele au fost preluate "pe chitanţe de mana", deşi erau revendicate de moştenitorii vechilor proprietari.

• M10 a anunţat ca ii retrage sprijinul pentru Primăria Capitalei. Reacţia lui Ciucu!

Organizaţia Bucureşti a M 10, partidul condus de Monica Macovei, a anunţat ca s-a decis retragerea susţinerii lui Ciprian Ciucu, politicianul care fusese susţinut pentru prima funcţie in cadrul Primăriei Generale. "Am avut discuţii cu Cătălin Predoiu înainte de nominalizarea lui Marian Munteanu. Discuţiile au avut loc in contextul nevoii de unitate a dreptei pentru câştigarea Bucureştiului si a rămas sa ţinem legătura. Precizez ca discuţiile s-au derulat cu informarea conducerii M10 in timp real. Cred in continuare ca trebuie sa ne unim pentru a câştiga Bucureştiul", susţine Ciucu.

• Firea pune bisturiul pe Sorin Oprescu

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, s-a înscris oficial, ieri, in cursa electorala. Ocazie cu care l-a atacat pe fostul edil Sorin Oprescu, chiar daca acesta a fost susţinut din prima si pana in ultima sa clipa de primar tot de PSD. Ignorând strânsă legătura dintre Oprescu si social-democraţi, Gabriela Firea a susţinut ca multe dintre problemele Capitalei s-ar fi rezolvat pana acum, daca fostul primar ar fi fost cu adevărat pus pe treaba. "Când voi fi primar general al Capitalei capitala noastră va arata cu totul diferit, nu va mai fi atât de aglomerata, plina de mizerie, de poluare, de gropi. Sunt probleme care trenează de ani de zile si si-ar fi putut găsi rezolvarea daca in fruntea primăriei generale a Capitalei ar fi fost un primar ambiţios, un primar perseverent, un primar deschis dialogului cu bucureştenii si cu toate instituţiile si cu sectoarele si cu reprezentanţii de la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene", a reclamat Firea.

• PUTEREA

• Companiile din energie au "umflat" factura clienţilor cu 2 miliarde de euro

Consumatorii din România au ajuns să acopere pierderi de 1,8 miliarde euro, din cauza lipsei investiţiilor companiilor energetice. Operatorii, fie că vorbim de producătorii de energie electrică, jucători din sectorul de distribuţie şi transport, şi-au acoperit greşelile şi furturile din sistem cu ajutorul consumatorilor, populaţia şi industria. Impactul certificatelor verzi asupra facturilor a crescut de 11 ori în doar trei ani. Distribuitorii de energie (Electrica, Enel, CEZ şi E.ON) şi transportatorul naţional Transelectrica nu au efectuat investiţiile necesare, astfel că în reţeaua de energie electrică s-au înregistrat pierderi de aproape 2 miliarde de euro, însă ANRE a aprobat pentru aceste companii majorări de tarife, care s-au regăsit ulterior în facturile mai mari plătite de consumatori. În plus, companiile nu s-au sfiit să încheie contracte bilaterale negociate direct (cu referire la contractele încheiate între furnizori, contractele de procesare a cărbunelui), chiar dacă ele se aflau în afara legal, contracte girate chiar de miniştri în funcţie!

• Între 2014 şi 2016, statul norvegian a finanţat îngrijirea paliativă a peste 1.400 de bucureşteni

HOSPICE Casa Speranţei a anunţat, miercuri, încheierea proiectului Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii socio-medicale de îngrijire paliativă pentru pacienţi cu boli ameninţătoare de viaţă, finanţat prin granturile SEE, 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul s-a desfăşurat pe durata a peste doi ani, iar valoarea finanţării a fost de 231.751,09 de euro, alţi 100.000 de euro fiind furnizaţi de HOSPICE din surse proprii. Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Liechtensteinului şi Norvegiei pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale şi întărirea relaţiilor bilaterale cu 16 ţări membre UE din Europa Centrală şi de Sud, precum şi din zona baltică. Pe perioada celor 26 de luni de derulare (martie 2014 - martie 2016), proiectul a asigurat finanţarea serviciilor de îngrijire pentru 1424 de persoane cu boli incurabile prin centrul de îngrijire HOSPICE Casa Speranţei din Bucureşti.

• ROMANIA LIBERA

• Academia lui Oprea nu şi-a respectat rolul strategic

Guvernul a decis în 2014 că Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN) este obligată să contribuie la implementarea strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare. Cu toate acestea, nu există nici o informaţie publică disponibilă care să ateste că ASSN ar fi produs orice fel de lucrare ştiinţifică de la înfiinţare şi până în prezent. Pe 21 octombrie 2014, Executivul a adoptat o hotărâre al cărei articol unic spune că "se aprobă Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020". Actul normativ este semnat de premierul de atunci, Victor Ponta, dar şi de aproape toţi ceilalţi miniştri ai Cabinetului. Întâmplător sau nu, fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, fondatorul Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (fosta Academie de Ştiinţe Militare), nu figurează printre semnatarii acestei hotărâri de guvern.

• România nu are nevoie de "iliberalism". Lăsaţi PNL să se sinucidă

Între amnezie şi provocare, gesturile liberalilor par să fie făcute pentru a distruge şi ultimul partid istoric rămas în viaţă, cu greu, după multe compromisuri şi complicaţii, provocate de-a lungul vremii de sus în jos, de liderii PNL. PNL s-a refăcut în 1990, cu foştii săi militanţi, mulţi dintre ei ajunşi, în vremuri de restrişte, colaboratori ai Securităţii. Memoria acestor oameni, care şi-au petrecut tinereţile în închisorile comunismului şi care au fost nevoiţi apoi să se pună în slujba duşmanului, a îmbogăţit Partidul Naţional Liberal, dar nu l-a ajutat să înveţe lecţiile istoriei. Dan Amedeo Lăzărescu, Alexandru Paleologu şi chiar Mircea Ionescu Quintus au colaborat cu Securitatea. Paleologu a mărturisit imediat după căderea comunismului, pentru a evita şantajul şi alte situaţii neplăcute. Ceilalţi seniori liberali au fost primii deconspiraţi la deschiderea arhivelor securităţii, pentru a demonstra că Securitatea şi-ar fi prelungit existenţa prin liberali, nu prin oamenii lui Iliescu.

• Planul Juncker ar putea creşte PIB-ul României cu 0,95%

În cadrul conferinţei de presă organizată de Institutul European din România (IER)au fost prezentate rezultatele studiului "Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti", care arată că planul Juncker ar putea creşte produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, şi cu 4,75 puncte în cea optimistă. Conform ultimelor date postate pe site-ul Comisiei Europene, doar România, Malta şi Cipru nu se regăsesc pe lista ţărilor ce urmează să beneficieze de fondurile din Planul Juncker. Până în prezent, au fost aprobate 57 de proiecte inovative şi de infrastructură, care urmează să beneficieze de 7,8 miliarde de euro din acest fond şi 165 de proiecte destinate IMM-urilor, care ar primi 3,4 miliarde de euro.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unu din şase exportatori este "croitor" sau "pantofar"

Topul celor mai mari 500 de exportatori din România este dominat la vârf de producătorii de maşini şi componente auto, însă a doua jumătate este clar apanajul jucătorilor din industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cel mai important exportator din domeniu este compania Producţie Zarah Moden, aflată pe poziţa 104 cu o cifră de afaceri de aproape 145 mil. lei şi peste 800 de salariaţi. Compania, la fel ca cei mai mulţi producători de textile, este o prezenţă discretă în piaţă, informaţiile disponibile fiind cele publice fie pe site-ului Ministerului de Finanţe, fie pe site-urile grupului din care fac parte. Textilierul Producţie Zarah Moden este parte a grupului german M-Fashion care produce în România în două fabrici proprii din judeţul Covasna 8.000 de perechi de pantaloni pe zi, pe care îi vinde ulterior către 500 de parteneri comerciali din Europa de Vest, de Est şi Orientul Mijlociu.

• Vânzarea acţiunilor Romgaz asigură Fondului Proprietatea bani pentru răscumpărări

Banii obţinuţi de FP din vânzarea pachetului rămas de 5,84% din capitalul Romgaz pot alimenta viitoarele răscumpărări de acţiuni. Investitorii care au cumpărat acţiunile Romgaz de la fond şi-au asigurat astfel un randament de cel puţin 10% pe două luni din dividendele pe care compania le va plăti în acest an. Marţi seară fondul a scos la vânzare în cadrul unei oferte de plasament privat accelerat 22,54 milioane de acţiuni Romgaz (SNG), reprezentând 5,84% din capitalul companiei. Acesta este ultimul pachet de acţiuni rămas în proprietatea fondului după ce în 2015 şi în 2014 fondul a vândut circa 10% din capitalul companiei pentru o sumă de 1,1 miliarde de lei, la un preţ cu 6% mai mic decât cel la care se tranzacţionau atunci pe bursă acţiunile SNG. La înfiinţare, în anul 2005, fondul a primit de la statul român un pachet de 15% din capitalul Romgaz.

• Bilanţul crizei în sistemul bancar. Băncile au restructurat credite de 5 miliarde de euro, iar pentru un stoc net de 8 mld. euro au spus adio

Băncile au fost presate în anii de criză să se restructureze începând de la modelul operaţional până la portofoliile de credite pentru a încerca să revină pe profit sau măcar să nu mai ceară bani de la acţionari pentru acoperirea pierderilor. Volumul creditelor restructurate de bănci în cazul debitorilor cu dificultăţi la plată a ajuns la aproape 25 mld. lei (circa 5,5 mld. euro), reprezentând 12% din volumul total al îmrpumuturilor acordate, iar expunerile restructurate sunt în proporţie de 80% neperformante. După ce au încercat să restructureze împrumuturile, iar acestea au continuat să fie neperformante, băncile au apelat şi la cesiuni de creanţe, încercând să facă curăţenie în bilanţuri. Stocul estimat al cesionărilor nete de către bănci a ajuns la 37 mld. lei (peste 8 mld. euro) la sfârşitul anului 2015, conform datelor BNR.