REVISTA PRESEI 23.07.2015

• ADEVARUL

• Liviu Dragnea, şef la PSD cu binecuvântarea lui Ion Iliescu

Liviu Dragnea a fost votat, ieri, şef interimar al PSD, cu 65 de voturi favorabile, în timp ce contracandidata sa, Rovana Plumb, a primit doar 18 de voturi. Rezultatul votului de ieri a dovedit, astfel, că Victor Ponta a pierdut sprijinul partidului, care nu l-a urmat în decizia sa de a o susţine pe Rovana Plumb, ci l-a preferat pe Liviu Dragnea. Din echipa formată în jurul noului şef al PSD fac parte Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor, lideri care au ajutat la alegerea lui Dragnea în detrimentul Rovanei Plumb. Prezent la şedinţele partidului doar în momente critice, Iliescu a spus că votul său merge către Liviu Dragnea pentru că "este bun organizator", deşi săptămâna trecută spunea că o susţine pe Rovana Plumb.

• Programul de austeritate impus Atenei, comparat cu economia Romaniei comuniste

"Marele Plan Ceausescu pentru Grecia": sub acest titlul economistul maghiar Zoltan Pogatsa, un expert in criza elena, a rezumat masurile de austeritate impuse guvernului de la Atena de recentul acord. Intr-o analiza realizata pentru SigmaLive, site-ul celei mai importante televiziuni din Cipru, economistul explica ce consecinte negative risca sa aiba planul Eurogrupului si compara situatia tarii cu cea a Romaniei in ultimul deceniu inainte de Revolutie, cand regimul Ceausescu a prioritizat plata datoriei externe. "In anii '80, dictatorul comunist din Romania a incercat sa plateasca datoriile externe ale tarii sale secatuind resursele acesteia. Toata lumea stie ca rezultatul a fost colapsul economic", scrie Pogatsa. "Ceva similar are loc in Grecia . Anii de austeritate impusa Greciei incepand din 2010 sunt cel mai bun exemplu de politica vizibil esuata."

• Analiştii dau verdictul: care este miza politică din spatele Codului Fiscal

Respingerea noului Cod Fiscal de către preşedintele Klaus Iohannis a fost primul eveniment marcant care a polarizat scena politică după alegerile prezidenţiale din 2014, susţin analiştii contactaţi de "Adevărul", şi marchează declanşarea bătăliei pentru alegerile de anul viitor. Premierul Victor Ponta a anunţat ieri că a decis convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea noului Cod Fiscal, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis proiectul la reexaminare. Reacţia PNL nu a întârziat să apară: liberalii au început deja să vorbească despre o sesiune extraordinară în care aleşii să adopte atât Codul Fiscal, cât şi propunerea legislativă privind votul prin corespondenţă. Drept urmare, analiştii politici susţin că scandalul pe tema Codului Fiscal se va prelungi cel puţin până la toamnă, în timp ce ecourile sale ar putea deveni muniţie de campanie, în perspectiva alegerilor din 2016.

• Deputatul PSD Mădălin Voicu, numit şef al Consulatului General al României la Bonn

Deputatul PSD Mădălin Voicu a fost numit, miercuri, şef al Consulatului General al României în Germania. Hotărârea a fost luată în şedinţa de Guvern. "Începând cu data încheierii misiunii domnului Mihai Botorog, domnul Mădălin Ştefan Voicu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Bonn, Republica Federală Germania", se precizează într-o informaţie de presă a Guvernului. Deputatul a anunţat marţi că îşi doreşte să iasă din politica românească cât de curând posibil, pe motiv că nu mai vrea să facă "politică uşor diletantistă, cu ipocrizii, minciuni şi înşelăciuni". "Eu vreau să ies din politică foarte repede. Asta însemnând maxim o lună de zile. În momentul în care voi ieşi din politică, eu nu o să arunc cu pietre sau să critic. (...) Vreau să îmi aleg un alt drum, în altă direcţie, unde voi reuşi probabil să fac mult mai mult", a declarat ieri Mădălin Voicu.

• Stelian Tănase refuză să-şi dea demisia: "Ponta a vrut să-mi arate pisica blocând conturile TVR"

Stelian Tănase, şeful SRTv, a declarat că Guvernul este vinovat de situaţia televiziunii, iar blocarea conturilor instituţiei de către ANAF este, de fapt, "o revanşă" pe care şi-a luat-o Victor Ponta, adăugând că nu se pune problema să demisioneze de la conducerea TVR. Stelian Tănase, preşedintele-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a vorbit pe larg, într-o declaraţie acordată miercuri agenţiei MEDIAFAX, despre situaţia în care se află în prezent Televiziunea Română, căreia, luni, i-au fost blocate conturile operaţionale de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), din cauza datoriilor acumulate - începând din anul 2005 - către bugetul de stat. Stelian Tănase a spus că nu se consideră vinovat de actuala situaţie a TVR, precizând că de vină este Guvernul.

• Revolta localnicilor din satul violatorilor: au aruncat cu sticle în presă şi i-au susţinut pe cei şapte acuzaţi

Mai mulţi localnici din satul vasluian Văleni, de unde provin cei şapte violatori care au violat până la leşin o elevă anul trecut în noiembrie, s-au adunat miercuri în apropierea postului de Poliţie, acuzându-i pe jurnalişti că "le fac satul de râs". Localnicii îi susţin în continuare pe violatori şi spun că de vină este fata, pentru că "nu e uşă de biserică". Campania derulată de ziarul "Adevărul" - "Dreptate pentru fata violată din Vaslui" - a stârnit interesul întregii mass media, astăzi la Văleni fiind prezente mai multe echipe de televiziune, pentru a-i surprinde pe cei şapte violatori în momentul prezentării la Postului de Poliţie din sat, pentru a semna prezenţa în registrul de supraveghere. Cei şapte tineri din localitatea Văleni s-au prezentat rând pe rând la Poliţia Văleni, după ce conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui a dispus ca toţi să se prezinte zilnic la postul comunal, ci nu de patru ori pe săptămână ca până acum.

• SONDAJ INSCOP: PNL se distanţează de PSD în preferinţele românilor

Partidul Naţional Liberal (PNL) pare să-şi consolideze prima poziţie, pe care s-a aşezat după victoria la preşedinţie a lui Klaus Iohannis. Dintre partidele mici, doar UDMR mai trece pragul electoral, arată barometrul INSCOP Research. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine 44,5% (faţă de 44,7% în aprilie), în timp ce Alianţa PSD-UNPR ar înregistra 37,1% din sufragii (faţă de 39,1% la măsurătoarea din luna aprilie când testam intenţia de vot pentru Alianţa PSD - UNPR şi PC, partid aliat între timp cu PLR în cadrul ALDE). Singura formaţiune care ar mai trece pragul electoral este UDMR, cu 5,1% dintre opţiuni (5,2% în aprilie). Se confirmă astfel tendinţa, pusă în evidenţă de ultimele cercetări INSCOP, privind polarizarea opţiunilor de vot între două mari formaţiuni politice, despărţite însă de un ecart în creştere faţă de sondajul precedent, pe fondul unei uşoare scăderi a PSD-UNPR.

• Primul refugiat climatic al lumii se confruntă cu deportarea

Un bărbat dintr-o mică insulă din Pacific, care a solicitat unui tribunal din Noua Zeelandă să-l recunoască ca fiind primul refugiat climatic al lumii, se confruntă cu deportarea deoarece judecătorii i-au respins apelul. Teitiota s-a născut pe atolul Tabiteuea, una dintre cele 33 de insuliţe împrăştiate de-a lungul unei întinderi de apă din oceanul Pacific ce aparţine de Republicii Kiribati. Ţara se întinde pe 3,5 milioane de kilometri pătraţi de ocean, dar suma teritoriului insuliţelor reprezintă doar 810 kilometri pătraţi, o bucată de pământ de mărimea unui stat american. Aflată la jumătatea distanţei dintre statul american Hawaii şi Australia, Republica Kiribati se confruntă cu lipsa apei potabile şi cu declinul populaţiei de peşti comparativ cu necesităţile unei societăţi ce se va dubla până la mijlocul secolului al XXI-lea. Fără ploi, pânza freatică se împuţinează. Kiribati, care se află cu doar doi metri mai sus de nivelul mării, se află pe lista celor mai vulnerabile locuri din cauza creşterii oceanelor. Kiribati va deveni, cu siguranţă, una dintre primele ţări din care oamenii vor fugi din cauza schimbărilor climaterice.

• BANCHERUL

• Băncile mici devin tot mai active, încercând sa atragă noi clienţi cu produse cat mai ieftine

O serie de bănci mici se dovedesc tot mai active, încercând sa atragă noi clienţi cu conturi, carduri sau plăti gratuite, dobânzi mai mari la depozite si mai mici la credite, strategia produselor si serviciilor ieftine putându-se dovedi câştigătoare in contextul in care băncile mari au scumpit in ultimul timp taxele si comisioanele. Este vorba de banca poloneza Idea Bank, fosta RIB, aflata pe locul 30 in topul băncilor după active, care se bate cu doua bănci romaneşti (Feroviara, banca lui Valer Blidar, aflata pe locul 34 in topul băncilor si BRCI, banca lui Dorinel Umbrarescu, cea mai noua de pe piaţă, a 37-a ca mărime in sistemul bancar) si una americana (Libra Bank, cea mai mare dintre cele 4, pe locul 24 in topul băncilor). Feroviara a fost prima care a dat startul disputei pe piaţa băncilor mici, la finalul anului trecut, atunci când a lansat un pachet de produse care conţinea un cont de economii cu card si serviciul de internet banking, toate gratis, fără niciun comision, iar pentru banii din cont banca plătea cea mai buna dobânda pentru depozitele la termen de o luna dintre primele 10 bănci româneşti.

• Noul Cod Fiscal ar putea determina BNR sa majoreze dobânda de politica monetara, spune Valentin Lazea

"Acest pachet fiscal, probabil, va obliga BNR să facă un salt actual de 180 de grade şi să devină o bancă aciclică. Dacă, până acum, au tot fost scăderi de dobânzi şi aşa mai departe este foarte posibil, pentru a corecta acele excese care se vor întâmpla în economie, să crească dobânda de politică monetară. Şi vă dau numai un exemplu, ca să înţeleagă toată lumea: pe acest trend de consum care vedem că se întâmplă, nu trebuie foarte mult ca preţurile imobiliare să înceapă să crească, nu cu 20%, cu 8% sau cu 10% pe an. Ce credeţi că vor face oamenii care au acum dobânzile de 2% în bancă, care de abia le acoperă inflaţia? Vom asista iarăşi la un "bubble", la o goană spre imobiliare şi acesta este numai un exemplu, o clasă de active. Deci, va fi nevoită Banca Naţională să reacţioneze pentru că se creează bule de această natură", a spus Lazea, citat de Agerpres. Economistul-şef al BNR a spus că scăderea TVA şi a accizelor reprezintă o măsură puternic prociclică pentru o economie care deja creşte peste potenţial. Potrivit lui Lazea, creşterea potenţială a României este de 3%, iar "dacă avem o creştere de 4% sau 5% ne situăm peste creşterea potenţială şi ne aflăm în situaţia unui şofer care merge cu maşină la vale şi apasă pe pedala de acceleraţie".

• CURENTUL

• Scaunul - de Tia Şerbănescu

Mare şedinţă mare la CEx. al PSD unde cei o sută de membri îşi alegeau preşedintele interimar având de optat între Rovana Plumb, deţinătoarea titlului, şi Liviu Dragnea, coordonatorul politic al PSD, o funcţie anume inventată pentru el după condamnarea în dosarul referendumului. Plumb atârna mai greu fiind susţinută de binomul Ponta-Ghiţă dar Dragnea şi-a făcut campanie om la om discutând cu "aproape toţi" cei care votau. N-a organizat o tombolă ca la referendum, nu i-a înmulţit pe votanţi dar se baza pe baronii locali şi chiar pe votul lui Ponta care "este şi va rămâne prietenul meu" - în timp ce Rovana e prietenă cu Daciana. Ce blestem pe partidul ăsta să aleagă mereu între doi compromişi. Măcar au scăpat de răul cel mai mic: l-au ales pe Dragnea. E ceva să ai un preşedinte condamnat. Acum CSM îi anchetează pe cei şase violatori ai legii (trei judecători şi trei procurori) care i-au eliberat pe cei şapte netrebnici devenind complici cu ei. Un deputat UNPR a făcut apel la dna Carmen Iohannis să se implice în acest caz. Prima doamnă n-a răspuns. Tocmai îşi căuta (împreună cu designerul său) ţinuta potrivită pentru o asemenea împrejurare.

• CURIERUL NATIONAL

• România, dată din nou în judecată la ICSID

Compania canadiană Gabriel Resources a dat România în judecată la Curtea de Arbitraj ICSID, cerând compensaţii pentru întârzierea punerii în aplicare a proiectului minier de la Roşia Montană, acuzând oficialii români că au blocat şi au întârziat proiectul, "fără proces echitabil şi fără compensaţie, privând în între­gi­me Gabriel Resources de valoarea investiţiilor sale". "România a supus astfel Gabriel şi investiţiile sale la un tratament care încalcă obligaţiile tratatelor bilaterale de investiţii ale României, cauzând pierderi semnificative pentru Gabriel", a informat compania printr-un comunicat. Gabriel Resources, compania care voia să dezvolte de mai bine de 15 ani proiectul minier de la Roşia Montană, a susţinut în do­cumentul citat că a demarat această acţiune a sa la ICSID pentru a cere compensaţii legate de privarea de drepturile sale de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcărilor tratatului României.

• Active de 2 miliarde de euro sechestrate, inclusiv în România, într-o anchetă italiană vizând pariuri online

Autorităţile italiene au destructurat o reţea care gestiona pariuri online, punând sub sechestru bunuri în valoare de două miliarde de euro, inclusiv ale unor firme din România. Ancheta a vizat reţeaua de tip mafiot Ndrangheta, 41 de suspecţi fiind arestaţi în provincia Reggio Calabria din sudul Italiei. În afacerea ilegală sunt implicate companii italiene şi străine, inclusiv 1.500 de site-uri şi puncte de pariuri online, în principal din Italia, dar şi din România, Malta, Austria şi Spania, informează Mediafax. Firmele din România vizate în acest caz sunt: Be. Uniq Est srl şi Zeta Gaming srl. Ndrangheta este o organizaţie de tip mafiot activă în regiunea italiană Calabria, situată în sudul Italiei

• Se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială

Proiectul de lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, aprobat ieri de Guvern, priveşte înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială din care vor face parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR), ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi ai Guvernului. "Obiectivul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este de a contribui la apărarea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând o contribuţie sustenabilă a sistemului financiar la creşterea economi­că. În îndeplinirea obiectivului său, Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Această structură inter-instituţională va avea calitatea de autoritate macroprudenţială, în sensul Recomandării CERS/2011/3", a informat ieri Executivul.

• FED, pregătită să mărească dobânzile - care va fi impactul asupra economiei SUA şi la nivel global?

Unul dintre evenimentele economice majore ale anului 2015 va fi cel mai probabil majorarea dobânzii de referinţă de către Rezerva Federală americană, către sfârşitul acestui an, potrivit economiştilor PwC. Analiza PwC pleacă de la premisa că rata dobânzii FED va atinge pragul de 3,75% până la sfârşitul anului 2020. Dar care va fi impactul asupra consumatorilor, companiilor şi asupra pieţelor emergente? Pentru consumatori: În anii ce au urmat crizei financiare, consumatorii americani şi-au diminuat gradul de îndatorare, analiza PwC sugerând că aceştia vor fi în general la adăpost de creşterile de dobânzi decise de FED. Marea majoritate a proprietarilor s-au protejat împotriva creşterii ratelor dobânzilor prin intermediul unor contracte de credit cu rată fixă. "Considerăm că decizia FED de creştere a ratei dobânzii de politică monetară va avea un impact mai mare pe plan global decât în Statele Unite, şi în principal pe pieţele emergente", a declarat Richard Boxshall, economist senior al PwC.

• S&P a majorat ratingul îndatorării Greciei

Agenţia de rating S&P a mărit marţi cu două puncte, până la CCC+, nota îndatorării pe termen lung a Greciei. Agenţia consideră că acordul cu creditorii internaţionali, care prevede reluarea de urgenţă a finanţării acestei ţări, a redus riscul unei eventuale ieşiri din zona euro, deşi el rămâne ridicat. S&P a însoţit notarea mai sus menţionată cu perspectiva "stabil". Aşa cum se ştie, luni, graţie celor 7,16 miliarde de euro deblocate urgent de UE, Grecia şi-a putut plăti două datorii la Fondul Monetar Internaţional, scadente la 30 iunie şi 13 iulie (dintr-un total de 2 miliarde euro), precum şi o datorie de 4,2 miliarde euro la Banca Centrală Europeană.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Grecii râd de bancheri: "Băncile nu vor mai vedea banii mei vreodată. Prefer să îmi cumpăr alune cu ei."

Încrederea în Grecia şi mai cu seamă încrederea în bănci pare zdruncinată iremediabil. Un apel din partea bancherilor pentru ca oamenii să se reîntoarcă cu banii pentru deschiderea depozitelor stârneşte râsul grecilor, scrie portalul KeepTalkingGreece. "Băncile sunt absolut de încredere", a declarat Louka Katseli, preşedintele Asociaţiei Băncilor din Grecia într-o intervenţie pentru postul elen Mega TV invocând garanţia Băncii Centrale Europene. Fostă ministru din partea partidului vechii stângi PASOK, Katseli i-a invitat pe greci să constituie depozite odată ce băncile au redeschis porţile după trei săptămâni de "vacanţă bancară". Sunt declaraţiile care doar au stârnit ironia grecilor loviţi de controlul capitalului. "Ooo, da! Să îmi aduc banii înapoi în bancă şi să pot lua apoi doar câte 60 de euro...", spune unul dintre ei. Un alt comentariu arată respingerea totală: "Aaa, sigur! Băncile nu vor mai vedea banii mei vreodată. Prefer să îmi cumpăr tone de alune cu ei."

• Steaua riscă să intre în INSOLVENŢĂ! Gigi Becali a anunţat când se va întâmpla

Gigi Becali, patronul echipei Steaua, a anunţat că "roş-albaştrii" vor intra în insolvenţă dacă nu reuşesc să se califice în grupele UEFA Champions League. Gigi Becali a fost foc şi pară după înfrângerea suferită de Steaua în partida cu Trencin, scor 2-3. Patronul "roş-albaştrilor" a anunţat că echipa care a câştigat ultimele trei sezoane ale Ligii I va avea mari probleme financiare dacă nu se va califica în grupele Ligii Campionilor, pentru că el nu mai este dispus să investească. În ultimii trei ani, Becali a avut un profit total de aproximativ 20 de milioane de euro, bani încasaţi de la Steaua. "Dacă nu ne calificam, le-am şi spus, la revedere, într-un an, insolvenţă! Păi, mai sunt idiot să dau bani la fotbal şi să fac şi puşcărie după aia? O dau cadou! Eu voiam să fiu faimos, dar mi-am dat seama că e deşertăciune şi nu mai dau. Dacă câştig bani, stau, dacă nu, nu!", a anunţat Becali.

• Miliardarii brazilieni, canadieni şi americani care vor aurul de la Rovina

Ultima mină de aur, pe care au pus ochii marii investitori din America, este cea de la Rovina, Hunedoara. Firma canadiană care deţine licenţa de exploatare promite o investiţie de nouă miliarde de dolari. Poate cel mai bine păzit secret de afaceri a fost componenţa acţionariatului Carpathian Gold Inc, firma canadiană care a primit, în acest an, de la Guvernul României, dreptul de a exploata aurul şi cuprul de la Rovina - judeţul Hunedoara. Asta pentru că societatea nu are obligaţia, conform regulilor bursei miniere din Toronto, acolo unde este cotată, să-şi declare acţionariatul, ci doar să anunţe deţinătorii unor participaţii de peste 3% fără a preciza procentul din portofoliu. Totul începe cu Samax România srl, firma care deţine concesiunea de exploatare a zăcămintelor de aur şi cupru de la Rovina şi care a fost înfiinţată în 1999. Singurul acţionar este Samax Limited din Londra reprezentată de Alexandru Nicolici, un geolog român care a lucrat în cadrul grupului Samax Gold Inc, în subsidiara sa din Congo. Grupul Samax Gold Inc a fost fondat de geologii britanici Jonathan Forster şi Craig Banfield.

• JURNALUL NATIONAL

• Tot aurul românilor s-a dus la casa de amanet

Casele de amanet erau scăparea românilor care aveau nevoie urgentă de bani. Aşa a înflorit o afacere ce a speculat sărăcia şi tot sărăcia este pe cale să o falimentez. De ceva timp, acestea dau faliment una după alta din lipsă de clienţi. Românii nu mai au aur, şi amanetează de la telefoane mobile la genţi de firmă. Afacerea a cunoscut o perioadă înfloritoare în 2011. Dacă erai patronul unei astfel de case, mai ales într-o zonă cu vad, puteai spune că ai dat lovitura. În toată ţara erau aproape 4.000 de astfel de societăţi şi treaba le mergea ca unsă. Fiecare casă de amanet avea clienţii săi fideli, de pe urma cărora câştigau foarte bine. Mai nou, rezistă pe piaţă cine primeşte la amanetat electronice, electrocasnice, telefoane mobile şi chiar genţi de firmă. Anul acesta s-au înfiinţat 80 de astfel de firme, dar, în acelaşi timp, din cele 3.070 de case care existau la începutul anului, 185 au falimentat până în luna iulie. Aurul colectat pe lună de la fiecare casă de amanet depăşea anii trecuţi 1 kg. Acum, abia dacă se mai strâng 200 g de aur.

• Dezvăluiri despre tezaurul românesc: "Federaţia Rusă a vrut să-l restituie, statul român a refuzat"

Politicianul Gelu Voican Voiculescu a explicat, la emisiunea Ora de vârf de la România TV, de ce România nu a recuperat tezaurul de la Federaţia Rusă. "A existat în epoca aceea un refuz total (în mandatul lui Ion Iliescu şi al lui Traian Băsescu - n.r.), creându-se o situaţie paradoxală: Federaţia Rusă voia să restituie tezaurul, iar statul român, nu. De ce? Statul român condiţiona ca restituirea să se producă de la stat la stat, iar Federaţia Rusă accepta rezolvarea situaţiei numai pe cale privată, prevalându-se de faptul că tezaurul constituie proprietatea privată a BNR. Şi atunci, partea rusă doreşte să rezolve problema pe cale privată, cedând tezaurul, 93,4 tone de aur, unei firme private româneşti, care la rândul ei să o cesioneze BNR. Ideea era ca toată această tranzacţie să nu aibă aparenţa unui act statal. România nu a acceptat formula privată", a explicat, la România TV, Gelu Voican Voiculescu.

• Sute de locuri de muncă şi puţini specialişti

Afacerile şantierului naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries au revenit pe un trend ascendent, după căderea accentuată între anii 2009 şi 2014. Firmele subcontractoare ale şantierului şi-au reluat activitatea, după mai bine de doi ani în care mai mult au şomat, iar DMHI a redevenit cel mai important angajator din judeţul Constanţa, cu peste 6.000 de muncitori. Relansarea activităţii ridică însă o nouă problemă: lipsa personalului calificat. De la începutul anului 2015, compania înfiinţată în 1997, prin asocierea între renumitul constructor naval Daewoo- Shipbuilding&Marine Engineering din Coreea şi şantierul naval "2 Mai" Mangalia, a redevenit competitivă pe piaţa constructorilor de nave maritime, motiv pentru care anul acesta a renunţat la contractele de reparaţii. Reprezentanţii firmelor private care lucrează în şantierul naval spun că este nevoie de forţă de muncă în acest moment, pentru a se putea onora comenzile, dar nu prea găsesc oameni.

• NATIONAL

• Cutremur! Arhiva secreta a "Doi s'un sfert" ajunge la DNA!

Procurorii anticorupţie sunt gata sa pună mana pe o adevărată mina de aur informativa, după ce, sub noua conducere a DIPI, lucrurile încep sa revină încet, încet la normal in cadrul serviciului secret al Ministerului de Interne. O structura care, de-a lungul anilor, a instrumentat spete extrem de sensibile. Numai ca rapoartele informative, bazate atât pe depoziţiile "sifoanelor" din mediul interlop, cat si rezultate in urma acţiunilor de filaj executate de către ofiţerii de la "Doi s'un sfert", ajungeau, de nenumărate ori, doar in sertarele unor foşti conducători ai structurii MAI. Care le foloseau strict in interes propriu sau la comanda anumitor grupări transpartinice de interese.

• PSD-iştii au vrut in frunte o doamna. Nu de Plumb, ci de fier. Liviu Dragnea, mai femeie decât Rovana

Pe principiul "idealul nostru in viată e femeia cu mustaţă", social-democraţii si-au "feminizat" partidul alegându-l interimar pe Liviu Dragnea. Comitetul Executiv National al PSD a fost cu de toate. Din cauza caniculei sau poate a frustrărilor pe care le-au tot adunat, pesediştii au aruncat cu acuzaţii unii in alţii. Tonul l-a dat senatorul PSD Daniel Savu care i-a reproşat lui Liviu Dragnea ca face jocurile "binomului SRI-DNA". "Nişte lideri de ai noştri au fost chemaţi in pădure la Băneasa si i-au pus sa candideze", a susţinut Savu. In replica, proaspătul preşedinte interimar al PSD a arătat ca el nu obişnuieşte sa meargă in pădure. "Mergem când eram mic in pădure. La cules de fragi si mure, cum se spune", a explicat Dragnea.

• TVA scade la 14%, nu la 19%, din 2016

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează ca TVA va scădea din 2016 nu la 19%, cum apare, teoretic, in noul Cod Fiscal, ci la 14%, cat va fi TVA medie pe coşul de consum. Dumitru susţine ca un sistem de deduceri de impozite ar fi fost mai eficient si benefic pentru bugetul statului, decât reducerea TVA la alimente. Dumitru susţine ca nivelul actual al TVA este unul dintre cele mai mari din UE, dar după 2016 va fi printre cele mai mici, cu efecte negative pentru bugetul statului. "Practic, noi trecem de la o extrema la cealaltă. Dozajul pachetului de stimulare fiscala este mult prea agresiv. Avem si creştere de cheltuieli, care este una masiva in anumite zone, dar si reducere foarte mare de venituri bugetare", a spus Dumitru avertizând ca se vor pierde procente din PIB din aceasta cauza.

• PUTEREA

• Capitala riscă să îngheţe la iarnă

SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) contestă în justiţie sumele pe care ANAF le înregistrează ca obligaţii restante la bugetul de stat. Directorul general adjunct, Marcel Vîlcă, apreciază că acestea provin din relaţia cu RADET, care are datorii istorice către ELCEN. Singura soluţie pentru ieşirea din cercul vicios al datoriilor, spune Vîlcă, este ca Primăria Capitalei să plătească subvenţia integral şi la timp către RADET. Reprezentantul ELCEN susţine că fuziunea dintre cele două entităţi economice nu se poate face cu titlu gratuit, iar RADET nu are bani să răscumpere acţiunile ELCEN. ANAF a pus sechestru pe câteva conturi ale ELCEN pentru 515 milioane de lei şi a început procedura de executare silită. Sechestrul pus de ANAF pe conturile ELCEN este îngrijorătoare din perspectiva faptului că afectează activitatea operatorului de energie termică pentru bucureşteni. Până la 30 iunie 2015, conturile RADET au fost blocate de către ELCEN pentru recuperarea datoriei de 800 de milioane de lei aferentă perioadei 2006-2010.

• Legea salarizării încaieră bugetarii. Medicii, supăraţi pe restul lumii

"Este un amestec electoral cu dorinţa de a face ceva, care are multe capcane", a declarat pentru PUTEREA Aurel Rotilă, liderul Federaţie Solidaritatea Sanitară. Cadrele medicale nu sunt mulţumite de corelările cu alte domenii bugetare care s-au făcut în proiectul de lege-cadru, publicat de Mediafax, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Personalul din domeniul sanitar pretinde ca un medic cu o gradaţie maximă şi o vechime maximă să fie cel puţin egal plătit în comparaţie cu un secretar de judeţ sau de municipiu, care ajunge în această funcţie prin numire politică, nu prin efort educaţional. Angajaţii nu sunt interesaţi dacă bugetul de stat suportă majorări salariale cu 75% în domeniul bugetar. Rotilă susţine că majorarea salariilor în acest an este doar de 10%, urmând ca celelalte două etape să se aplice până în 2017.

• ROMANIA LIBERA

• Rocada penalilor la vârful PSD

Dacă nimic nu părea să ameninţe planurile taberei Ponta-Plumb în urmă cu aproape o săptămână, şedinţa de miercuri a Comitetului Executiv a consemnat o răsturnare de situaţie: Liviu Dragnea a învins-o la un scor categoric pe Rovana Plumb. Baronul de Teleorman, condamnat în prima instanţă la un an de închisoare cu executare, preia conducerea PSD după demisia premierului-inculpat Victor Ponta. După numărarea votului şi consemnarea diferenţei uriaşe dintre el şi Plumb (65 la 18 voturi), Dragnea a vorbit despre echipa care va conduce PSD în perioada următoare, echipă "bună, unită, largă", care să pregătească "într-un termen foarte scurt" un plan concret de acţiuni în teritoriu şi în Parlament. Din echipă, pe lângă Plumb, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, mai fac parte Marian Oprişan şi Robert Negoiţă (conduc asociaţiile şefilor de consilii judeţene, respectiv de primari de municipii), dar şi Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

• Guvernul Ponta caută cel mai scurt drum spre Grecia

Executivul de la Bucureşti pregăteşte creşterea consistentă a salariilor bugetarilor, în special a celor din administraţie, dublată de un nou Cod Fiscal prin care vor fi reduse taxele. Nota de plată a măsurilor luate de Guvernul PSD va reveni viitorului Executiv, dar şi administraţiei locale, reprezentată de primari din mai multe partide. Setul de măsuri preconizat de Guvern vine după ce au fost deja aprobate o serie de acte normative cu impact bugetar, cum ar fi creşterea pensiilor militarilor, ale diplomaţilor sau ale funcţionarilor parlamentari. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, recunoaşte că România va depăşi deficitul bugetar negociat cu UE şi că oficialii europeni nu vor accepta majorarea deficitului. Soluţia: un plan de măsuri despre care ministrul Finanţelor s-a ferit să spună ce va conţine. El a recunoscut, însă, de exemplu, că impozitele pe clădiri ar putea creşte cu până la 500%, dar răspunderea va reveni primarilor.

• ZIARUL FINANCIAR

• George Haber: Pariaţi pe industria de software, vine o explozie şi mai mare

Industria de IT şi în special dezvoltarea de software vor înregistra în următorii ani rate de creştere explozive pe fondul dezvoltării unor tehnologii precum realitatea virtuală, iar România va avea de câştigat dacă va continua să se concentreze pe dezvoltarea acestui sector, în care a obţinut deja rezultate, spune George Haber, unul dintre cei mai puternici români din Silicon Valley, "inima" industriei globale de înaltă tehnologie. Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor '70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de "părintele DVD-ului". Industria locală de IT&C, în care lucrează aproximativ 100.000 de oameni, a crescut puternic în ultimii ani. Valoarea adăugată în PIB din sectorul "Informaţii şi comunicaţii" a ajuns la sfârşitul anului trecut la 40 mld. lei, nivel dublu faţă de 2011, depăşind contribuţia agriculturii şi apropiindu-se de aportul construcţiilor.

• Băncile finanţează din nou proiecte de anvergură: creditele de peste un milion de euro cresc cu 10%

Creditarea companiilor creşte într-un ritm sub cel al împrumuturilor de retail, care, pe componenta în lei, a ajuns la nivelul din perioada de boom economic. Companiile au contractat de la bănci credite noi de circa 12 miliarde de lei (2,7 mld. euro) în perioada ianuarie-mai, în creştere cu 6% faţă de nivelul din primele cinci luni de anul trecut, avansul fiind susţinut în principal de creditele de valoare mare (peste echivalentul a un milion de euro), acordate în principal firmelor de talie mare. Creditele mai mari de un milion de euro au cumulat aproape 6 miliarde de lei în primele cinci luni din acest an, în creştere cu 10%. Creditele de sub un milion de euro au cumulat 6,5 miliarde de lei, dar creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de sub 3%.

• Germania caută în Europa de Est leac pentru criza acută internă de doctori

Asemeni altor ţări europene dezvoltate, ca Finlanda, Danemarca, Olanda şi Suedia, Germania se confruntă cu un deficit de cadre medicale. Mulţi dintre medicii din aceste ţări se duc în state precum SUA, Marea Britanie şi Elveţia, unde li se oferă salarii mai bune. Situaţia este însă mai disperată în Germania, scrie The Wall Street Journal. Sectorul german al serviciilor medicale se confruntă cu necesităţi în creştere rapidă, în parte deoarece 20,8% din populaţia ţării are vârste de peste 65 de ani, un procent mai ridicat decât în orice altă ţară cu excepţia Italiei. De asemenea, din 2010 aproximativ 3.000 de medici germani au plecat în fiecare an străinătate în căutarea unui loc de muncă plătit mai bine ca acasă. Criza este mai acută în orăşelele din fosta Germanie de Est, care încă mai simte sechelele comunismului şi unde municipalităţile au mai puţini bani decât cele din vestul ţării.