REVISTA PRESEI 24.06.2015

• ADEVARUL

• Jocuri de război în Marea Neagră

Un exerciţiu militar de proporţii, la care opt ţări şi-au mobilizat în România peste 1.500 de militari, s-a desfăşurat marţi, 23 iunie, în largul Mării Negre. Forţele pentru operaţii speciale ale NATO au simulat salvarea unor ostatici, în urma unui atentat asupra platformei de foraj marin Gloria pe care se aflau. În aplicaţia din cadrul exerciţiului ROUSOFEX 15, trupele speciale din Forţele Navale Române au salvat platforma de foraj marin Gloria de atacul insurgenţilor străini. Riposta a venit pe calea apei şi a aerului, prin desantul scafandrilor şi paraşutiştilor de elită ai României. Specialiştii luaţi ostatici au fost eliberaţi, într-o misiune cu final fericit la care au asistat mai-marii Armatei Române, aflaţi pe fregata Regina Maria. "Am avut observatori care să urmărească standardele acţiunii şi să vadă ce este de îmbunătăţit la intervenţia noastră. Un exerciţiu aşa complex n-a mai fost în Marea Neagră din 2008", a declarat general-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General.

• Reţeaua medicilor din Bihor a bătut recordul la şpăgi

Cu un sistem bine pus la punct, cu peste 35.000 de clienţi anual, membrii Comisiei de expertiză medicală Oradea au dus o viaţă de lux, o viaţă la care unora le este imposibil să viseze. În peste 13 ani, halatele lor albe au fost pătate cu şpagă greu de cuantificat. După două săptămâni de monitorizare, anchetatorii au aflat că din 738 de pacienţi care au trecut pragul cabinetelor de pe strada Dunării, 733 au cotizat. A fost zi în care, potrivit unor surse apropiate anchetei, un singur medic a plecat acasă cu 15.000 de lei. Cinci medici şi cinci asistenţi au reuşit să acumuleze averi fabuloase de care fiscul habar nu avea.. Sumele găsite la cabinet, în autoturisme, la locuinţele lor sau la locuinţele rudelor apropiate sunt fabuloase. În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit şi ridicat 1.402.081 de lei, 190.880 de euro, 125.386 de dolari, 10.640 de franci elveţieni şi 89.000 de forinţi. De asemenea, în conturile persoanelor bănuite au fost descoperiţi şi indisponibilizaţi 1.143.733 de lei, 38.940 de euro şi 40.100 de dolari.

• Una dintre cele mai noi autostrăzi din Romania o ia la vale si nu o opreşte nimeni

Dezastru pe una dintre cele mai noi autostrăzi din tara. La o jumătate de an de la lansare, pe un tronson de 20 de kilometri intre Sibiu si Orăştie au apărut fisuri in asfalt, iar şoseaua o poate lua la vale din cauza alunecărilor de teren. Constructorul si Compania Naţionala de Drumuri nu s-au înţeles, aşa ca lucrările sunt suspendate, in timp ce şoferii abia circula pe o singura banda. Pe banda blocata au apărut fisuri care se tot măresc. Este o chestiune de timp pana când şoseaua se va duce la vale, din cauza alunecărilor de teren. Când a fost data in exploatare, constructorul spunea ca şoseaua este in proces de consolidare. La numai doua săptămâni au apărut primele fisuri in asfalt. Muncitorii le-au acoperit, dar s-au format repede alte gropi. Lotul cu probleme are o lungime de 22 de kilometri, dintre care doar şase au fost afectaţi de alunecări. Lucrările au început in 2011 si au costat 180 de milioane de euro. Pana acum nu a fost făcută recepţia finala a lucrării.

• De ce nu este Elveţia în Uniunea Europeană

De ce nu este Elveţia în Uniunea Europeană, deşi are numeroase acorduri cu UE şi a fost singurul stat nemembru UE care a ţinut un referendum, în 2009, privind aderarea României şi Bulgariei la spţiul comunitar? Pentru că a dorit să-şi păstreze statutul de ţară neutră, să rămână în partea de sus a topului celor mai bogate state din lume şi să-şi păstreze secretul bancar. În 1992, Elveţia, ţara referendumurilor pentru orice, refuza să adere la Spaţiul Economic European, anticamera Uniunii Europene, iar ţara cantoanelor a rămas o insulă de prosperitate într-o Europă care a fost lovită de criză. Oraşele elveţiene Zürich şi Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv opt în clasamentul calităţii vieţii. Ţara este pe locul 20 al celor mai mare exportatori şi al optsprezecelea cel mai mare importatori de bunuri. Excelează la ceea ce se numeşte industrie farmaceutică, de lux şi înaltă tehnologie şi atunci de ce să intre în chingile UE.

• Eduard Hellvig, întâlnire cu şeful MI6, Alex Younger

Şeful MI6, Alex Younger, care se află în România la invitaţia conducerii Serviciului Român de Informaţii, a avut o întâlnire, marţi, cu directorul SRI, Eduard Hellvig, cu care a discutat, printre altele, despre combaterea terorismului. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a afirmat că întâlnirea "s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel şi a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii". El a mai spus că cei doi directori ai serviciilor de informaţii au evaluat perspectivele evoluţiilor viitoare ale acestui parteneriat bilateral, convenind să acorde un loc aparte combaterii terorismului. Şeful MI6, Alex Younger, a fost primit, marţi, la Palatul Cotroceni, de către preşedintele Klaus Iohannis.

• Oprea va conduce Guvernul "ca un militar, ca la armată"

Prim-ministrul interimar Gabriel Oprea a declarat, marţi seară, la Realitatea TV, că intenţionează să conducă Guvernul "ca la armată", cu mai puţine subiecte politice şi cu emiterea mai rapidă a avizelor pentru acte normative. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul de desemnare a lui Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar al Guvernului României, "pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor de prim-ministru" de către Victor Ponta. Oprea va avea inclusiv atribuţia de a conduce şedinţele de guvern. Premierul Victor Ponta a fost internat în 14 iunie la Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde o zi mai târziu a fost operat la genunchiul stâng.

• Europa, la ora marilor decizii

Liderii europeni au o săptămână de foc. Trebuie să decidă soarta Greciei, să cadă la o înţelegere privind imigranţii din Africa şi Orientul Mijlociu şi să pună la punct o nouă strategie a Alianţei Nord Atlantice. Miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni, miercuri seară, din nou, pentru a pregăti un al doilea summit al liderilor UE, pentru joi, când se speră că se va găsi o soluţie pentru prelungirea acordului financiar pentru Grecia şi salvarea statului elen de faliment. Şefii de stat şi de guvern din UE se văd astfel nevoiţi să discute şi despre Grecia deşi aveau pe agendă un subiect destul de complicat, cel al propunerilor Comisiei Europene privind cota de imigranţi din Africa şi Orientul Mijlociu care se află în Italia, Grecia, Malta, şi pe care fiecare stat membru ar trebui să o primească.

• BANCHERUL

• Banca Românească are lichidităţi pentru a rambursa jumătate dintre depozitele clienţilor

In situaţia in care ar izbucni o criza a băncilor greceşti iar romanii s-ar panica si ar începe sa-si retragă depozitele in valoare de 4 miliarde de lei pe care le au la Banca Românească, subsidiara locala a National Bank of Greece (NBG), banca dispune de lichidităţi constând in titluri de stat, numerar sau conturi la BNR sub forma de rezerve minime obligatorii pentru a rambursa rapid jumătate din toate economiile clienţilor si sa continue sa funcţioneze fără a intra in faliment. Asta rezulta din datele publicate de banca in raportul anual si in cel privind riscurile, informaţii publice pe care toate băncile trebuie sa le publice, tocmai pentru a alunga temerile publicului si clienţilor. Concret, pe termen scurt, de pana la o luna, Banca Românească dispune de numerar in valoare de 146 milioane lei si de rezerve minime obligatorii la BNR de 726 milioane lei, la care se adaugă rambursările de credite acordate clienţilor, de 143 milioane lei, plus alte lichidităţi, totalul ridicându-se la 1 miliard de lei.

• CURENTUL

• Prostie sau abuz în serviciu la Romfilatelia: cică masoneria este instituţie a statului

În 15 iunie Romfilatelia a lansat o emisiune de timbre dedicată masoneriei intitulată 135 de ani de la înfiinţarea Marii Loji Naţionale din România, "asociaţie neguvernamentală, apolitica şi fără scop primordial, ale cărei obiective constau în acţiuni educative, culturale, ştiinţifice, umanitare şi caritabile."După lansarea insolentă a timbrelor celebratoare a masoneriei în ziua uciderii lui Eminescu, Romfilatelia a emis un comunicat care frizează penalul, având în vedere că emiterea unor timbre nu poate fi făcută decât în anumite condiţii şi nu pentru orice ONG unde are şefa interese. Aşa că doamna directoare Cristina Popescu a decretat: masoneria este instituţie a statului deci scoatem timbre la aniversarea sa: "Prin acest eveniment, timbrul şi-a reconfirmat rolul de susţinător şi promotor al instituţiilor statului, al comunicarii organizaţionale, emisiunea filatelică aniversara îmbogaţind astfel patrimoniul filatelic cu marci poştale ce vor aduce în atenţia publicului aspecte inedite ale existenţei şi activităţii acestei societăţi fraternale", a spus doamna directoare in comunicat.

• CURIERUL NATIONAL

• Creşte interesul pentru locuinţe ieftine

Volumul căutărilor de apartamente pe Internet a crescut în medie cu 25% la nivel naţional. În Iaşi, potenţialii cumpărători de apartamente au părut cei mai activi în primele 5 luni ale acestui an, urmaţi de cei din Timiş şi zona Bucureşti-Ilfov. Acest interes este, însă, într-o foarte mare măsură pentru locuinţele ieftine: jumătate dintre potenţialii cumpărători nu ar da mai mult de 40.000 de euro. Piaţa imobiliară dă semne de viaţă la nivel de intenţie. Cât de mult se concretizează din acest interes al românilor pentru apartamentele noi din mari oraşe ale ţării este greu de spus, dar ideea e că dorinţa de a cumpăra este mult mai mare decât era anul trecut. Motivaţi probabil de curentul de optimism propagat încă din primele zile ale acestui an, cumpărătorii au dat iama pe Internet să vadă ce este de vânzare şi ce pretenţii au unii proprietari. În aceste condiţii, putem spune că se face o confuzie între curiozitate şi interes.

• Grecia, între colaps şi salvare

După o zi întreagă de discuţii, în cadrul summitului de la Bruxelles, liderii statelor din zona euro au spus că guvernul Tsipras are intenţii serioase să încheie un acord, după ce a prezentat un set de măsuri care încep să se apropie de termenii solicitaţi de creditori. Liderii europeni au convenit să intensifice ritmul negocierilor pentru a asigura un acord miercuri, care să poată fi semnat până la sfârşitul săptămânii. Neînţelegeri şi dezacorduri există, mai ales în cazul veniturilor din taxa pe vânzări, a declarat un diplomat european, potrivit Bloomberg. "Pachetul de propuneri reprezintă un cert pas înainte, dar este foarte clar că nu suntem încă acolo unde trebuie să fim. Ne aşteaptă discuţii intense", a declarat Merkel după discuţiile de luni. Tsipras se pregăteşte şi pentru o bătălie internă, unde programul de reforme trebuie aprobat de Parlament. Cea mai dificilă sarcină va fi să îi convingă pe cei de orientare dură, din propriul Guvern, să susţină un acord care ar încălca angajamentul partidului Syriza de a pune capăt austerităţii.

• Economia, pusă pe jar de autorităţi

Perspectivele economiei româneşti, optimiste la început de an, sunt puse sub semnul întrebării în al doilea semestru, pe fondul provocărilor externe gene­rate de criza din zona euro, de anticipata perioadă secetoasă care va influenţa producţia agricolă, de instabilitatea fiscală şi zgomotul de pe scena politică. Sunt rezultatele barometrului semestrial privind aşteptările economice, realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin. Dacă, la începutul anului, investitorii arătau un optimism moderat privind evoluţia economică din 2015, în luna iunie, aşteptările lor au devenit ceva mai rezervate. Dovadă răspunsurile date la chestionarul KeysFin. La întrebarea "Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2015", procentul celor care văd un trend pozitiv a scăzut la 49%, faţă de 53% la începutul anului.

• România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice şi-au dat acordul pentru găzduirea armamentului greu american

Secretarul american al Apărării, Ashtorn Carter, a anunţat marţi că România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane, scrie Reuters. Este vorba, printre altele, despre 250 de tancuri, vehicule blindate, găzduite pe teritorul acestor state pentru a da astfel asigurări aliaţilor NATO care se confruntă cu ameninţări din partea Rusiei. Anunţul lui Carter, făcut alături de miniştrii apărării din Estonia, Letonia şi Lituania, vine la o zi după ce secretarul apărării american a anunţat că SUA ar contribui cu arme, avioane, inclusiv forţe comando, după cum este necesar pentru noi forţe de reacţie rapidă a NATO. După ce Rusia a anexat Crimeea anul trecut, liderii NATO au fost de acord să intensifice exerciţiile şi rotaţia trupelor în ţările membre NATO din estul Europei, precum şi stocarea de armament greu pentru a fi folosit în caz de urgenţă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Alina Gorghiu, liderul PNL, este acuzată de PLAGIAT de către publicaţia 7EST

O ciudăţenie s-a înregistrat ieri în presa română. După premierul Victor Ponta, un alt lider politic din România, parte a "noului val", este implicat în fraudarea unei lucrări ştiinţifice. Această acuzaţie este adusă de ziarul 7EST care a publicat la miezul nopţii un amplu articol. Numai că Alina Gorghiu a dat un comunicat înaintea apariţiei articolului, iar unele publicaţii s-au grăbit să-l preia fără a analiza articolul citat. EVZ a aşteptat apariţia articolului şi vă oferă ample pasaje din el, alături de apărarea Alinei Gorghiu. Potrivit sursei 7EST, o carte coordonată de liderul PNL, Alina Gorghiu, conţine mai multe fragmente preluate prin metoda "copy-paste", fără a fi indicate sursele. 20 de pagini sunt copiate cuvânt cu cuvânt. Mai multe pasaje se repetă în cadrul cărţii.

• Primarul Chiliman şi consilierul Moisescu, din nou la judecata Instanţei Supreme

Primarul Sectorului 1 află astăzi, împreună cu Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi consilierul local Ion Brad dacă vor fi arestaţi. Peste două zile, cei patru inculpaţi vor afla, de asemenea, dacă judecătorii vor ridica sechestrul pus pe averile lor. În acest caz, anchetatorii susţin că prejudiciul este de 3 miliarde de lei, sumă care a şi fost trecută pe un contract de împrumut găsit în casa familiei Moisescu. Judecătoarea Leontina Şerban de la Instanţa Supremă şi-a motivat hotărârea de a-i cerceta sub control judiciar pe cei patru suspecţi. Astfel, ea a considerat că grupul nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică şi că nu este îndeplinită decât una dintre condiţiile, necesare şi obligatorii, pentru luarea măsurii arestării preventive.

• Gabriel Oprea, despre numirea lui Mihai Fifor în funcţia de ministru al Transporturilor: "Pot să nu susţin propunerea premierului Victor Ponta?"

Premierul interimar Gabriel Oprea a declarat marţi seară, într-o emisiune la Realitatea TV, că îl susţine pe Mihai Fifor în funcţia de ministru al Transporturilor, propunere făcută de premierul Victor Ponta pentru acest portofoliu. "Pot să nu susţin propunerea domnului premier Victor Ponta? Este făcută la domnul preşedinte Klaus Iohannis şi aşteptăm decizia domnului preşedinte de a-l numi în funcţie", a precizat Gabriel Oprea. Premierul interimar a mai spus că îl susţine pe Robert Cazanciuc în funcţia de ministru al Justiţiei, afirmând despre o eventuală trecere a acestui portofoliu la UNPR că "în politică totul se negociază".

• GUVERNATORUL băncii centrale a Bulgariei a demisionat!

Guvernatorul Băncii Centrale a Bulgariei (BNB), Ivan Iskrov, şi-a depus demisia, începând cu 10 iulie, şi a solicitat Parlamentului de la Sofia să găsească urgent un succesor, scrie Reuters citată de Agerpres. Legea prevede ca în perioada 10 iulie - 10 august să fie ales un nou guvernator, care să-şi preia funcţia la 10 octombrie, dar Iskrov insistă ca succesorul său să preia funcţia la 10 iulie. Demisia lui Iskrov a fost cerută de partidele politice după ce, anul trecut, colapsul Corporate Commercial Bank (Corpbank) a declanşat cea mai mare criză bancară pe care Bulgaria a înregistrat-o după anii '90. Noul guvernator va trebui să înăsprească supravegherea sistemului bancar, să pregătească băncile pentru testele de rezistenţă de anul viitor şi să lucreze la planurile Bulgariei pentru aderarea la zona euro.

• JURNALUL NATIONAL

• Scandal şi vot la limită pentru Strategia de Apărare a Ţării

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 a fost adoptată după o şedinţă cu scandal. Iniţial, social-democraţii au cerut amânarea votului pe motiv că strategia nu a fost avizată în comisii. Senatorii şi deputaţii din comisiile de politică externă s-au reunit de dimineaţă pentru a lua în discuţie strategia trimisă de preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni. Pentru că cei mai mulţi dintre senatori au chiulit, şedinţa nu s-a putut ţine. Şase dintre cei opt liberali au chiulit, aşa că nu s-a putut da avizul comisiilor de politică externă. La plen a participat şi premierul interimar Gabriel Oprea. Preşedintele UNPR a spus că atât el, cât şi premierul Victor Ponta susţin documentul.

• Marile provocări din mandatul noului premier

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat ieri decretul de numire a lui Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar până când Victor Ponta va putea să-şi reia atribuţiile de şef al Guvernului. Iniţial, surse oficiale susţineau că Iohannis nu-l va accepta pe Oprea până când Ponta nu va trimite documente medicale care să ateste că nu este în stare să-şi exercite atribuţiile. Şeful statului considera că era suficient ca Ponta să delege temporar atribuţiile sale unui membru al Guvernului, fără a fi nevoie de numirea unui premier interimar. Însă la scurtă vreme după ce apăruseră zvonurile legate de refuzul lui Iohannis, Administraţia Prezidenţială a anunţat că "decretul de desemnare a domnului Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar al Guvernului României, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor de prim-ministru de către domnul Victor-Viorel Ponta" a fost semnat. Cu toate scenariile din ultimele două zile, Guvernul României are un nou şef care va fi nevoit să ia decizii importante în special cele referitoare la relaxarea fiscală, anunţată deja pe premierul autosuspendat, Victor Ponta.

• Marile partide politice, lovite de criza de cadre

Prin acţiunile procurorilor, PSD şi PNL intră în criză serioasă de cadre şi de poten-ţiali lideri în viitorul apropiat. Îngrijorarea este cu atât mai mare, cu cât nici politicienii tineri nu par să fie în stare să schimbe actuala generaţie de cadre de conducere. Cu un an înainte de alege­rile locale, atât social-democraţii, cât şi liberalii se văd cu conducerile decimate de problemele penale ale liderilor. Unii au dispărut complet din peisajul politic, alţii sunt în diverse stadii ale procedu­rilor penale, cu posibili­tatea ca deznodământul acestora să le fie nefavo­rabil. Situaţia este mai gravă la PSD, lucru cum-va explicabil în condiţiile în care acest partid se găseşte de trei ani la guvernare, loc în care tentaţiile sunt mari şi mai puternice decât ameninţarea legii. Pesediştii sunt în criză de lideri pe nu mai puţin de trei paliere.

• UE, nedumerită de reducerea TVA din România

Propunerea unilaterală a autorităţilor române de reducere a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 24% la 19% ridică întrebări substanţiale şi ar putea avea un impact negativ asupra sustenabilităţii situaţiei fiscale a României, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Annika Breidthardt, citat de RFI. "Realizările înregistrate conform programului ar trebui menţinute şi solicităm autorităţilor să estimeze impactul acestei măsuri, înainte de a lua vreo decizie", a adăugat oficialul comunitar. Deputaţii din Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci au aprobat, luni, cu unanimitate de voturi, amendamentul la proiectul de Cod Fiscal privind scăderea la 19% a cotei standard de TVA începând de anul viitor. Miercuri, documentul urmează să primească vot final în plenul Camerei Deputaţilor, aceasta fiind cameră decizională.

• NATIONAL

• DNA "anvelopeaza" primarii!

Atâta amar de vreme, acoperirea găurilor din şosele, schimbarea bordurilor si amenajarea spatiilor verzi a reprezentat o adevărată "mana cereasca" pentru combinaţiile dintre aleşii locali si afaceriştii abonaţi la contractele cu bani publici. Însă, de ceva vreme, mai ales după ce "regii asfaltului" au început sa se tragă unii după alţii la suferinţa si scandalul părculeţelor construite prin cele mai bizare locuri a izbucnit, "băieţii deştepţi" ai primăriilor s-au văzut nevoiţi sa găsească o alta fabrica de bani. Si aşa a apărut probabil si cea mai profitabila afacere a momentului, cea de reabilitare termica a blocurilor. De unde s-au scos bani, o grămadă de bani, mai ales ca majoritatea materialelor folosite nu au fost nici pe departe cele trecute si asumate in caietele de sarcini.

• Ponta scoate PSD-ul de la guvernare cu mana lui Oprea

Gabriel Oprea este poliţa de asigurare a lui Victor Ponta. O spune fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu care "miroase" un blat intre cei doi lideri politici. Ca sa mai salveze ce se mai poate salva din PSD, Victor Ponta si-a propus sa scoată partidul de la guvernare, este de părere Lăzăroiu. Conştient ca nu are nicio şansa sa îşi "evacueze" colegii din Palatul Victoria , premierul a apelat la tovarăşul sau Gabriel Oprea, mai susţine fostul consilier prezidenţial. Coincidenta sau nu, social-democraţii au si ei o bănuială ca, din Turcia, liderul lor le-a pregătit ceva. Potrivit unor surse din partid, pesediştii încearcă sa se obişnuiască deja cu ideea ca vor pierde in curând guvernarea.

• Premierul, la judecata Bruxelles-ului

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie si afaceri interne a Parlamentului European va discuta mâine cazul lui Victor Ponta - premierul urmărit penal pentru fals in înscrisuri sub semnătura privata, complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spălare de bani. Evenimentul a fost anunţat de Monica Macovei, pe blogul personal. Ocazie cu care Macovei a comparat situaţia premierului roman cu acea a omologului sau ungur, Viktor Orban.

• Comisarul european Corina Creţu, vesti bune pentru Romania

Comisarul european Corina Creţu a făcut, marţi, un anunţ extrem de aşteptat in Romania. Corina Creţu a anunţat, pe pagina oficiala de Facebook, ca "astăzi (n.r. - marţi) voi semna la Bruxelles, împreuna cu ministrul Dezvoltării regionale si al Administraţiei Publice, doamna Sevil Shhaideh, Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru Romania, in valoare de 8,2 miliarde de euro. Din aceştia, 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regionala". Gratie celor 8,2 miliarde de euro pe care Romania le va primi in următorii şase ani se vor putea finanţa proiecte de mediu si de dezvoltare a infrastructurii locale, dar se vor putea sprijini si IMM-urile pentru a deveni mai competitive. Corina Creţu susţine, printre altele, ca Romania trebuie sa profite de Programul Operaţional Regional pentru a reduce decalajele existente intre tara noastră si alte membre ale Uniunii Europene.

• PUTEREA

• Încep lucrările de reabilitare termică la 39 de blocuri din sectorul 3

Autorităţile din sectorul 3 au anunţat începerea lucrărilor de reabilitare termică la încă 39 de blocuri în cadrul a două proiecte. Astfel, până la sfârşitul acestui an, se estimează că vor fi reabilitate termic un total de 300 de blocuri, însumând aproximativ 25.000 de apartamente. Primul proiect demarat - "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE3"- cuprinde 22 de blocuri, având un total de 1.629 de apartamente. Proiectul va fi implementat până la sfârşitul acestui an, valoarea totală fiind de 37.512.328,94 lei din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR: 17.709.623,30 lei; valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional: 3.887.478,29 lei; cofinanţarea eligibilă a beneficiarului: 14.398.067,72 lei; valoarea neeligibilă inclusiv TVA: 1.517.159,63 lei.

• Guvernul va aloca 10 milioane euro pentru plata datoriilor Institutului Cantacuzino

După mai bine de 5 ani de declin, autorităţile par a fi găsit, în sfârşit, soluţia pentru a salva Institutul Cantacuzino: 10 milioane de euro vor fi alocate pentru plata datoriilor şi cheltuielilor până la sfârşitul anului. Asta după ce, tot de cinci ani, românii sunt imunizaţi cu vaccinuri din import, la preţuri, evident, mai mari decât cele care ar fi putut fi produse la Cantacuzino. Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, marţi, că problemele Institutului Cantacuzino se vor afla miercuri pe agenda şedinţei de Guvern, institutul urmând să primească statutul de instituţie de interes naţional şi 10 milioane de euro pentru plata datoriilor. Ulterior, Institutul Cantacuzino va fi bugetat în mod firesc. Cîmpeanu a mai spus că, după ce se vor obţine avizele, Institutul Cantacuzino va face cercetări şi testări pe loturi-pilot de vaccinuri.

• ROMANIA LIBERA

• Ce va sacrifica Guvernul?

Anul acesta, Executivul şi Parlamentul au luat mai multe măsuri cu impact bugetar important, pentru care urmează să se facă o rectificare bugetară în luna iulie. Comisia Europeană trage semnale de alarmă şi recomandă precauţie. Parlamentul a decis majorarea alocaţiilor pentru copii, de la 42 lei la 84 de lei pe lună. "Rectificarea bugetară se va face undeva în luna iulie, astfel încât la sfârşitul lunii alocaţiile pentru copii să fie majorate. De asemenea, rectificarea trebuie făcută şi pentru reducerea la 9% a TVA la alimente. Vor fi sacrificate investiţiile fiindcă nu există venituri suplimentare la buget", a precizat, pentru România liberă, deputatul Gheorghe Ialomiţianu.

• DNA, urmărire penală in rem într-un dosar Romsilva care poate duce la Ilie Sârbu

Un raport al Corpului de control al premierului Ponta, trimis în ianuarie a.c. la DNA, îl incriminează indirect chiar pe socrul premierului, Ilie Sârbu. În acest moment, raportul Corpului de control al premierului s-a transformat în dosar penal la DNA. Un dosar penal în care a început deja urmărirea penală in rem, adică faţă de faptă. Direcţia Naţională Anticorupţie a răspuns astfel unei solicitări a "României libere" referitoare la raportul Corpului de control al premierului: "Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal, constituit ca urmare a transmiterii, către DNA, a unui raport întocmit de Corpul de control al primului ministru, având ca obiect rezultatele unui control la fondul forestier. Până în acest moment, nu s-a dispus urmărirea penală faţă de persoane, ci doar faţă de faptă, în legătură cu suspiciuni de infracţiuni asimilate corupţiei." Una din faptele incriminate în raportul Corpului de control al premierului (abuz în serviciu la Romsilva) s-a suprapus cu mandatul de ministru al Agriculturii al lui Ilie Sârbu.

• Băncile refuză să facă plăţi

Plăţile cu instrumente de debit refuzate de bănci în mai 2015 au crescut de peste opt ori faţă de aprilie şi de peste cinci ori faţă de acceaşi lună a anului trecut, apropiindu-se, pentru prima dată de la 1 ianuarie 2008, de 2,6 miliarde de lei. Din 2008, anul declanşării crizei, până în prezent sumele refuzate lunar la plată de către bănci au depăşit, de câteva ori, valoarea de un miliard de lei, însă niciodată până acum nu au fost mai mari de 1,2 miliarde de lei. Biletul la ordin rămâne cel mai utilizat instrument de plată între firme din România. Studiile arată că mai bine de jumătate din totalul plăţilor se realizează prin intermediul acestui instrument. Ca o consecinţă firească, şi numărul incidentelor de plată este unul foarte ridicat.

• Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, afaceri suspecte cu Iranul

Un episod trecut, dar neclarificat, aruncă în continuare o umbră serioasă asupra preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară. După cum a relevat un articol publicat în presa olandeză şi repus pe tapet, săptămâna trecută, de Realitatea TV, Mişu Negriţoiu, fostul consilier al lui Ion Iliescu, bănuit de legături cu Securitatea şi plecat cu scandal de la o mare bancă olandeză, a ajuns în atenţia presei străine pentru acuzaţii de corupţie şi tranzacţii suspecte cu ţări aflate sub embargo. Surprinzător, în momentul nominalizării lui Negriţoiu la şefia ASF, în martie 2014, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că ştia despre implicarea ING România în tranzacţiile ilegale cu Iranul.

• ZIARUL FINANCIAR

• Dacia le oferă între 10.000 şi 100.000 de lei angajaţilor care pleacă voluntar din uzină

Francezii de la Renault au demarat procesul de modernizare a uzinei de la Mioveni în urma căruia în anumite secţii precum cea de presaj, unde sunt produse elementele de caroserie, nivelul de robotizare va urca la 30%, faţă de 10% anul trecut. Odată cu acest plan, compania a demarat şi un proces de plecări voluntare, în urma cărora angajaţii primesc între 10.000 şi 100.000 de lei net dacă părăsesc voluntar compania, potrivit unui anunţ al companiei. "Cu muncitorii ale căror poziţii dispar în urma automatizării sunt diverse soluţii. Spre exemplu, am demarat un proiect al plecărilor voluntare. Nu avem o cifră pentru acest proiect, dar ultima oară când am avut plecări voluntare, în 2013, au plecat circa 200 de salariaţi", a spus Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule.

• Topul celor mai mari 100 de insolvenţe

Cele mai mari 100 de firme intrate în insolvenţă au afaceri de 3,7 miliarde de lei şi zeci de mii de salariaţi. Afacerile româneşti sunt cele mai expuse pentru că ele trebuie să se descurce singure şi nu beneficiază de sprijinul unor grupuri puternice. Două firme din grupul Interagro, cel mai mare lanţ de supermarketuri din România şi două echipe de fotbal se află pe lista celor mai mari 100 de insolvenţe din 2015 după cifra de afaceri. "Există mai multe motive pentru care sunt mai multe firme româneşti care intră în insolvenţă mai degrabă decât străine. Companiile cu acţionariat local, chiar şi cele care au făcut eforturi pentru a avea o activitate susţinută şi constantă s-au lovit de scăderea pieţei şi de faptul că nu au reuşit să îşi construiască un portofoliu suficient de mare de clienţi", spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El adaugă faptul că firmele locale fac totul singure, fără a beneficia de sprijinul unui grup cu forţă financiară care să le susţină în diferite activităţi.

• 10 ani de la lansarea "leului greu": Salariul mediu a crescut de 2,5 ori

Bancherii nu mai sunt cel mai bine plătiţi salariaţi în 2015. Angajaţii din sectorul IT au fost vedete în materie de creşteri salariale. Profesorii au avut parte de unele dintre cele mai mici creşteri. Salariul minim a crescut mai mult în ultimii ani după stagnarea din perioada 2009-2010. Un angajat plătit cu salariul mediu pe economie câştigă în prezent de 2,5 ori mai mult în lei decât câştiga la finalul lunii iunie a anului 2005, când România a trecut la "leul greu" şi a tă­iat patru zerouri din coada monedei na­ţionale. În euro însă, evoluţia a fost mai puţin accelerată, salariul mediu crescând de la 201 euro la 420 de euro net pe lună, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.