REVISTA PRESEI 24.08.2015

• ADEVARUL

• Liviu Dragnea îi ia Codul Fiscal din braţe lui Victor Ponta

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, vrea ca partidul să-şi asume modificările la noul Cod Fiscal, nu Guvernul. Dragnea şi-ar putea găsi un aliat-surpriză: Călin Popescu Tăriceanu. Lupta mocnită dintre Liviu Dragnea şi Victor Ponta se reaprinde cu ocazia noului Cod Fiscal. Săptămâna trecută, la negocierile dintre partide în care s-a convenit scăderea TVA la 20%, din partea PSD a participat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, însă acesta a fost mai degrabă perceput ca reprezentantul lui Victor Ponta. În plus, cota de 20% convenită pe TVA fusese propusă chiar de Victor Ponta, astfel încât acum pare o victorie obţinută direct de premier. Potrivit unor surse din PSD, pe Liviu Dragnea l-a deranjat faptul că Guvernul şi-a asumat victoria în faţa liberalilor pe tema noului Cod Fiscal înaintea partidului. Aşa că, proaspăt întors din vacanţă, preşedintele executiv al PSD a convocat pentru această dimineaţă întrunirea Biroului Permanent, înainte ca noul Fiscal să fie votat în plenul Senatului.

• Un risc mai mare decât criza datoriilor şi declinul Chinei: Încălzirea globală

Potrivit meteorologilor americani, am avut parte de cel mai fierbinte iulie din istoria înregistrărilor meteo, cu o medie mondială de 16,6 grade Celsius. Aceste cifre par să confirme o accelerare a încălzirii globale, după 2014, care a fost cel mai cald an din ultimii 135 de ani. Primele şapte luni ale acestui an au fost cele mai calde din ultimii 126 de ani, de când se măsoară temperaturile pe mapamond. Potrivit oamenilor de ştiinţă americani, planeta noastră continuă să se încălzească, iar temperaturile vor fi tot mai ridicate de la un an la altul. În toată lumea, s-au fost investit în ultimii trei ani peste un miliard de dolari pe zi, pentru a limita încălzirea globală, iar suma necesară pentru implementarea unor măsuri eficiente ar fi dublă, consideră specialiştii. Cifrele provin din cel mai recent raport al Climate Policy Initiative (CPI), care arată că din 2012 s-au cheltuit, pentru a limita încălzirea globală, aproximativ 359 miliarde USD.

• Scările pictate din Romania au fost votate cele mai frumoase din lume

Un top realizat de un site care promovează arta stradala poziţionează Romania in fruntea acestui clasament, înaintea unor tari precum Turcia, Italia, Spania, Chile si Coreea. Turiştii au inclus strada Xenofon, singura in trepte din Capitala, pe lista locurilor de vizitat, anul trecut, când artista Eva Radu, la solicitarea unei agenţii, a pictat-o pentru prima data. Strada Xenofon, situata in apropierea parcului Carol din capitala, a fost votata de cititorii unui site care promovează arta stradala a doua cea mai frumoasa strada in scări din lume. Pe primul loc este tot o atracţie turistica de la noi: scările Rakoczi din Târgu Mureş, considerate monument istoric si pictate de elevii liceului de arta din oraş anul trecut. Apreciate de iubitorii de arta din întreaga lume sunt si scările Furnica, dar si strada Artei, ambele tot din Târgu Mureş. In clasament mai apar si scările Pianului din Ankara, Turcia, "Lupul si fetiţa" din Ottawa, treptele care duc către Teatrul Muzical din Seul, Coreea de Sud, dar si scările dintr-o biblioteca din Veneţia, Italia.

• Ce averi are Biserica Ortodoxă: sute de mii de hectare de teren şi pădure, hoteluri, trust de presă şi fabrici de milioane

Biserica Ortodoxă se află în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, iar veniturile continuă să crească. Arhiepiscopiile şi Mitropoliile din ţară deţin averi uriaşe, de la clădiri, terenuri, mii de hectare de pădure până la trusturi de presă. În ultima perioadă, mai multe organizaţii nonguvernamentale au atras atenţia asupra bogăţiilor Bisericii, stârnind un val de dispute publice. România are cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pe întreg teritoriul ţării există peste 18.000 de biserici. Lăcaşe noi de cult se construiesc la tot pasul, ceea ce aduce prosperitate financiară continuă Bisericii Ortodoxe. Veniturile vor fi întotdeauna mai mari decât cheltuielile pentru că există fonduri nejustificate care nu trec prin măsurile de fiscalitate. Cultul ortodox deţine la nivel naţional 35.000 de hectare de pădure şi 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea terenului arabil şi a pădurilor aflate în proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimată la 420 milioane euro, potrivit unei investigaţii realizate în 2011 de Televiziunea Naţională.

• Premierul Ucrainei: Am creat o armată nouă, capabilă să învingă Rusia

Prim-ministrul ucrainean, Arsen Iaţeniuk, a declarat că într-un an şi jumătate Ucraina a reuşit să formeze o nouă armată care are capacitatea de a învinge forţele militare ale Rusiei. Potrivit unian.ua, declaraţiile au fost făcute la evenimentul dedicat inaugurării Aleii Gloriei în cadrul Academiei trupelor militare din Lvov. Arsen Iaţeniuk a menţionat despre faptul că forţele armate ucrainene au fost în ultimele două decenii nimicite. "Ministerul Apărării, tot sistemul de securitate şi apărare a fost plin de agentura rusească şi forţele armate ucrainene au fost distruse premeditat. Inamicul ştia foarte bine starea forţelor armate", a afirmat prim-ministrul Ucrainei. Totuşi, potrivit lui Iaţeniuk, într-un an şi jumătate, Ucraina a reuşit să formeze o nouă armată care are capacitatea de a învinge Rusia.

• Mii de imigranţi încearcă să ajungă în UE prin Macedonia şi Serbia

Mii de imigranţi, majoritatea refugiaţi sirieni, se deplasau duminică spre nord, în direcţia Europei Occidentale, după ce au fost ţinuţi pe loc timp de mai multe zile la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, relatează AFP în pagina electronică. Peste 3.500 de persoane, între care copii şi femei, au traversat Macedonia şi au ajuns începând de sâmbătă în sudul Serbiei, unde au fost preluaţi de către autorităţile din satul Miratovac, situat la frontiera sârbo-macedoneană, a anunţat televiziunea naţională din Serbia (RTS). Autorităţile locale le distribuie alimente, după care îi urcă în autobuze cu destinaţia Presevo, un oraş situat la 20 de kilometri de graniţa dintre Serbia şi Macedonia. La Presevo, imigranţii primesc acte care le permit să-şi continue drumul către Belgrad, apoi către nordul Serbiei, la graniţa cu Ungaria, ţară membră a Uniunii Europene, relatează RTS.

• BANCHERUL

• Fitch spune ca nu exista pericolul sa scadă ratingul României din cauza Codului Fiscal

Agenţia de rating Fitch considera ca masurile de relaxare fiscala implementate in noul Cod fiscal, precum si prognozatele creşteri de salarii din sectorul public, vor duce la creşterea deficitului bugetar la 3,3% in 2016, însă nu sunt de natura sa determine scăderea ratingului României in categoria "junk", adică sub pragul de "investment grade" (recomandat investiţiilor) in care este încadrată acum, întrucât datoria publica va rămâne redusa, sub 45% din PIB pe termen mediu si lung. Fitch a anunţat intr-un comunicat ca menţine ratingul României la BBB-, prima treapta din categoria "investment grade", cu perspectiva stabila. Indicatorii financiari ai României sunt mai buni decât ai altor tari cu rating BBB. Fitch prognozează un deficit bugetar al României in 2015 de 1,8% din PIB, sub media de 2,5% a tarilor cu rating BBB, in timp ce datoria publica va fi de 40,5% din PIB, de asemenea mai mica decât media de 43,1% a restul tarilor.

• BNR a amendat trei directori de banca pentru ca au anulat provizioane pentru credite neperformante, pentru a face profit

Trei şefi ai băncii cipriote Marfin Bank au fost amendaţi de BNR, printr-un ordin semnat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, cu cate o amenda de 5.000 de lei, iar directorul de risc a primit avertisment scris, pentru ca au anulat provizioanele constituite anterior pentru riscul de nerambursare a creditelor in cazul a doi clienţi. Cei trei şefi ai Marfin Bank, nenominalizaţi in ordinele semnate de Georgescu, au fost amendaţi după ce in urma unei analize off-site efectuata la Marfin s-a constatat ca aceştia nu au respectat prevederile art.86 lit.b) din Regulamentul BNR nr.5/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit si art. 101 alin.2 din Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr.99/2006, "fapte care nu s-ar fi produs daca cei trei si-ar fi îndeplinit atribuţiile ce le reveneau".

• CAPITAL

• China precipită spargerea bulei speculative, spune un fost candidat la preşedinţia SUA

Fostul congresman Ron Paul afirmă că noua criză globală va demonstra eşecul controlului centralizat al economiei prin manipularea banilor şi ratelor de dobândă. Este medic de profesie, dar nu crede că bancherii centrali pot fi doctori pentru economiile lumii. Ron Paul, fost reprezentant în Congresul SUA timp de peste 23 de ani şi candidat în trei rânduri pentru fotoliul de la Casa Albă, spune că şocul de acum din China arată eşecul planificării economiei prin manipularea banilor. Fie că va fi precipitată de ceea ce se întâmplă acum cu prima putere economică asiatică, fie că va fi o recesiune în America sau ridicarea ratelor de dobândă, criza va veni şi ea va fi consecinţa exact a controlului economiei prin politica monetară, a declarat Paul într-o intervenţie pentru CNBC.

• Germania îşi propune un surplus bugetar de cel puţin 5 miliarde euro în acest an

Acesta este aşteptat în contextul unor venituri bugetare peste estimări. Oficiali ai ministerului de finanţe se aşteaptă la un excedent bugetar de cel puţin cinci miliarde euro în actualul exerciţiu fiscal, pe fondul unor venituri de taxe în creştere, conform ziarului Der Spegel preluat de Reuters. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble afirmase anterior că ţinteşte ca anul 2015 să fie cel deal doilea în care Germania, cea mai mare economie a Europei, să consemneze un echilibru bugetar. Purtătorul de cuvânt al ministerului condus de acesta a refuzat să facă orice comentariu în plus pe această temă faţă de raportul lunar al instituţiei pe care o reprezintă şi care indică un avans al veniturilor fiscale de 8,6% numai în luna iulie a acestui an. Dacă guvernul Germaniei nu va cheltui nimic din acest surplus, miliardele de euro suplimentare vor putea fi utilizate pentru plata datoriilor vechi.

• Bogaţii lumii au pierdut 182 miliarde dolari într-o singură săptămână - de Adrian Panaite

Datele sunt centralizate de indicele celor mai bogaţi 100 de miliardari ai lumii şi explicaţia o reprezintă prăbuşirea cotaţiilor sub presiunea datelor slabe din China şi căderea preţului ţiţeiului. Săptămână costisitoare pentru cei mai bogaţi oameni ai planetei. Conform indicelui Bloomberg, primii 400 dintre aceştia au pierdut nu mai puţin de 182 miliarde dolari odată cu căderea preţurilor unor active de risc în pieţele internaţionale. Datele proaste privind producţia manufacturieră din China venite vineri au accelerat aceste scăderi, Bursa de la New York pierzând peste 3% la nivelul capitalizării. În ultima zi de tranzacţionare a săptămânii "gaura" din portofoliile bogaţilor s-a ridicat la 76 miliarde dolari. "Pentru ei este o fracţiune dintr-un procent, însă 182 miliarde dolari este un număr mare", a comentat John Collins, director de investiţii la Aspiriant, firmă care oferă consultanţă pentru fonduri cu active în administrare de 8 miliarde dolari. Cel mai mare recul l-a consemnat chiar investitorul legendar Warren Buffett al cărui portofoliu a pierdut 3,6 miliarde dolari.

• CURENTUL

• In sesiune - de Tia Şerbănescu

Tăriceanu n-a semnat acordul şi s-a declarat nemulţumit de faptul că lucrurile au fost stabilite la Cotroceni. De ce? Aşa am aflat şi noi unde este Iohannis. S-a confirmat metoda: bagi porcul în casă apoi îl scoţi şi te relaxezi. Cel mai relaxat este Ponta care a anunţat ritos: "cât va fi acest guvern nimănui nu i se va tăia un leu, la toţi se dă". Nu mai da! Fără violenţă! Şi-aşa toată lumea e traumatizată. Părerile asupra modificărilor CF au rămas împărţite: BNR şi Consiliul Fiscal consideră că relaxarea fiscală masivă combinată cu măririle salariale conţin "reţeta dezastrului" şi "riscă să dezechilibreze economia" în timp ce Ponta susţine că "e o reformă fundamentală, avem un Cod modern care ne face competitivi pentru restul Europei". Doamne ajută! La noi şi măsurile bune ies prost darmite cele controversate. Dna Gorghiu, mai temătoare, crede că "Ponta plantează bombe cu ceas care vor exploda după mandatul său". Reţeta Tăriceanu. Deocamdată, bombele au luat-o înaintea exploziei: medicii vor salarii ca ale magistraţilor iar profesorii vor salarii mărite ca ale medicilor. Mai rămâne ca poliţiştii să vrea salarii ca ale parlamentarilor căci oricum muncesc mai mult decât ei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• De ce-i atît de săracă acum, mai săracă decît a fost vreodată în istoria României, presa noastră? - de Ion Cristoiu

Ghidul Hamburg, din seria Eywitness Travel, face jurnaliştilor, la capitolul de debut, Hamburg at a glance, o surpriză: Două pagini dedicate The Media în Hamburg. Două pagini dedicate Media din Hamburg ne spune că, în marele oraş al Germaniei, instituţiile de presă sunt o prezenţă şi din punct de vedere turistic. Şi într-adevăr, aşa e. Marile trusturi de presă - Gruner + Jahr, Der Spiegel , Axel Springer şi Die Zeit - se fălesc cu clădiri impunătoare care atrag imediat atenţia călătorului prin Hamburg. Unele dintre acestea, cum ar fi, de exemplu, cea a trustului Grunner + Jahr, vizibilă de pe cheiul Elbei, e citată şi la capitolul arhitectură modernă, îndrăzneaţă. In Bucureşti nu exista o clădire pe care să scrie Evenimentul zilei sau Adevărul sau orice alt nume de trust de presă. Jurnalişti talentaţi avem, jurnalişti pasionaţi avem. N-avem, oare, veritabili oameni de afaceri care să construiască imperii de presă? Dar oare avem oameni de afaceri care au construit imperii în România? Avem, oare, un Rege al laptelui sau un Rege al cărnii sau un Rege al IT?

• Putin sfidează Japonia şi ocupă Kurilele

Printr-un decret, Rusia pune stăpânire pe 50.000 de kilometri pătraţi din Marea Ohoţk, revendicaţi de Japonia. Rusia, a cărei suprafaţă măsoară 17 milioane de kilometri pătraţi, îşi continuă expansiunea. Potrivit unui decret dat publicităţii sâmbătă de guvernul de la Moscova, acesta şi-a atribuit un teritoriu a cărui mărime este aproximativ egală cu a Olteniei şi Banatului luate la un loc, în Marea Ohoţk, cuprinzând şi Insulele Kurile. Noua zonă "cucerită", un rezervor uriaş de hidrocarburi, poate însemna un balon de oxigen pentru economia sufocată a Rusiei. Premierul Dmitri Medvedev, citat de Le Parisien, o spune direct: "Vom putea să ne lărgim platoul continental cu o zonă unde se găsesc abundente resurse de materii prime". Decretul este datat 15 august, însă premierul Medvedev a aşteptat un moment psihologic pentru a-l anunţa: prima zi a vizitei pe care o întreprinde în Insulele Kurile.

• Ce politică au făcut liderii PSD la Şcoala de vară

Mai marii lideri social-democraţi, printre care şi preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, au participat, sâmbătă, la întâlnirea tinerilor PSD de la tabăra de vară de la Sulina. În afară de Dragnea, alături de tinerii social- democraţi au fost şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, Ecaterina Andronescu, edilul Sectorului 3 Robert Negoiţă, mai mulţi parlamentari printre care Daniel Florea, Cristian Rizea sau Dan Tudorache. Liviu Dragnea a subliniat, din nou, că trebuie pregătită "o nouă generaţie de lideri tineri în PSD, o generaţie care să vină după generaţia de succes reprezentată de Victor Ponta". Deşi a fost invitat, premierul Victor Ponta nu a participat la evenimentul TSD. La funcţia de preşedinte al tinerilor social-democraţi s-ar înscrie deputatul Gabriela Podaşcă. Chiar dacă aceasta nu şi-a anunţat oficial candidatura, numele ei este din ce în ce mai vehiculat, ca şi cel al europarlamentarului PSD Claudia Ţapardel.

• JURNALUL NATIONAL

• Urmaşul lui Ponta, căutat la alegerile TSD

După ce seniorii s-au bătut pentru postul de preşedinte al PSD, meciul s-a mutat la juniori. Omul lui Liviu Dragnea şi cel al Rovanei Plumb se vor lupta în toamnă pentru şefia Tineretului Social Democrat. Deşi ar putea fi patru candidaţi, doar doi sunt cotaţi cu şanse reale: Gabriel Petrea, considerat apropiat al lui Liviu Dragnea, şi Gabriela Podaşcă, susţinută de Rovana Plumb şi de primul-ministru. Deputatul Gabriela Podaşcă nu şi-a anunţat oficial candidatura, însă surse de la vârful PSD susţin că va intra în cursa pentru şefia TSD la solicitarea expresă a premierului. În plus, Podaşcă şi-a făcut toată vara campanie în filiale, susţin surse social-democrate. Un alt tânăr care aspiră la şefia organizaţiei este Andrei Tinu, fiul fostului ziarist Dumitru Tinu. Europarlamentarul Claudia Ţapardel ia şi ea în calcul o candidatură, deşi nu a spus-o explicit.

• Topul companiilor private cu cele mai mari datorii

Cele mai mari 50 de societăţi comerciale, după veniturile din 2014, aveau împreună datorii de peste 60,95 de miliarde de lei. În ultimii ani, se poate vorbi de un ritm alert de creştere a gradului de îndatorare, care în unele cazuri ajunge aproape de 100%. Îndatorarea reprezintă o problemă de domeniu şi de management al companiei, spun specialiştii. Gradul de îndatorare al unei companii este un indicator care arată cât de sănătoasă este starea financiară a acesteia. Cea mai mare datorie în rândul companiilor private din Top 50, de 6,3 miliarde de lei, este a petrolistului OMV Petrom şi reprezintă un grad de îndatorare de 15%. Acesta este urmat de un alt petrolist, de Rompetrol Rafinare, care avea datorii de aproape 4,84 de miliarde de lei (77% grad de îndatorare). Pe locul al treilea între datornicii din Top 50 firme se clasează compania de telecom RCS&RDS, cu peste 4,32 de miliarde de lei şi cel mai mare grad de îndatorare dintre primii trei, de 87%.

• Cine mai salvează Astra Asigurări

După eşecul celei de a doua etape de majorare a capitalului social al companiei Astra Asigurări, aceasta va intra în insolvenţă, iar Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor (ASF) îi va retrage autorizaţia de funcţionare. La ora actuală singura şansă fezabilă pentru salvarea companiei este intervenţia statului. Administratorul special, firma KPMG, a recunoscut că nu a reuşit să identificice variante fezabile ce ar putea conduce la redresarea Astra fără majorarea capitalului social, iar orice plan alternativ nu ar putea fi conceput fără elementul de majorare a capitalului. Potrivit legii insolvabilităţii, ASF este obligat acum să declare insolvanţa Astrei şi să-i retragă licenţa de funcţionare. Când va face Autoritate de Supraveghere acest lucru, nu se poate spune pentru că legea nu prevede un termen , ci doar procedurile de urmat. Odată cu retragerea autorizaţiei de funcţionare, următorul pas va fi intrarea în faliment.

• NATIONAL

• Iohannis lansează 23 August într-o noua prezentare

Şeful statului cere vigilenta in vederea eliminării din faşa a oricăror demersuri radicale si extremiste "inclusiv de pe scena politica". Pana acum un sfert de secol, 23 august marca întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste: "23 August - Ziua naţională. Ziua insurecţiei armate". Imediat după 1989, 23 august a devenit motiv de disputa intre republicani si regalişti, controversa vizând rolul Regelui Mihai in insurecţie. De câţiva ani încoace, 23 august a devenit "Ziua comemorării victimelor fascismului si comunismului" - simbol in care este trecuta lejer cu vederea. Confruntat cu primul sau 23 august, Klaus Iohannis a marcat evenimentul înfierând existenta "regimurilor criminale" vinovate de exterminarea a milioane de oameni: "Dispreţul fata de lege si fata de valoarea sacra a fiinţei umane a făcut posibila existenta unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Victimele politicilor de exterminare iniţiate si coordonate de regimurile naţional-legionar, antonescian si comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate si amintite.

• ANAF intra pe videochat!

Iată ca se anunţă si vremuri mai bune pentru atât de greu încercaţii, cel puţin in ultima vreme, inspectori de la Direcţia Antifraudă. Aşa ca, după ce aceştia au fost trimişi in linia întâi a frontului anti evaziune, pe la terasele de pe Litoral, unde au fost huiduiţi la scena deschisa, acum vor avea parte si de o misiune daca nu mai uşoară, cel puţin mai plăcută. Pentru ca, in timp ce "grosul" inspectorilor a fost trimis sa-i verifice pe manelisti si interlopi, unii norocoşi vor trebui sa se infiltreze într-o noua "oaza" de evaziune identificata de către mai-marii ANAF-ului. Si pentru ca procurorii fac deja dosare penale pe banda rulanta pentru evaziune fiscala proprietarilor de studiouri de videochat, iată ca se cere ca inspectorii ANAF sa sprijine aceasta noua operaţiune declanşată de către autorităţile statului roman.

• PUTEREA

• Biserica Evanghelică a alungat SIE dintr-un sediu conspirativ

Retrocedările speciale pentru culte s-au intersectat nu doar cu interesele de stat legate de Educaţie, Cultură şi Sănătate, ci şi chiar cu siguranţa naţională. În timp ce revendica şi primea în instanţă dreptul de proprietate pentru şcoli, spitale, muzee şi clădiri în care funcţionau sedii ale Arhivelor Naţionale, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (BECA) a obţinut de la Comisia specială de retrocedări un sediu conspirat al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE). SIE atacă decizia Comisiei în instanţă şi câştigă. Însă ignorând abuziv deciziile judecătoreşti, Comisia de retrocedări revine şi dă Bisericii Evanghelice bucăţi din acelaşi imobil în care se afla şi sediul SIE. Sătul de tevatura juridică, SIE renunţă la sediul respectiv, care trece prin hotărâre de Guvern la Ministerul Educaţiei. PUTEREA a obţinut în exclusivitate documentele care reconstituie "războiul rece" purtat în instanţă între SIE şi Consistoriul Superior al BECA pentru acest imobil din centrul Capitalei, aflat chiar lângă sediul Ministerului Educaţiei. Documentele scot la iveală, în premieră, şi alte mize imobiliare importante vizate de Biserica Evanghelică în Bucureşti.

• PNL acuză PSD că boicotează "străinătatea". Problemele votului prin corespondenţă irită românii din Diaspora

Pentru românii din străinătate, votul prin corespondenţă a devenit un subiect foarte important după ultimele alegeri prezidenţiale. Incompetenţa şi reaua-voinţă a autorităţilor de la Bucureşti au umilit atunci zeci de mii de conaţionali, grupaţi la cozi de kilometri şi treziţi cu noaptea-n cap pentru a vota. A fost o simplă întâmplare pentru parlamentarii autohtoni, care fac ce fac şi amână adoptarea legii ce ar simplifica votul pentru românii din Diaspora. Poate va fi altfel luni, când Biroul Comisiei de Cod Electoral se va întâlni cu reprezentanţii grupurilor parlamentare pentru a discuta proiectul Legii votului prin corespondenţă. Până atunci, deputatul liberal pentru Diaspora Ovidiu Raeţchi a solicitat adoptarea de urgenţă a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă, pentru ca acesta să poată fi aplicat la alegerile din 2016. Raeţchi a indicat că PSD urmăreşte amânarea aplicării votului prin corespondenţă cu patru ani, citând o declaraţie a Gabrielei Podaşcă, vicepreşedinte al Comisiei de Cod Electoral.

• ROMANIA LIBERA

• Interviu cu directorul ICCMER: Legea antilegionară este procomunistă

Profesorul Radu Preda, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), critică dur noua lege antilegionară (Legea privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii). Din punctul lui de vedere, legea ar fi "procomunistă", fiindcă i se pare "culmea cinismului" faptul că "trece cu vederea crimele comunismului, comise sistematic şi atingând vieţile a milioane de români, unguri, nemţi, evrei, bulgari sau tătari". Profesorul Preda mai adaugă că "această lege nu a scos la suprafaţă cohorte de extremişti, de «anticomunişti antidemocratici» sau de «antisemiţi», ci a pus în discuţie, fie şi indirect, absenţa unui consens minim istoriografic privind trecutul traumatizat al României din ultimul secol".

• Tsipras loveşte opoziţia din Syriza

Demisia premierului grec, Alexis Tsipras, anunţată joi seară în direct, şi alegerile legislative anticipate din septembrie nu îngrijorează prea mult responsabilii europeni şi reprezentanţii creditorilor Greciei. Dimpotrivă. La Bruxelles, ultima mişcare politică a lui Tsipras a fost anticipată, chiar dorită de creditorii Atenei. Comisia Europeană a luat notă de anunţul Greciei. "Cheia succesului va consta într-o largă susţinere a MOU (Memorandum of Understanding - lista condiţiilor asupra cărora s-a angajat ţara în schimbul ajutorului de 86 miliarde euro) şi respectarea angajamentelor", anunţa joi seară Annika Breid­thardt, purtător de cuvânt al CE. Martin Selmayr, directorul de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, preciza, la rândul său, că "alegerile anticipate în Grecia ar putea fi o oportunitate pentru extinderea susţinerii programului de stabilitate al MES (al treilea plan de ajutor), care tocmai a fost semnat de Tsipras".

• ZIARUL FINANCIAR

• Creditul în euro pentru populaţie s-a prăbuşit spectaculos în trei ani

Băncile au ajuns să vândă credite de retail de numai 15 mil. euro pe lună, faţă de 200 mil. euro, cât plasau în boom. Creditul în euro pentru re­tail, adică pentru populaţie - atât cel de consum, cât şi cel imobiliar - s-a prăbuşit spectaculos, ban­cherii ajungând să vândă acum împrumuturi în euro de numai 15 milioane de euro pe lună, faţă de 200 mil. euro cât plasau în 2010-2011. Cele două moment cheie care au generat această cădere au fost: restricţionarea creditului în valută în 2010-2011 de către BNR şi trecerea programului imobiliar "Prima casă" la varianta exclusivă în lei din 2012. De asemenea, scăderea puternică a dobân­zilor la lei aproape că a egalizat costul unui credit în moneda naţională faţă de unul în euro. În perioada de boom creditul în euro era de două ori mai ieftin decât cel în lei, acesta fiind principalul argument de vânzare pentru bănci.

• Să ne temem că vine ceva mai rău? Panica a început să pună stăpânire pe bursele de acţiuni

Investitorii abia acum au început să se întrebe ce este în neregulă cu SUA şi cu China. Dacă ele nu rezistă, atunci cine? Tensiunile acumulate în ultimele luni pe pieţele globale au răbufnit cu putere la sfârşitul săptămânii trecute pe bursele de acţiuni din întreaga lume, de la SUA şi Australia la Europa, inclusiv România. Istoria a demonstrat că bursele sunt un culoar prin care crizele se pot propaga cu uşurinţă în economia reală. Contextul scăderilor bursiere este complex şi are în prim-plan China, cea mai mare economie emergentă şi locul doi în lume după SUA şi unul dintre cei mai mari consumatori de materii prime. Consensul general este că această economie încetineşte, încearcă să-şi găsească un alt model de creştere şi că riscul unei aterizări dure este ridicat. Deşi este greu de înţeles ce se întâmplă în economia chineză din cauza lipsei de informaţii de încredere, clar este că guvernul de la Beijing nu este stăpân pe situaţie. Dovada este prăbuşirea burselor în pofida intervenţiilor repetate ale autorităţilor.

• Datoria externă pe termen scurt creşte din nou peste pragul de 20 de miliarde de euro

Datoria externă pe termen scurt a ajuns să reprezinte aproximativ 67% din rezerva valutară a BNR, departe de vârful de aproximativ 90%, atins în noiembrie 2008. Datoria externă totală a făcut în prima jumătate a anului un pas înapoi, coborând spre 90 mld. euro. Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul anului 2008, depăşea la sfârşitul primului semestru 20 mld. euro, fiind cu 1,6 mld. euro peste nivelul de la finele anului trecut. Totuşi, soldul datoriei externe pe termen scurt, care include atât datoria privată, cât şi datoria statului, este cu 4 mld. euro sub maximul din toamna anului 2008, de 24 mld. euro. Creşterea datoriei externe pe termen scurt în primul semestru a fost influenţată în principal de majorarea expunerii instituţiilor de credit, dar şi de împrumuturile companiilor. Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni.