REVISTA PRESEI 25.04.2018

• ADEVARUL

• Primele blindatele Piranha 5 ajung la Armata Română în acest an. O parte vor fi fabricate la Bucureşti. Ce performanţe au şi ce aliaţi NATO le mai au în dotare

Primele 36 de transportoare blindate Piranha 5 produse în colaborare cu americanii de la General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH vor intra în dotarea Armatei Române până la finalul anului, 31 fiind aduse de pe linia de asamblare din Elveţia, iar cinci fiind asamblate la Uzina Mecanică Bucureşti. Toate celelalte transportoare, până la 227 prevăzute a fi achiziţionate, vor fi produse la Uzina Mecanică Bucureşti.

Potrivit MApN, transportorul blindat pentru trupe 8x8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române. Performanţele Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice. "Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc", precizează MApN.

• BANCHERUL

• Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu respecta legea contului de baza

Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu respecta legea contului de baza, desi au trecut deja trei luni de la intrarea in vigoare a acesteia, in 27 ianuarie 2018.

Legea nr. 258 din 2017 privind contul de baza (Legea privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază) este o transpunere in legislatia nationala a Directivei 2014/92/UE.

Legea are ca scop cresterea intermederii financiare (Romania fiind pe ultimul loc in Europa in aceasta privinta), astfel ca impune bancilor sa permita persoanelor care nu mai detin un cont bancar sa-si deschida un cont cu comisioane mult mai putine si mai mici decat pentru un cont standard.

Concret, un cont de baza nu va avea comisioane pentru deschiderea si inchiderea acestuia si nici pentru retragerile de bani de la ghisee si bancomatele din tara si statele Uniunii Europene.

Cei cu venituri mici, denumiti "consumatori vulnerabili", cu salarii de maxim 60% din venitul mediu brut, adica sub 2.000 de lei brut (1.500 lei net) in prezent, vor beneficia de facilitati suplimentare: vor avea 0 comisioane si pentru administrarea unui cont de baza, nu doar pentru deschidere si inchidere, si vor putea face lunar cate 10 plati sau transferuri de bani la ghisee sau online, pe teritoriul UE, adica atat in tara (in lei) cat si in alte tari europene (in euro). In schimb, ei nu vor beneficia de retrageri gratuite de pe carduri la bancomatele din strainatate, ci doar la cele din Romania.

• COTIDIANUL

• Macron, "salvatorul Occidentului"

Germania revine la rolul "piticului politic" din perioada Războiului Rece, scrie revista Der Spiegel, care denunţă faptul că Angela Merkel a rămas izolată, "în timp ce marile puteri decid între ele loviturile militare în Siria", şi că Merkel are rezerve faţă de planurile preşedintelui Franţei de a reforma UE. "Germania este din nou într-un colţ", scrie Der Spiegel, pentru care Berlinul greşeşte neacordându-i ajutor în disputa UE - SUA celui mai tânăr lider francez de după Napoleon. "Cine va salva Occidentul?", se întreabă revista germană. Răspunsul ziariştilor din Hamburg este evident: Emmanuel Macron.

Jurnaliştii germani, altfel atenţi la aspectele tehnice ale strategiilor europene, au fost impresionaţi de un discurs pur politic al preşedintelui Macron în faţa PE. Liderul de la Elysee a vorbit în urmă cu o săptămână despre pericolul "iliberalismului", despre inventarea "suveranităţii europene", despre "identitatea comună". Cu ce ajută acest discurs la punerea în practică a planului lui Macron pentru UE expus în 2017 la Sorbona? Atunci preşedintele vorbea despre lucruri concrete: crearea Uniunii Bancare, un buget comun al zonei euro, un Minister de Finanţe al zonei euro, transformarea Mecanismului European de Stabilitate într-un "FMI european". Nu s-a realizat nimic din aceste proiecte, iar politicienii germani, până şi social-democraţii proeuropeni, nu doresc obligaţiuni ale zonei euro şi nici o schemă de garantare a depozitelor comună pentru zona euro, adică nu vor ca bogăţia statelor nordice să fie pusă la un loc cu lipsurile şi precaritatea Estului sau Sudului.

• CURENTUL

• De ce ascunde Victor Sandu declaraţiile de avere ale şefilor ANAR deşi a promis încă de acum 8 luni că le va afişa?

Am observat de-a lungul timpului că pe bogătanii din instituţiile publice cel mai mult îi deranjează obligaţia de a-şi face publice averile acumulate. Şmecheraşii din Apele Române au găsit însă o metodă inedită de a-şi proteja de ochii publicului avuţia fără să încalce legea 176/2010 care îi obligă să asigure "afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei".

Astfel, Apele Române au publicat declaraţiile de avere şi interese pe site fără a fi indicate numele şi prenumele, ci doar nişte numere de ordine. Aşa că dacă cineva interesat ar vrea să afle ce avere are şeful său, Popescu Ionescu, trebuie să acceseze din cele 147 de declaraţii afişate până o nimereşte pe cea pe care vrea să o citească.

În luna iulie anul trecut am semnalat această situaţie directorului general al ANAR, Victor Sandu, care a promis în scris că declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese "vor fi modificate şi repuse cu numele fiecărei persoane".

• JURNALUL NATIONAL

• EXCLUSIV! Amendamentele la legea pentru plafonarea dobânzilor! Ce propun parlamentarii, băncile şi IFN-urile

De două luni piaţa financiară fierbe din cauza unei propuneri din Parlament, iniţiativa senatorului Daniel Zamfir. E vorba despre proiectul de lege care prevede ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR, iar cea pentru creditele de consum să nu treacă de 18% din aceiaşi dobândă a băncii centrale.

După ce proiectul a fost depus în Senat, parlamentarii, băncile şi IFN-urile au depus amendamente care, spun ei, să nu destabilizeze piaţa aşa cum ar face actualul proiect. Profesorii de economie s-au apucat să facă calcule, băncile au făcut studii, însuşi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ieşit să explice efectul dobânzii de 18% pentru toată piaţa. Chiar şi Fondul Monetar Internaţional s-a dat de ceasul morţii când a auzit de ,,isprava'' din Parlament. Ce-i drept, proiectul nu are studiu de impact, iar procentul de 18% nu a fost explicat.

• NATIONAL

• Fug sefii din SRI!

Este agitatie mare la varful principalului serviciu secret al tarii , acolo unde un nou lot de ofiteri superiori cu functii operative se pregatesc sa paraseasca sistemul. Insa daca Serviciul Roman de Informatii a fost in urma cu cateva luni singurul care a rezistat "tsunami"-ului de pensionari, cand mii de cadre au parasit pe capete structurile informative sau alte institutii de forta pentru a beneficia din plin de generoasele "pensii de onoare", iata ca lucrurile stau acum exact pe dos. Astfel ca, in timp ce acum la restul structurilor nu doar ca sefii ramasi pe functii nu mai au emotii ca vor fi disponibilizati, dar se si fac avansari pe repede inainte, pentru a suplini adevaratele "gauri negre" din organigrama, la serviciul pastorit cel putin scriptic vorbind de Eduard Hellvig tocmai ce se lucreaza din greu la "proiectiile" pentru viitorii pensionari.

Si asta in conditiile in care, insist, atunci cand in alte parti ofiterii din vechea garda "dezertau" pe capete, la SRI nu li s-a permis acestora depunerea dosarelor de pensionare. Astfel ca, normal, se ridica intrebarea de ce tocmai acum fug sefii de prin SRI...? Iar pentru a intelege mai bine aceasta miscare surprinzatoare, cel putin la prima vedere, trebuie constientizat ca pentru acestia nu este chiar o tragedie financiara ca pierd cateva sute de lei fata de situatia in care se retrageau anul trecut, ca doar niciunul dintre ei nu va sta cu adevarat in pensie, avand deja "iesirile de siguranta" in privat gata asigurate. In schimb, dupa cum sustin sursele noastre, sefii de directii din SRI nu si-ar permite sa mai ramana pe functii si dupa ce va intra in vigoare noul statut al ofiterului de informatii, dupa ce comisia care va fi prezidata tot de catre incisivul Claudiu Manda va definitiva modificarile legislative pe pachetul sigurantei nationale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Rata demisiei. Unu din cinci angajaţi din bănci îşi părăseşte angajatorul, la fel ca în 2008. "Meseria de bancher nu mai e fancy. Sistemul e mai populat decât ar trebui." Nici salariile din bănci nu mai sunt atât de atractive

♦ Interesul pentru profesia de bancher s-a redus semnificativ şi prin prisma faptului că salariile din acest sector nu au avut acelaşi ritm de creştere în ultimul deceniu.

Rata demisiei în sectorul bancar a ajuns în 2017 la 19%, astfel că procentul plecărilor voluntare din sistem a ajuns la acelaşi nivel cu cel din 2008, după ce în 2011 scăzuse la 9,1%, arată datele studiului Saraotga realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

Specialiştii spun că situaţia este însă complet diferită faţă de anul 2008, când fluctuaţia de personal era generată mai degrabă de creşterea numărului de oportu­nităţi de pe piaţa muncii pentru angajaţii din bănci.

"Situaţia nici nu se poate compara cu ce era în 2008, când sectorul era în creştere, acum este procesul invers. Meseria de bancher nu mai este atât de «fancy» cum era considerată pe vremuri, pentru că, ştie toată lumea, sistemul bancar din România este mai populat decât ar trebui. Şi va continua să se micşoreze, probabil că vor mai rămâne 7- 8 bănci, judecând după opiniile unor bancheri", a explicat Radu Furnică, preşedintele companiei de executive search Leadership Development Solutions. El spune că sistemul bancar actual - care numără în prezent 37 de bănci - va ajunge la un număr restrâns, iar băncile mici vor fi înghiţie de alţi "peşti mai mari" sau vor dispărea, pentru că nu este sustenabil pentru o bancă să rămână cu o cotă de piaţă foarte mică, de sub 1%.