REVISTA PRESEI 25.07.2015

• ADEVARUL

• Negocierile pentru al treilea program de salvare a Greciei au fost amânate din motive de securitate

Negocierile care ar fi urmat să înceapă vineri la Atena pentru al treilea program de salvare a Greciei au fost amânate întrucât creditorii internaţionali caută încă un loc sigur pentru discuţii, a declarat un oficial al Comisiei Europene, relatează Reuters. Autorităţile elene declaraseră în mod repetat că discuţiile pentru programul de susţinere financiară în valoare de 86 de miliarde de euro vor începe vineri, la Atena. Reprezentanţii creditorilor Greciei, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI au spus că nu pot începe discuţiile până nu va fi găsită o locaţie potrivită, având în vedere importanţa discuţiilor şi faptul că mulţi greci detestă creditorii, după două programe dureroase de susţinere. "Există unele probleme de logistică care trebuie rezolvate, în special legate de siguranţă. Sunt discutate mai multe opţiuni", a spus un oficial al Comisiei, fără să ofere detalii.

• Excedentul bugetar a ajuns 4,2 miliarde de lei după primul semestru, adică la 0,6% din PIB

Bugetul general consolidat a încheiat primul semestru al anului 2015 cu un excedent de 4,2 miliarde lei, respectiv 0,6% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de un deficit de 3,5 miliarde de lei, respectiv un minus de 0,5% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată în anul 2014, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,6 miliarde lei, reprezentând 15,8% din PIB, au fost cu 10,2% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit datelor MFP, s-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din TVA (18,3%), impozitul pe venit (14,2%), venituri nefiscale (11,1%) şi accize (8,6%). Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut doar cu 1,3% faţă de anul anterior, fiind influenţate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi creşterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii.

• Dezindustrializarea României: Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, înecată în apă grea

Cu fiecare fabrică sau combinat închis, industria nucleară devine istorie. Luna aceasta a încetat producţia de apă grea la Romag Drobeta-Turnu Severin, cu victime colaterale termocentrala Halânga şi exploatarea de lignit Huşnicioara. România deţine ultima instalaţie pentru producţia industrială a apei grele de înaltă puritate care mai funcţionează la nivel mondial. Cum ministerul Economiei a transmis că de la 30 iunie va înceta achiziţiile de apă grea pentru rezerva de stat, iar un alt cumpărător nu mai există, combinatul de la Drobeta îşi încetează oficial activitatea. La Romag s-au produs în cei mai bine de 20 de ani de activitate peste 2.800 tone de apă grea pentru reactoarele nucleare de la CE Cernavodă. Cantitate în care sunt incluse şi cele 900 de tone necesare pentru pornirea reactoarelor 3 şi 4, în cazul în care acestea vor mai fi construite.

• Alina Mungiu-Pippidi: Cum arată o ţară de succes. Şi de ce noi nu suntem una

Cum ştim dacă România evoluează sau nu, dat fiind că ţările de acest tip au totdeauna evenimente multe şi schimbări pe fond puţine? Cu alegerea lui Klaus Iohannis în noiembrie 2014 am arătat că există o majoritate de români care vor o ţară altfel şi în decembrie majoritatea credea că ţara merge într-o direcţie bună. Distanţa de la ţara reală la ţara altfel pe care ne-o dorim trebuie însă evaluată. E mai mică în 2015 decît a fost în 2014, sau 2012, sau 2010? Cum ştim unde mergem, şi dacă mergem undeva? Avem prognozată o creştere anuală pentru acest an şi la anul în jur de patru la sută, asta e bine: dar ne trebuie zeci de ani în asemenea ritm ca să realizăm celebra convergenţă. Estonia a reuşit cel mai bine din fostele ţări comuniste în acest proces, a ajuns în 2013 la circa 18.000 de dolari (metoda Atlas) pe cap de locuitor, apropiindu-se de Grecia şi Portugalia, precedentul val de integrare europeană, care au în jur de 21-22.000. Noi suntem de abia un pic peste 9.000. Germania are 47.000.

• Der Spiegel: "Să fii român în Europa este o slujbă, nu o naţionalitate"

Există ţări în Europa cu o reputaţie proastă, există altele cu o reputaţie foarte proastă şi apoi există şi România, notează "Der Spiegel" într-un articol despre aventurile unui şofer român care străbate drumurile Europei. Jurnaliştii germani l-au însoţit pe Victor Talic în decursul a 50 de ore în care acesta a străbătut "sufletul Europei". România este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană privind consumul de pastă de dinţi şi pe primele privind consumul de alcool", notează jurnaliştii "Der Spiegel" despre ţara noastră. În Europa este nevoie de muncitori şi, mai degrabă needucaţi, românii sunt căutaţi de angajatori, chiar şi de nemţi. Dacă n-ar fi românii, abatoarele nu s-ar descurca, iar nemţii şi-ar uita trecutul glorios în construcţii. La fel se pune problema şi privind recoltarea cartofilor sau a sparanghelului. Talic are răspunsul la întrebarea jurnaliştilor nemţi privind cum e să fii român în Europa: "Să fii român în Europa nu este o chestie de naţionalitate. Să fii român este o slujbă".

• Afacerea de succes a ţăranului modern: agricultură eco pe bani europeni

Ion Joarză (38 de ani), din localiatea sibiană Presaca, a reuşit să transforme agricultura ecologică, direct pe teren, fără solarii, într-o afacere de succes, în care şi-a implicat întreaga familie. În familia lui Ion Joarză (38 de ani) din localitatea sibiană Presaca, agricultura se practică de generaţii, din cultivarea pământului şi din creşterea animalelor au trăit şi părinţii, şi bunicii. De la ei a prins "microbul" şi a învăţat foarte multe lucruri, însă şi-a dorit mai mult decât să-şi asigure cele necesare consumului propriu. Astăzi, ferma familiei este considerată de mulţi drept un adevărat model de succes în agricultura ecologică. În 2009, bărbatul a accesat un program pe fonduri europene pentru tineri fermieri şi a reuşit să obţină o finanţare de 20.000 de euro. Aşa a putut să-şi cumpere mai multe utilaje, teren şi să se extindă şi pe partea de zootehnie. Acum are un tractor românesc, semănători - şi de grâu, şi de porumb, culegător, utilaj pentru împrăştiat azot, utilaj de erbicidat, disc şi plug.

• Elena Udrea critica dur lăsarea in libertate a violatorilor din Vaslui

"Cred ca nu sunt suficient de aspru pedepsiţi cei ce recurg la astfel de fapte! Când eram eu in arest, spuneam ca eu, un om politic, o femeie, sunt arestata si spuneam ca eu sunt ţinută in arest pe baza niciunei probe, iar violatorii aceia sunt liberi, deşi au violat o tânără. Nimeni n-a reacţionat. Arestezi preventiv oameni care au deţinut funcţii importante, pentru fapte presupus a fi săvârşite cu ani in urma, fapte de corupţie, ii consideri pericol public dar nu consideri pericol public violul in grup! Cred ca este o situaţie aberanta care trebuie rezolvata de justiţie" a declarat Elena Udrea.

• Relaţia dintre Vladimir Putin şi Silvio Berlusconi

Relaţia dintre Vladimir Putin şi Silvio Berlusconi. Preşedintele rus Vladimir Putin, de 63 de ani, şi fostul premier italian Silvio Berlusconi, în vârstă de 78 de ani, au recunoscut în repetate rânduri faptul că au o relaţie de prietenie, dovedită prin vizite reciproce cu caracter privat, mesaje de susţinere sau constituirea unui front comun în diverse situaţii. Relaţia dintre Vladimir Putin şi Silvio Berlusconi a început odată cu accederea la putere a celor doi. "Pe mine şi pe Putin ne leagă o prietenie personală adevărată. Deseori, ni s-a întâmplat să petrecem weekend-uri împreună fără să vorbim despre politică", a recunoscut Berlusconi într-un interviu apărut la 18 mai 2014 în ziarul german Die Welt am Sonntag. Preşedintele rus şi fostul premier italian şi-au adresat în repetate rânduri mesaje de susţinere, atât în contextul problemelor judiciare ale lui Il Cavaliere, cât şi pe fondul acuzării Rusiei de implicare în conflictul din Ucraina.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ION CRISTOIU: La 85 de ani, un bolşevic însetat de Putere, se implică în bătăliile din boscheţii partidului. Iliescu practică pedofilia politică

Ion Iliescu are 85 de ani. La o asemenea vîrstă, omul îşi pregăteşte Marea Trecere. Numai Ion Iliescu, un bolşevic însetat de Putere, merge la şedinţele PSD, trage sfori, rînjeşte, se implică în bătăliile din boscheţii partidului. Nu e prima oară cînd îmi exprim dezgustul faţă de un bătrîn care nu ştie să moară frumos, măreţ, care e desfigurat de patima luptei pentru putere, care practică o scîrboasă pedofilie politică. La o asemenea vîrstă, în preajma Marii Treceri poţi, desigur, să primeşti acasă tineri din partid, să le dai sfaturi, la cerere, să le spui poveşti din viaţa ta. Nu poţi fără riscul de a fi indecent, deşucheat ca un babalîc care pîndeşte chiloţii fetiţelor, să te duci la şedinţe, să te amesteci în treburile tinerilor, în luptele lor. Dacă ai o minimă decenţă, îi laşi să-şi vadă de treburile lor.

• Cele mai scumpe vile cu piscină scoase la vânzare în România

Preţurile celor mai scumpe vile cu piscină, construite după anul 2000 şi aflate acum la vânzare, se apropie de trei milioane de euro în Bucureşti şi se situează sub un milion de euro în restul marilor oraşe din ţară, potrivit unui clasament realizat pe baza ofertelor înscrise pe portalul de anunţuri imobiliare.ro. În zona Iancu Nicolae din Bucureşti, o vilă construită în anul 2000 şi compartimentată în opt camere (plus dependinţe) are un preţ cerut de 2,8 milioane de euro. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de 520 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 1.440 de metri pătraţi, din care suprafaţa liberă se ridică la circa 1.100 de metri pătraţi. În curtea amenajată se găseşte o piscină de circa 60 de metri pătraţi. În zona Cotroceni, o vilă cu 20 de camere, finalizată în anul 2006, are un preţ cerut de 2,3 milioane de euro. Casa are o suprafaţă utilă de 875 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 517 metri pătraţi, iar printre facilităţi se înscriu grădina amenajată, dar şi piscina exterioară.

• PERCHEZIŢII la Primăria Timişoara

Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, delegaţi de un procuror de la structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au descins vineri dimineaţa în biroul primarului timişorean Nicolae Robu. Oamenii legii au intrat în Primărie la ora 8,00, şi s-au îndreptat ţintă spre biroul lui Robu. Aici au fost întâmpinaţi de o secretară care le-a spus că edilul nu a ajuns încă la serviciu, şi i-a invitat să îl aştepte în anticameră. Primarul Timişoarei: "Au venit să ridice documente în completarea a ceea ce s-a ridicat la un moment dat când s-a făcut o percheziţie aici, în privinţa vânzării de locuinţe în baza legii 112. Este vorba de documente vechi; nu eram eu primar atunci. S-a venit azi punctual pentru ridicarea altor detalii (...) Au venit cu o solicitare pentru a li se preda documentele", a spus Robu. Întrebat despre locuinţele în baza legii 112 vândute în mandatul său, acesta a negat orice implicare.

• Europarlamentarii români au tăiat frunze la câini europeni

În anul petrecut la PE, o bună parte din euro deputaţii români au fost mai degrabă interesaţi fie de propria carieră, fie au intrat doar în controverse, în absenţa unei activităţi demnă de a fi remarcată. La un an de la preluarea mandatelor de europarlamentari, o bună parte dintre deputaţii români din PE au intrat în atenţia opiniei publice prin implicarea în controverse politice. Unul dintre ei, Eduard Hellvig, a renunţat deja la locul de europarlamentar, el fiind numit şef al SRI. Pe locul său a venit fratele fostului preşedinte al CJ Botoşani, Mihai Ţurcanu. Printre cei mai puţin activi europarlamentari, potrivit site-ului PE, se numără Damian Drăghici(PSD), el având doar 11 luări de cuvânt, 7 propuneri de rezoluţie şi 5 întrebări parlamentare, Claudiu Tănăsescu (9 luări de cuvânt, 1 propunere de rezoluţie şi 9 întrebări parlamentare) sau Renate Weber( 3 luări de cuvânt, 5 propuneri de rezoluţie, 10 întrebări parlamentare).

• Efectul Dragnea. Mircea Cosma revine în funcţia de preşedinte al PSD Prahova

Vicepreşedintele PSD Mircea Cosma, care s-a suspendat din funcţia de preşedinte al PSD Prahova în urmă cu aproape un an şi jumătate, după ce a fost pus sub urmărire penală de DNA, a revenit, vineri, în funcţie, anunţând conducerea organizaţiei judeţene că îşi revocă suspendarea. Condamnat în primă instanţă în dosarul referendumului din 2012, Liviu Dragnea a fost ales miercuri preşedinte al PSD. Senatorul Daniel Savu, care în ultimul an şi jumătate a condus ca interimar PSD Prahova, a declarat Mediafax că Mircea Cosma a anunţat, vineri, Biroul Judeţean al organizaţiei că îşi revocă suspendarea şi revine în funcţia de preşedinte al filialei. În aceste condiţii, Savu a devenit prim-vicepreşedinte al PSD Prahova, funcţie pe care o deţinuse anterior.

• JURNALUL NATIONAL

• Preşedintele CJ Arad, prins în flagrant luând MITĂ

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, liberalul Nicolae Ioţcu, a fost reţinut de DNA Timişoara în urma unui flagrant de luare de mită. Conform primelor informaţii acesta a fost prins când primea o sumă importantă de bani într-o operaţiune realizată cu sprijinul SRI Arad şi DGA. Şpaga este legată de proiectele de investiţii derulate de CJ Arad la spitalul judeţean. Conform surselor judiciare, Ioţcu a fost prins cu o mită de 10.000 de euro asupra sa, după ce în urmă cu trei zile a primit alţi 35.000 de lei, în schimbul promisiunii unor proiecte de investiţii. Flagrantul a fost realizat chiar în faţa vilei sale, cu numărul 13 de pe strada Tinereţii din comuna Vladimirescu, de lângă Arad. Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a ajuns, vineri seara, în Arestul Poliţiei Timiş, după câteva ore de audieri la DNA Timişoara, el fiind reţinut pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore.

• De la generaţia în blugi, la generaţia "wearable"

Vor să se afirme, absorb cât mai multe informaţii în timp foarte scurt, vor program flexibil şi şefi care să le explice cu blândeţe, când greşesc. Aşa caracterizează consultanţii în resurse umane generaţia născută după anii '90. Crescuţi cu tehnologia în braţe, aceşti tineri vor să-şi practice job-ul dorit, oriunde pe glob, oricând. Sabin Mîndruţ (24 de ani, Iaşi), cofondator al spaţiului de distracţie Închis şi al agenţiei de marketing Elion, s-a implicat în primele afaceri acum doi ani, alături de mai mulţi prieteni. Până atunci, făcuse două internship-uri, avusese şapte joburi şi câştigase, lunar, de la 500 de lei până la 1.500 de euro. În prezent, el spune că n-ar mai putea lucra în sensul clasic al noţiunii, dorind să aibă biroul oriunde şi să fie bine plătit, dar, realist, ştie că mai are de muncă şi de învăţat. La fel ca el, foarte mulţi tineri sub 25 de ani tind către antreprenoriat.

• Ce câştigă companiile care se listează pe AeRO

Pentru a furniza antreprenorilor o alternativă de finanţare în vederea dezvoltării afacerilor, Bursa de Valori Bucureşti a înfiinţat piaţa AeRo. Ea a fost gândită ca o alternativă la BVB pentru firmele care nu îndeplinesc criteriile de mărime sau vechime pentru listarea pe o piaţă reglementată. Piaţa AeRO este un sistem alternativ de tranzacţionare, reglementată prin reguli şi cerinţe stabilite de BVB, dar care sunt mult mai uşor de îndeplinit şi respectat faţă de cele impuse pentru piaţa reglementată. Acesta este un segment dedicat listării companiilor la început de drum. Unui antreprenor care ia în calcul această opţiune i se oferă posibilitatea de a obţine mult mai uşor finanţare pentru proiectele de dezvoltare ale firmei, acest lucru putându-se realiza prin emiterea de acţiuni noi sau prin emiterea de obligaţiuni.