REVISTA PRESEI - 25.10.2010

• ADEVĂRUL

• General SIE implicat în măcelul din Irak

Din documentele secrete pe tema conflictului din Irak publicate de site-ul Wikilleaks reiese că o firmă românească a fost implicată în uciderea nediscriminatorie a civililor irakieni. Firma românească condusă de un general SIE în retragere, Mihail Bichir, a avut legături cu agenţi ai CIA şi ar fi lucrat, potrivit unor surse, cu oblăduirea administraţiei Bush. În 2006, angajaţii companiei româneşti Danubia Global Inc. au ucis trei irakieni la Fallujah. Martorii au susţinut că angajaţii, cel mai probabil de origine americană, i-au confundat cu nişte insurgenţi şi au tras fără a fi provocaţi.

• Capitala, blocată de proteste

Aproximativ 10 kilometri de drum vor fi restricţionaţi pentru şoferi mâine-noapte şi poimâine. Decizia Brigăzii Rutiere va fi pusă în aplicare începând de mâine, de la ora 20.00, deşi mitingul şi marşul sindicaliştilor vor avea loc abia miercuri. Interzicerea parcării şi restrângerea traficului rutier de la patru la două benzi sunt primele măsuri pe care autorităţile din Bucureşti le vor impune mâine-seară.

Astfel, de la ora 20.00, nimeni nu va mai avea voie să parcheze în Piaţa Victoriei, Piaţa Constituţiei, în alveolele de pe Şoseaua Kiseleff şi pe bulevardele Unirii şi Libertăţii. Restricţiile de circulaţie în aceste zone intră în vigoare în noaptea de mâine spre poimâine.

• Emil Boc, patru teste într-o săptămână

Cel mai important examen al Cabinetului condus de Emil Boc va fi moţiunea de cenzură, dezbătută miercuri. PDL se va abţine de la vot. Executivul îşi va asuma răspunderea pe Legea educaţiei, va trebui să repare gafele parlamentarilor Puterii şi să definitiveze bugetul pe 2011. Săptămâna de foc a Executivului condus de Emil Boc este marcată de moţiunea de cenzură, care va fi dezbătută şi votată miercuri, 27 octombrie. Pe fondul tensiunilor politice, premierul va trebui să găsească soluţii pentru Legea salarizării, pentru buget, dar şi pentru anularea efectelor legii care prevede reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază.

• Extinderea UE spre Est, "îngheţată" 10 ani

Doar Balcanii de Vest rămân în cărţi, iar Moldova primeşte drept consolare promisiunea liberalizării regimului de vize. Potrivit unui document elaborat de Polonia şi Suedia, UE nu va mai invita la negocieri de aderare nicio ţară din răsăritul continentului în următorii zece ani. Ministrul de Externe polonez, Radek Sikorski, şi omologul său suedez, Carl Bildt, au răspuns împreună unui chestionar transmis de comisarul pentru Extindere, Stefan Fuele, celor 27 de state membre UE. În vara acestui an, Fuele a trimis satelor membre un set de întrebări legat de relaţiile UE cu vecinii, una dintre acestea referindu-se la politica de extindere până în 2020.

• Chinezii investesc la Dej 350 de milioane de euro

Gigantul chinez de stat Avic investeşte 350 de milioane de euro în combinatul de celuloză şi hârtie Someş Dej, alături de compania românească Serviciile Comerciale Române, care vine cu un aport de 150 de milioane de euro. Investiţia vizează majorarea capacităţii de producţie de la 70.000 de tone pe an la 550.000 de tone, potrivit lui Ştefan Vuza, care controlează Serviciile Comerciale Române (SCR). Astfel, Avic International Holding Corporation, cu activităţi în principal în apărare şi aviaţie, va deveni acţionarul majoritar al combinatului de la Dej, cu un pachet de 75% din acţiuni.

• Lăcomia lumească a lui Pimen

Biserica se judecă cu statul pentru păduri în valoare de aproape 10 miliarde de euro. ÎPS Pimen al Sucevei a pus ochii pe 200.000 de hectare de pădure. Valoarea fondului forestier face cât jumătate din împrumutul de la FMI. Cea mai mare suprafaţă de pădure din România, evaluată la aproximativ 10 miliarde de euro, este pe cale de a intra pe mâna unei fundaţii bisericeşti, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB). Organizaţia neguvernamentală a fost înscrisă de magistraţii suceveni în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

• Hoteluri instalate în Casa Domnului

Biserica a primit clădiri care depăşesc în total suprafaţa Casei Poporului. Din 1990 şi până astăzi, Biserica a primit cadou de la Guvern peste două sute de clădiri. Hoteluri, restaurante, baze militare, depozite de armament, sedii de poliţie, ferme viticole şi parcuri auto au intrat în folosinţa gratuită a Bisericii Ortodoxe Române sau a altor culte recunoscute de lege. Fosta clădire a Camerei Deputaţilor tocmai a fost cedată Bisericii Ortodoxe Române.

• CAPITAL

• Cursul de schimb Big Mac: 2,30 lei pentru un dolar

Este leul subevaluat? Aşa s-ar părea, comparând preţurile din România şi SUA ale celui mai popular sandviş de la McDonald"s. Experţii vorbesc, însă, mai degrabă despre o supraevaluare. Încă din 1986, ziariştii de la "The Economist" folosesc indicele Big Mac pentru a stabili cât de aproape sunt ratele de schimb valutare de o valoare corectă. Indicele se bazează pe preţul respectivului sandviş în diferite ţări şi pe teoria parităţii puterii de cumpărare (PPP), care susţine că, pe termen lung, cursurile de schimb ar trebui să se mişte astfel încât să egalizeze preţurile unui coş identic de cumpărături din două state diferite.

• Leul pare a fi nedreptăţit

Calculul este simplu: se ia preţul local al unui Big Mac şi se împarte la preţul mediu din SUA (3,73 dolari). Se compară apoi rezultatul cu rata oficială de schimb dintre dolar şi valuta naţională. Dacă primul este mai mare, moneda locală este supraevaluată. Dacă, din contră, rata oficială este mai mare, atunci avem de-a face cu o subevaluare. În cazul României, luăm cei 8,50 lei (preţul unui Big Mac) şi îi împărţim la 3,73. Rezultă 2,28, mult sub cursul oficial de 3,10 lei pentru un dolar. Cu alte cuvinte, potrivit metodei inventate de The Economist, trebuie să tragem concluzia că leul este subevaluat cu circa 26% faţă de dolar.

• Firmele fără profituri, bănuite automat de evaziune

Pierderile firmelor sunt indicii de evaziune care impun controale. Prezumţia de vinovăţie nu se verifică mereu în practică, companiile corecte fiind descurajate să mai facă investiţii. Pierderile consecutive sau refuzul de a cere rambursări de TVA sunt două argumente, conform strategiei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) din 2010, pentru declanşarea controalelor. Deşi aceste metode de depistare a evazioniştilor au acoperire în legislaţie, punerea lor în practică afectează şi firme corecte care, din cu totul alte motive, înregistrează pierderi sau nu depun cereri de rambursare a TVA. Planul ANAF prezumă, astfel, vinovăţia celor controlaţi.

• CURENTUL

• Legături periculoase între P.M. Băcanu, Sorin Roşca Stănescu şi Nicolae Popa

Verificând activitatea în România a Willowsworth Ltd, înfiinţată în Tortola - Insulele Virgine Britanice, am descoperit că şi aceasta face parte din arsenalul media al lui Sorin Vîntu. Reprezentată de paravanul moldovean Ghenadie Nipomici, Willowsworth a fost folosită de SOV în afaceri cu jurnalişti activi sau în rezervă precum Petre Mihai Băcanu, Ion Bocioacă, Bogdan Ficeac sau Sorin Roşca Stănescu. Relaţia de afaceri Vîntu-Băcanu, ce părea imposibilă în 2001, a mai fost vehiculată atunci când au apărut informaţii privind un teren deţinut de Băcanu, lângă cel deţinut de Cornel Nistorescu, vizavi de vila lui SOV din Petreşti-Corbeanca. De această dată, însă, legăturile sunt cu mult mai vizibile. Offshore-ul care i-a transferat lui Nicolae Popa 150.000 de euro în conturi a intrat în afaceri cu Băcanu încă de la începutul lui 2004.

• Preludiu, de Tia Şerbănescu

Dl Cezar Preda e convins că rezistenţa prin abstinenţă de la vot va învinge întrucât "e obligaţia opoziţiei să strângă 236 de voturi, eu, ca putere n-am nicio obligaţie să strâng niciun vot". Chiar într-acolo se îndreaptă. După opinia dlui Preda, premierul va scăpa iarăşi printre picioarele adversarului - şi merită să scape fiindcă "Boc e cel mai curat produs politic al PDL şi n-are în el structura de a da cu pumnul în masă". Din contra, are structura de a i se da cu pumnul în masă şi peste ceafă. Descrierea predistă este înduioşătoare: "Boc e ca fata curată de la ţară, venită la oraş şi care nu mai pare aşa curată fiindcă are în jur băieţi şmecheri". Fata curată de la ţară era în romanele dinainte de Preda. Acum se duc direct în altă ţară - aşa că ideea dlui Preda că la moţiune "se văd chiloţii miresei" e de mult depăşită. În plus, cine vrea să-i vadă? Banii mirelui contează.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Reţeta patronatelor pentru FMI

Reprezentanţii patronatelor din România au propus delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) reducerea cotei unice la 10%, a CAS la 41%, precum şi TVA la produsele agricole de 5% "Venim cu o ofertă interesantă pentru FMI adoptată de conducerea Alianţei Confederaţiilor Patronale din România - ACPR. Vom cere reducerea cotei unice de la 16% la 10%, diminuarea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat de la 44,6% la 41%, precum şi reducerea TVA de la 24% la 5% în agricultură. Asta ar însemna venituri de un miliard de euro pe an la bugetul de stat, precum şi reducerea preţurilor la produsele alimentare cu 15%", declara vineri, înaintea întâlnirii cu delegaţia FMI, purtătorul de cuvânt al ACPR, Dan Matei Agathon. Acesta a adăugat că datele Alianţei arată că aceste măsuri nu vor duce la creşterea deficitului bugetar. Fondul a atras atenţia că este foarte periculos să fie modificate taxele după ce au fost adoptate măsuri dificile.

• S-a adâncit prăpastia dintre companiile sectorului energetic

Pierderile societăţilor cu capital de stat din domeniu sunt de 8,3 ori mai mari decât cele care au înregistrat profit în 2009. CNH şi-a sporit cu 60% paguba din 2008. Anul 2009 s-a dovedit unul dificil pentru companiile cu capital de stat din sectorul energetic, cele cu pierderi dublându-şi deficitul în 2009 faţă de 2008, în timp ce societăţile care au înregistrat profit în 2008 şi-au păstrat linia chiar dacă nu într-un mod spectaculos. Analizând numai companiile cu capital de stat care ar putea forma cele două companii energetice naţionale, Electra şi Hidroenergetica, am putea spune că societăţile care au înregistrat profit anul trecut ar trebui să-şi mărească cifra de afaceri de peste opt ori pentru a le putea ţine în spate pe cele cu pierderi.

• Stamatian (RBL): Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre

Criza a determinat românii să se gândească tot mai mult la viitorul lor şi să înceapă să economisească pentru "zile negre", susţine într-un interviu acordat Curierului Naţional, Andrei Stamatian, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL).

• Care sunt cele mai scumpe cărţi de benzi desenate din toate timpurile?

Benzile desenate sunt o componentă destul de importantă a pieţei de obiecte de colecţie, iar acestea sunt destul de profitabile pentru colecţionarii care deţin exemplare extrem de rare. Astfel, unele exemplare au ajuns să aibă preţuri de peste 1 milion de dolari, potrivit CNBC, care citează un clasament realizat de o comunitate online de colecţionari, Nostomania. Deci, care sunt cele mai scumpe cărţi de benzi desenate din toate timpurile?

• Cum funcţionează PFA în Germania?

Tot mai multe persoane fizice rezidente în România au posibilitatea să lucreze sau să colaboreze ca persoană fizică autorizată (PFA) cu o firmă din străinătate şi mai ales din statele membre UE. Pe lista celor mai mulţi români se regăseşte Germania, fiind şi prima ţară care a trecut cel mai bine de criza financiară, înregistrând un progres semnificativ, faţă de celelalte state. Poate acesta este şi motivul pentru care tot mai mulţi români vor să-şi caute un loc de muncă acolo, mai ales ca PFA. Astfel, cele mai frecvente întrebări în acest caz sunt legate de cadrul legislativ, dar şi de obligaţiile fiscale care trebuie îndeplinite.

• Cum se mai gândesc guvernanţii să strângă bani pentru pensii

Ministerul Muncii propune celor care nu sunt asiguraţi să plătească, pentru ultimii cinci ani, aproximativ 30% din salariul minim brut pe ţară. Beneficiari pot fi numai cei care se grăbesc să plătească acum: ordonanţa se aplică doar până la 31 decembrie 2010, după aceea încetând de drept toate contractele încheiate în baza ei.

• Reuniunea miniştrilor de Finanţe G20 - punct de plecare spre reformarea FMI

Miniştrii de Finanţe ai G20 s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute în localitatea sud-coreeană Gyeongju, pentru a pregăti agenda viitorului summit al Grupului, programată pentru 11 noiembrie, la Seul. Un comunicat oficial difuzat sâmbătă seară preciza că participanţii au fost de acord să vegheze la reducerea dezechilibrelor financiare" şi să instaureze "o rată de schimb determinată de piaţă" şi "să reziste oricăror măsuri protecţioniste". S-au angajat, de asemenea, "să se abţină de la orice devalorizare competitivă" a monedelor lor şi să "fie vigilenţi împotriva volatilităţii excesive, precum şi a evoluţiilor necontrolate a ratelor de schimb". "Relansarea economică mondială, relevă comunicatul de la Gyeongju, este în desfăşurare, dar ea are loc într-o manieră fragilă şi inegală.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sebastian Ghiţă, patronul Asesoft, preia managementul Realitatea TV

Negocierile dintre omul de afaceri Cristian Burci şi Sorin Ovidiu Vîntu privind tranzacţia postului Realitatea TV au eşuat aseară, au declarat pentru EVZ surse apropiate discuţiilor. În aceste condiţii, Sorin Ovidiu Vîntu va anunţa astăzi, la ora 11.00, că Sebastian Ghiţă, patronul grupului de firme Asesoft, va prelua managementul televiziunii de ştiri şi va achita datoriile acesteia, urmând ca Vîntu să rămână doar acţionar. Sebastian Ghiţa, patronul consorţiului Asesoft din Ploieşti, a fost unul dintre principalii organizatori ai Congresului PSD din februarie, unde Victor Ponta a fost ales preşedintele social-democraţilor.

• Cine conduce "partidul străzii". Baronii de la sindicate

"Evenimentul zilei" vă prezintă o radiografie a modului în care liderii de sindicat împletesc interesele politice cu cele de afaceri sub masca reprezentării oamenilor muncii. Opoziţia vrea să dărâme guvernul cu o moţiune de cenzură. Şi cu 80.000 de oameni mobilizaţi în Piaţa Victoriei şi la Palatul Parlamentului. Pe lângă cele două partide de opoziţie, PSD şi PNL, care acţionează în parlament, o nouă forţă politică prinde contur în România: "partidul sindicaliştilor". Nu este înregistrat la tribunal ca partid, dar se comportă ca o entitate politică. Forţa ei este mobilizarea oamenilor în stradă cu scopul de a pune presiune publică pe instituţii.

• Pâinea la români: 25% făină, 75% evaziune

"Evenimentul zilei" dă startul unui serial despre semnificaţia pâinii pentru români, într-un an de criză, o radiografie a industriei în care evaziunea a devenit lege şi peste care "plutesc" scumpiri. Pâinea la români, dincolo de simbol, de renumele de "cel mai de bază aliment de bază", e astăzi un produs cu mult mai multe "in gredinte" decât făina. Pâinea la români este şi o industrie cu peste 5.000 de afaceri înregistrate oficial şi cu o evaziune fiscală de 75%. Industria "coace" un miliard de euro anual, câştigat doar din evaziune. Pâinea mai înseamnă azi şi ştiri despre scumpiri cu până la 30%.

• Cu cât unge Boc sforarii PSD-PNL înaintea moţiunii

Pe lista generozităţii guvernamentale apar colegiile lui Hrebenciuc, Zgonea, Moldovan, Tăriceanu, Haşotti. În timp ce liderii PDL încearcă să-şi convingă parlamentarii că trădătorii lor la moţiunea de cenzură de miercuri ar fi mai puţini decât sabotorii din rândurile opoziţiei, premierul Emil Boc finaţează de la buget colegiile unor deputaţi cu influenţă în tabere din PSD sau PNL. PSD-iştii Viorel Hrebenciuc, Aura Vasile, Valeriu Zgonea, Mircea Geoană, Radu Moldovan pe de o parte, liberalii Călin Popescu- Tăriceanu, Eugen Nicolaescu sau Puiu Haşotti pe de alta se numără printre parlamentarii cu colegiile cel mai bine "unse" săptămâna trecută, pentru şcoli şi grădiniţe, cot la cot cu uninominalii puterii.

• România, nepregătită pentru examenul FMI

Săptămâna aceasta, delegaţia Fondului Monetar Internaţional va avea ultimele întâlniri cu autorităţile române, după care ne va da o notă. Autorităţile române mai au la dispoziţie şapte zile pentru a convinge delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) că şi-au făcut temele şi că întârzierile cu care se îndeplinesc unele angajamente vor fi recuperate. Însă este un interval de timp prea mic, iar banii la buget sunt prea puţini ca să fie rezolvate probleme care trenează de ani buni. Una dintre acestea, pe care FMI s-a limitat doar la a o amâna şi a da derogări, este plata arieratelor guvernului către companiile private.

• FINANCIARUL

• Guvernul pregăteşte a treia taxă de drum pentru autostrăzi aproape inexistente

După birul inclus în preţul carburanţilor şi apoi rovinieta, Executivul a demarat procedura de introducere a unor tarife de autostradă. România va fi singura ţară din UE cu tripla taxare.

Nu era suficient că aveam două taxe generale de drum - cea inclusă în costul carburanţilor plus rovinieta. Şi nu era deajuns că avem cea mai mică reţea de autostrăzi din Europa - raportată la suprafaţa ţării şi la lungimea reţelei de drumuri. Guvernul a demarat deja procedura de introducere a unor taxe suplimentare pentru folosirea autostrăzilor.

• Negocierile cu FMI: fiecare participant a înţeles ce a vrut

Jeffrey Franks spune că şeful statului l-a asigurat că va rezolva problema reducerii TVA. Traian Băsescu susţine însă că nu a luat o decizie. Şi patronatele se contrazic în declaraţii, deşi au avut o întrevedere comună cu reprezentanţii Fondului. În urma discuţiilor cu autorităţile de la Bucureşti, reprezentanţii FMI au anunţat că nu sunt de acord cu modificarea taxelor. În plus, şeful delegaţiei, Jeffrey Franks, spune că a primit deja asigurări din partea guvernanţilor că vor fi luate măsuri pentru a îndrepta greşeala făcută de parlamentarii Puterii.

• 1.000 de minute pe abonament, mult mai scumpe decât pe cartelă

Concurenţa pe prepaid a făcut ca numărul de minute incluse să se dubleze în ultimul an. Acum ofertele operatorilor care conţin astfel de extraopţiuni pornesc de la 4 euro. La începutul lunii martie din 2006, Cosmote scotea pe piaţă extraopţiunea de 2.000 de minute lunare în reţea. Au urmat cozi la magazinele operatorului, oamenii dând năvală să-şi ia o cartelă reîncărcabilă. Succesul ofertei a generat la acea dată o creştere semnificativă a gradului de utilizare a reţelei.

• Aurul a pierdut 70 $, cuprul a urcat la 8.492 $/tona

Zincul atinge 2.540 $/tona, cea mai înaltă valoare din ultima jumătate de an. Plumbul a urcat la 2.548 $/tona. Decizia Chinei de majorare a dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază a încurcat jocurile pe piaţa metalelor. După ce au doborât record după record începând din luna septembrie, aurul şi argintul şi-au întrerupt ascensiunea în săptămâna 15-22 octombrie 2010, penalizate de majorarea surpriza a dobânzilor de referinţă în China şi de tentativa de apreciere a monedei americane.

• Investitorii străini mai vor doar bonduri în lei, cu maturităţi lungi

Ţara noastră are de depăşit, în luna noiembrie, cel mai ridicat vârf de plată al datoriei publice din acest an. Ministerul de Finanţe va trebui să facă faţă luna viitoare celui mai ridicat vârf de plată al datoriei publice din acest an, titlurile de stat ajunse la maturitate totalizând, în data de 29 noiembrie, 6,2 miliarde de lei. Analiştii spun că, în general, investitorii străini nu mai sunt foarte interesaţi de piaţa românească a titlurilor de stat, iar dacă intenţionează totuşi să cumpere, vor prefera bondurile în lei, cu maturităţi lungi, decât pe cele în euro.

• România, singura economie din regiune pentru care aşteptările s-au înrăutăţit

Situaţia economică din România se va înrăutăţi în urmatoarele şase luni, în timp ce în restul economiilor din Europa Centrală şi de Est perspectivele economice se vor îmbunătăţi, se arată într-un studiu al institutului ZEW şi al grupului Erste. Indicele ZEW, care calculează percepţia analiştilor privind mersul economiei, a coborât în cazul României de la 21,3 puncte în septembrie la 14 puncte în octombrie.

• GÂNDUL

• Noul Cod Rutier: circulaţia interzisă iarna, fără cauciucuri speciale şi lanţuri

Noile prevederi au fost introduse în proiectul legislativ de către parlamentarii din Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. În timp ce Ministerul Transporturilor lucrează la normele care îi vor obliga pe şoferii maşinilor de mare tonaj să circule pe timpul iernii doar dacă au cauciucuri de iarnă, noul Cod Rutier a fost completat de parlamentari cu obligarea tuturor conducătorilor auto de a-şi pregăti maşinile de iarnă. Într-o primă fază, proiectul se referă doar la transportatorii de marfă şi de persoane, dar ar putea fi extins şi la autoturismele personale. Echiparea completă a unui camion mare cu anvelope de iarnă se apropie de 30.000 de lei.

• Rovinieta nu ajunge. Guvernul va obliga şoferii să plătească şi o taxă de mers pe autostradă

Executivul susţine că noua taxă a fost cerută de UE, care vrea să se asigure că România are bani pentru întreţinerea autostrăzilor. În scurt timp, şoferii din România ar putea fi obligaţi să plătească, pe lângă rovinietă, o taxă de folosire a autostrăzilor. Data efectivă de introducere a noii taxe, valoarea ei sau modul de aplicare nu au fost încă făcute publice, urmând ca aceste lucruri să fie definitivate şi făcute publice în scurt timp, conform unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

• O "pană a prostului" a împiedicat capturarea teroristului numărul doi din lume

Documente secrete intrate în posesia ziarului The Guardian arată că trupele britanice l-ar fi putut captura pe teroristul Abu Musab al-Zarqawi, dar au eşuat pentru că elicopterele trimise după el au rămas fără combustibil. O "pană a prostului" i-ar fi permis teroristului Abu Musab al-Zarqawi să scape din încercuirea trupelor britanice, în 2005, şi să-şi continue activităţile, care au rezultat ulterior într-un val de crime între facţiunile şiite şi sunite din Irak, se arată în documente secrete intrate în posesia ziarului The Guardian.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Ce urechi lungi ai, bunicuţo!

Stenogramele arată slăbiciunea, nu forţa dictatorilor. Dacă în ţările civilizate justiţia se face la Parchet şi în sala de judecată, iar până la pronunţarea sentinţei există prezumţia de nevinovăţie, în România, lucrurile stau exact invers. Justiţia se face prin presă, acuzaţii sunt condamnaţi înainte de a ajunge în sala de judecată, iar un rol major îl au informaţiile livrate pe surse, însoţite de multe ori de stenograme, menite să le dea şi mai multă verdicitate, dar care sfârşesc prin a manipula magistraţii şi opinia publică.

• Guvernul Boc no. 5, 51% şanse să reziste

Două zile mai despart Cabinetul Boc no. 5 de momentul adevărului. Dacă Boc& co nu "cad" nici acum, în mod cert acest cabinet va conduce afacerile României pânâ în 2012, la noile alegeri parlamentare. Ziua decisivă pentru şansele moţiunii este azi, când va avea loc o ultimă întâlnire, decisivă, între liderii Opoziţiei şi cei ai UDMR, întâlnire la care conducerea Uniunii este aşteptată să dea un răspuns ferm în privinţa unei eventuale susţineri, fie şi parţială, a moţiunii. Discuţia va avea loc în contextul în care, spun surse parlamentare, Opoziţia mai are nevoie de doar trei voturi pentru a reuşi adoptarea moţiunii.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Martorul-surpriză care l-a înfundat pe Diaconescu

Ultima rundă. Procesul realizatorului TV va începe pe data de 22 noiembrie 2010. Patronul OTV a fost trimis în judecată pentru două fapte de şantaj: una din 2005, când a solicitat 140.000 de euro, şi alta din 2009, când a cerut 200.000 de euro. Una dintre mărturiile incriminatorii îi aparţine lui Marcel Puşcaş, fost preşedinte al clubului Steaua şi fost realizator de emisiuni la OTV. Dan Diaconescu a fost anchetat prima dată de pro-curorii anti-corupţie în 2005, pentru şantajarea omului de afaceri Petre Paul Ţârdea, care organiza jocul de noroc "Eurotombola" la Prima TV.

• Alianţa anti-Boc nu găseşte voturi

Refuzaţi de UDMR şi fără ajutorul "trădătorilor" din PDL, social-democraţii încearcă pe ultima sută de metri să-i convingă pe parlamentarii minorităţilor naţionale să voteze moţiunea de cenzură. Încercarea opoziţiei de a dărâma Guvernul pare deja sortită eşecului. Nici măcar liderii PSD şi PNL nu-şi fac iluzii că-l vor trimite pe Emil Boc acasă. "În momentul ăsta, aşa cum se prezintă lucrurile, e o probabilitate de 55% ca moţiunea să nu treacă", a afirmat, ieri, Crin Antonescu, reluând practic ipoteza enunţată săptămâna trecută de Adrian Năstase. PSD nu renunţă însă uşor. Victor Ponta va încerca să negocieze astăzi cu minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară

• Hackerii români au păgubit SUA cu 1 miliard de dolari

SUA deschid la Bucureşti un centru antifraudă. Experţii americani îi vor învăţa pe poliţiştii români cum să strice planurile hackerilor. "Nimeni nu se pricepe mai bine ca românii la fraude informatice", scriau jurnaliştii de la Los Angeles Times în 2007. Acum, trei ani mai târziu, afirmaţia rămâne valabilă. Hackerii români nu s-au dezis şi au pus pe jar atât autorităţile române, cât şi pe cele americane. Invitat ieri la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV, ambasadorul american în România, Mark Gitenstein, a făcut o estimare a pagubelor produse până acum de hackerii români în Statele Unite ale Americii.

• CSM, acuzat că încalcă legea

Tertip. Regulile, modificate din mers. Procurorul Ştefan Crişu de la Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost eliminat din cursa pentru Consiliul Superior al Magistraturii, după ce s-a calificat pentru ultimul tur de scrutin. Eliminarea lui Crişu a fost dictată de Biroul Electoral al CSM, la propunerea preşedintelui Anton Pandrea.

• Cine va anula TVA redusă, Băsescu sau Boc?

Atât preşedintele, cât şi premierul au promis Fondului Monetar Internaţional că vor "rezolva" problema creată de faptul că deputaţii Puterii au votat fără să ştie pentru TVA de 5% pentru lapte, brânză, carne, ulei, zahăr şi pentru ridicarea plafonului de neimpozitare a pensiilor de la 1.000 la 2.000 de lei. Măsurile, luate fără un studiu de impact bugetar la bază, ar reduce veniturile buge-ta-re cu aproape un miliard de euro pe an, adică 0,8% din PIB, potrivit calculelor RL.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Reducerea TVA la alimente, condamnată fără judecată

Analiştii economici şi guvernanţii s-au grăbit să arate efectele dezastruoase ale acestei măsuri, cu argumente îndoielnice. Nicio măsură a actualului Parlament nu a fost dezbătută, din diferite motive, atât de mult ca reducerea TVA la alimentele de bază la 5%. În pofida unei vieţi extrem de scurte, ea a fost desfiinţată, pornind de la modul în care a fost adoptată ("o eroare tehnică") până la discreditarea efectelor pe care le va avea ("nu va duce la micşorarea preţurilor"). În plus, n-a existat specialist, profan sau politician care să nu-şi exprime opinia pe această temă. După acest tur de forţă, rămâne de văzut doar sub ce formă va fi această lege eludată.

• Desfiinţarea sectoarelor Capitalei, o miză de 1 miliard de euro

PDL vrea să modifice Legea administraţiei publice locale pentru a controla toţi banii bucureştenilor. Democrat-liberalii încearcă, printr-o modificare a Legii administra-ţiei publice locale, să desfiinţeze cele şase sectoare ale Capitalei în aşa fel încât aceste entităţi să nu mai deţină calitatea de ordonator de credite şi să nu mai beneficieze de un buget propriu. Miza o constituie banii primăriilor de sector care, printr-o astfel de hotărâre, s-ar vărsa într-o singură pălărie, gestionată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, unde PDL deţine majoritatea. Suma pusă în joc depăşeşte două miliarde de euro, valoare la care ar ajunge bugetul Primăriei Capitalei prin adunarea banilor de care dispune acum (în jur de un miliard de euro) cu resursele financiare ale sectoarelor (alt miliard de euro).

• Trecutul e cel mai greu de prezis pentru profeţii economiei

Toată lumea ştie cât va fi PIB-ul la anul, nimeni n-are habar cât a fost în ultimul trimestru. Analiştii, care prognozau în primăvară o creştere economică de 2, 3, chiar 4%, şi-au dus proiecţiile de scădere a PIB până la 3%. La fel a procedat şi FMI. În prima parte a anului, experţii instituţiei financiare internaţionale avansau optimist cu previziunile de majorare a PIB de la 0,5-1% la 1,3%, deşi nu se punea problema unei redresări semnificative pe pieţele internaţionale. În prezent, estimările Fondului se situează tot la un procent şi ceva, dar nu cu plus, ci cu minus.

• Oferta KazMunaiGaz: avans de 100 de milioane de dolari

Preţul total al acţiunilor va fi determinat potrivit regulilor internaţionale de evaluare. Luna aceasta, proprietarii Rompetrol au transmis Ministerului Finanţelor Publice încă o ofertă pentru stingerea litigiului apărut în urma conversiei în acţiuni a obligaţiunilor emise de companie în 2003 şi pe care nu le-a răscumpărat de la stat. Guvernul român nu a răspuns la niciuna din propunerile avansate până acum. Grupul kazah KazMunaiGaz (KMG) vrea să stingă pe cale amiabilă conflictul cu statul român, din care am-bele părţi ar putea avea de pierdut.

• Ce nu ştiu consumatorii români despre preţul la gaze

Pentru a încasa mai mulţi bani de la compania Romgaz, Guvernul aruncă în cârca consumatorilor fiecare majorare de tarife. Pe fondul unei scăderi a consumului de gaze naturale la nivel naţional cu aproximativ 20% şi al reducerii preţului gazelor naturale din import cu aproximativ 40%, pe parcursul anului 2009, Autoritatea Naţională de Reglementare ar fi putut reduce preţul final la consumatori cu aproximativ 22%, dacă ar fi respectat legislaţia în vigoare. Companiile din sectorul gazelor, precum şi importatorii au fost principalii beneficiari ai deciziilor ANRE, în defavoarea consumatorilor din România.

• Mareea PDL-istă inundă digul din Constanţa

O mână de democrat-liberali se fac luntre şi punte pentru a acorda un contract firmei Mobius Bau, "prietenă" a României de când lărgea canalul Bîstroe. Bătălia pentru un contract de peste 100 de milioane de euro, finanţat din fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin care digul de larg al Portului Constanţa va fi extins cu 1.050 de metri, ar putea ajunge curând în instanţele de arbitraj internaţional.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cei mai mari proprietari de companii de pe Bursă: Nouă miliardari deţin companii în valoare de 550 mil. euro

Antreprenorii români ar putea fi motorul dezvoltării Bursei de la Bucureşti, deşi cele mai mari companii listate sunt fie cu capital strain, fie de stat. Cea mai mare parte a oamenilor de afaceri romani evita insa sa-si listeze firmele pe Bursa. Catalin Chelu, Fratii Cristescu, Stefan Vuza, Ilie Carabulea Gheorghe Calburean, Ovidiu Tender, Constantin Boromiz, Cristian Burci Dan Adamescu sunt cei mai bogati noua oameni de afaceri romani de pe Bursa. Niciunul dintre ei nu a venit de bunavoie la Bursa.

• Depozitele bancare vor fi garantate până la 100.000 de euro

Depozitele populaţiei şi ale firmelor mici la băncile comerciale vor fi garantate până la echivalentul a 100.000 de euro, dublu faţă de nivelul actual, începând de anul următor, Guvernul pregătind în prezent o ordonanţă de urgenţă pentru instituirea noului plafon. În paralel, din conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB, instituţia care garantează deponenţii) nu vor mai putea să facă parte bancheri. Prevederile figurează într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea FGDSB.

• Volksbank, pe lista bancilor care ar putea deveni proprietari de malluri

Mallurile neperformante dau tot mai multa batai de cap bancilor, astfel ca dupa ce UniCredit a reusit sa scape de "falimentarul" Tiago Oradea si incearca sa recupereze un credit de 40 de milioane de euro de la proprietarii City Mall, austriecii de la Volksbank ar putea deveni in urmatoarele luni proprietari ai proiectului Armonia Center din Braila,primul centru comercial din Romania pe care a fost pus lacat in august 2009.

• Ilie Carabulea, proprietarul Băncii Carpatica, audiat la DNA în dosarul în care a fost reţinut un prim-procuror

Omul de afaceri Ilie Carabulea s-a prezentat, luni dimineaţă, la sediul DNA Alba Iulia, urmând să fie audiat în dosarul în care au fost reţinuţi, pentru fapte de corupţie, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, şi un ofiţer SRI, scrie Mediafax.Omul de afaceri nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul DNA.Avocatul Viorel Jidveian, apărătorul prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu, declara, vineri, că în acest dosar omul de afaceri Ilie Carabulea este acuzat că i-ar fi dat mită o maşină prim-procurorului Apostu.

• Cum s-a împărţit patrimoniul sindicatelor: 2,3 mld. $ şi cel puţin 21.000 de imobile

La Bancorex şi BNR, UGSR dispunea în 1989 de 4,7 miliarde de lei (peste 300 de milioane de dolari) şi 2 milioane de dolari. Cărţi, tablouri, chiar şi un vapor. Şi 21.000 de imobile: 55 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament, însemnând nenumărate hoteluri şi vile, zeci de sedii, peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive, toate adunate din 1906 încoace. La aşa avere, şi teama că ea va fi risipită a apărut la scurt timp după decembrie "89, iar temerile de atunci s-au dovedit a fi justificate. Marea împărţire a fondurilor a început în 1991, odată cu instalarea în fruntea guvernului a lui Theodor Stolojan. La pomană au participat Victor Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mitrea (fost ministru al transporturilor în Gu-vernul Năstase) de la CSI Frăţia şi Bogdan Hossu din partea Cartel Alfa. Cu o semnătură şi o ştampilă, zecile de milioane de dolari au luat drumul altor conturi.

• Ce chilipiruri se mai găsesc la licitaţiile de locuinţe recuperate de bănci

Raiffeisen Bank, o bancă de top zece cu acţionariat austriac, încearcă să vândă până la sfârşitul lui noiembrie peste 90 de case şi terenuri recuperate de la clienţii care nu şi-au mai achitat ratele la credite, printre acestea numărându-se şi un apartament cu trei camere pe Şoseaua Olteniţei din Capitală la un preţ de 233.000 de lei (54.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul băncii. Conform anunţurilor de pe site-urile de specialitate, preţul unui apartament cu trei camere în zonă trece de 80.000 de euro

• UBS se dovedeşte a fi singura bancă ce a tras învăţăminte din criză

Strategiile care au ajutat UBS să se redreseze după ce s-a aflat la marginea prăpastiei în timpul crizei creditelor oferă lecţii altor bănci, însă nu au fost testate încă pe termen lung. Pe fondul turbulenţelor generate de colapsul Lehman Brothers în 2008, bancherii erau preocupaţi de o întrebare vitală: cine urmează? În 2008, răspunsul părea clar tuturor: UBS, se arată într-o analiză a Financial Times. Recent, preşedintele Kaspar Villiger a tras linie sub eforturile depuse de bancă în ultimii doi ani.

• Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: De ce avem dobânzi mari în România şi cum le putem reduce?

Acum câteva zile a apărut un articol în Ziarul Financiar cu titlul: "Cum e posibil ca în anul 2010 în România, ţară membră a UE, băncile să practice marje fixe de 9% la credite?" Mă bazez pe fapte ca să răspund mai întâi la întrebare, iar la sfârşit voi exprima şi o opinie personală despre nivelul dobânzilor în România. Mai întâi să răspund la întrebarea autorului articolului, domnul profesor Armeanu. Folosesc exemplul dat de dânsul, un credit în euro convertit la EURIBOR marjă fixă de 9%. Poate ar fi bine să precizez înainte de toate că nu lucrez pentru banca la care dl. profesor face referire directă. Interesul meu este să avem o dezbatere de calitate despre ce se întâmplă în sistemul bancar şi încerc să aduc o contribuţie la acest tip de dezbatere.