REVISTA PRESEI - 25.11.2010

• ADEVĂRUL

• FMI: Încetarea de plăţi a României este iminentă

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat, la postul de televiziune elveţian TSR, că pentru ţări ca România Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, încetarea de plăţi este iminentă. Dominique Strauss-Kahn a avertizat că dacă aceste state nu aplică "politici dure" se află în mare pericol de a cădea în "prăpastie". El şi-a exprimat însă speranţa că "solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru". "Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru", a spus directorul FMI.

• Curtea Constituţională salvează Coaliţia

Guvernul poate continua angajarea răspunderii pe legea Educaţiei, deşi procedura a fost declarată iniţial neconstituţională. Mircea Geoană este ameninţat cu suspendarea dacă se opune. Curtea Constituţională a dat câştig de cauză premierului, presat de revendicările UDMR. Boc a solicitat Curţii Constituţionale să permită continuarea angajării răspunderii întrucât Opoziţia a depus, la vremea respectivă, o moţiune de cenzură care trebuie dezbătută. Mizând pe faptul că PSD şi PNL nu au forţa necesară să dărâme Cabinetul său, premierul i-a cerut lui Geoană să pună pe ordinea de zi moţiunea de cenzură după verdictul Curţii Constituţionale. În cazul în care moţiunea pică, legea Educaţiei, în varianta Guvernului, se consideră adoptată.

• Taxa auto 2011 pune România pe butuci

Transportatorii acuză Guvernul că, prin blocarea accesului la piaţa second-hand europeană, face imposibilă reînnoirea parcului auto. Propunerile prevăd o taxă de 680 de euro pentru o maşină cu motor de doi litri,Euro 5. Pentru una mai veche de un an cu motor de 1,4 litri şi Euro 4, taxa creşte cu 103 euro. Ministerul Mediului şi Pădurilor a prezentat propuneri privind nivelul noii taxe auto. Astfel, propunerea este ca, de la 1 ianuarie 2011, pentru un autoturism nou Euro 5, cu o capacitate cilindrică de 1.100 cmc, taxa să fie de 116 euro, iar cu o vechime de doi ani propunerea de taxă este de 91 de euro. Pentru un motor de 2.000 cmc, pentru o maşină nouă, taxa ar putea fi de 680 de euro, iar dacă are vechimea de doi ani, taxa poate fi de 618 euro. De asemenea, pentru un vehicul cu motor de 3.000 cmc s-ar putea plăti 2.160 de euro, iar dacă are doi ani, poate ajunge până la 1.706 euro.

• Ingineriile financiare ale familiei Fătuloiu

Alex Fătuloiu, fiul fostului secretar de stat de la Ministerul de Interne, riscă să fie cercetat penal pentru "activităţile financiare" făcute în numele lui Dan Fătuloiu. Unul dintre arestaţii din dosarul "Mită pentru Fătuloiu" a declarat procurorilor că a acceptat să fie paravan pentru Alex Fătuloiu în operaţiuni de spălare de bani. La 26 de ani, Alexandru Fătuloiu are propriile afaceri, fără a se feri în a folosi numele tatălui. "Beizadeaua din Topoloveni", cum i se mai spune, deţine mai multe firme în Argeş. Alexandru Fătuloiu îşi conduce afacerile din Topoloveni, unde duce o viaţă prosperă. El deţine mai multe autoturisme de lux, printre care un Porsche şi un Mercedes CLS, având în numerele de înmatriculare combinaţia de litere "ALX".

• Clasa de mijloc, spulberată de criză

Sub 10% din români aparţin clasei de mijloc. În SUA, proporţia e de 54%, iar în Germania - 51%. Micii întreprinzători, profesorii şi medicii ar trebui să constituie grosul clasei de mijloc. În România însă, veniturile acestora îi situează în categoria săracă. Trei din zece români cred că fac parte din clasa mijlocie, arată ultima cercetare privind calitatea vieţii, realizată de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) în 2010. Însă doi din cei trei exagerează, susţin specialiştii.

• Chinezii află ce au căutat nemţii în Bulgaria

Guvernul de la Sofia vrea statul chinez drept principal investitor străin. După ce a atras investiţii semnificative din Germania, Bulgaria s-a reorientat acum către China. Vecinii de la sud au pus ochii pe avansul economic al Chinei şi încearcă acum să se "agaţe" de creşterea de 10,5% a Produsului Intern Brut (PIB) pe care o va înregistra statul asiatic în acest an. Bulgaria vrea să-i convingă pe chinezi să investească în proiecte de infrastructură, energie şi activităţi comerciale pentru a-şi stimula propria economie, care îşi revine din cea mai grea recesiune din ultimul deceniu, informează Bloomberg.

• Dăbuleniul a căzut în patima curselor de câini

Localnicii au doborât recordul naţional la bilete jucate într-o singură lună la întrecerile între patrupede. Banii câştigaţi de pe urma celebrilor pepeni de Dăbuleni au cam luat calea singurei agenţii de pariuri din localitate, unde cele mai căutate sunt cursele de câini. În timp ce antropologii îi urmăresc evoluţia pe calculatoare de ultimă generaţie, elaborând studii alarmante şi inutile, satul românesc îşi vede de ale lui. Se schimbă şi el odată cu vremurile, lăsându-se ademenit de toate născocirile lumeşti, ca o fată de la ţară care pleacă să-şi caute norocul şi sfârşeşte orbită de ispitele şi de luminile marilor oraşe.

• CURENTUL

• Isărescu: Populaţia a fost cea care a îndatorat România. Românii şi-au cumpărat între 2007-2009 maşini în rate de 17 miliarde de euro

Atunci când se vorbeşte, foarte mult emoţional, despre datoria externă a României se spune doar suma copleşitoare de 90 miliarde de euro. "Analiştii" care pun întrebarea "cine a îndatorat ţara?" şi calculează sumele împrumutate de la FMI ar trebui să ţină seama de faptul că datoria externă a României a fost creată în mare parte de sectorul privat, iar decizia au luat-o românii. Mai exact 4,5 milioane de persoane care au credite în derulare, adică jumătate din populaţia activă a României. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat ieri că băncile sunt "vinovate" pentru 22 de miliarde euro din datoria externă a României, dar că "nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, ci s-au împrumutat românii".

• Lepădarea de Chelu

După ce am dezvăluit că omul de afaceri Cătălin Chelu este "săgeata" lui Sorin Ovidiu Vîntu, tatăl natural al FNI s-a cerut la un scurt interviu pe Hotnews. Mesajul care trebuia să ajungă la bizon era lepădarea de Chelu, de o interfaţă învechită care tocmai a fost trimisă să joace table în arestul Direcţiei de Cercetări Penale de pe Rahovei. Aşa cum ne-a obişnuit, Vîntu nu cunoaşte, n-a văzut, nu-şi aminteşte. Nu-l cunoaşte pe Cătălin Chelu, nu îşi aminteşte de el, nu îl "reperează". "Personal nu îl cunosc pe domnul Chelu. Nu îmi amintesc de dumnealui. Eu m-am întâlnit cu mii de oameni, posibil să îl fi întâlnit şi pe el, dar nu îl reperez. Va repet că nu îl cunosc personal. Ştiţi, sunt unii care se declară foarte apropiaţi de mine şi sunt şi unii care declară că nici nu mă cunosc".

• Şeful Vămii Galaţi îl acuză pe Chelu că a preluat ilegal firma unde el era director economic în 2008

Actualul şef al Vămii Galaţi, Petrică Munteanu, fost director economic al societăţii Plase Pescăreşti din Galaţi, susţine că această societate a fost preluată ilegal, prin violenţă, de către Cătălin Chelu, şi că în 2008 oamenii acestuia l-ar fi sechestrat în biroul său. Petrică Munteanu susţine că "interpuşi" ai lui Cătălin Chelu au folosit violenţa şi au încercat intimidarea celor care conduceau societatea respectivă în anul 2008, pentru a putea intra în posesia pachetului majoritar de acţiuni, transmite corespondentul Mediafax. Munteanu a povestit că, în momentul în care societatea Plase Pescăreşti SA Galaţi a devenit "închisă", în sensul că acţiunile nu au mai putut fi preluate de pe Rasdaq, au început "presiuni" din partea lui Cătălin Chelu, care deţinea deja 14% din acţiuni şi care încerca să preia pachetul majoritar.

• Henţ, de Tia Şerbănescu

De parcă guvernul şi bugetul Boc n-ar fi fost şi aşa şvaiţer, senatorii PDL i-au mai tras un penalti din seria "degetul lui Toader" face henţ în careu: o lege iniţiată de dânşii în vară prin care reduceau cota unică de la 16% la 10% a ajuns în plen unde a fost votată cu mare satisfacţie de PSD (altminteri adversar al cotei unice), de PNL şi de câţiva senatori ai puterii. Aşa că, după scăderea TVA şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, votate de PDL cu degetul, acum puterea şi-a tăiat cu propria-i mână şi C.U. Bugetul? Un fleac, l-am ciuruit! ar putea spune ostaşii dlui Băsescu. Cum se vede, când greşeşte, PDL greşeşte bine: semn că se pricepe la greşeli mai bine ca la orice altceva.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cine a luat 90 mld. euro de la străini?

70% din datoria externă este privată. Băncile au fost intermediari pentru o populaţie avidă de aspiratoare, frigidere şi case. Mugur Isărescu: "Decizia de îndatorare a României a fost democratică"

Întrebarea cine a îndatorat România şi ce a făcut cu banii a început să se pună tot mai des în opinia publică românească într-un moment în care aceasta a ajuns la 90 miliarde euro, cifră despre chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a admis că, cel puţin la prima vedere, este înspăimântătoare. Câteva răspunsuri asupra acestei probleme au încercat să se găsească ieri în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Forumului Bancar Român, organizat de Finmedia şi BNR, în colaborare cu Asociaţia Română a Băncilor.

• Muncitorii din construcţii, specializaţi la coada lopeţii

Ieri a avut loc conferinţa de lansare a proiectului PICAS, dedicat persoanelor interesate de un job în construcţii. Plosceanu: Cei care vor avea muncitori bine calificaţi vor reuşi să rămână în piaţă şi să se afirme. O particularitate a sectorului de construcţii este faptul că mulţi angajaţi se profesionalizează la locul de muncă, însă puţini ajung să deţină şi o certificare a competenţelor astfel dobândite, fapt care face ca de multe ori cei în cauză să nu poată fi angajaţi decât ca muncitori necalificaţi, a atras atenţia ieri Simion Ilie, manager în cadrul proiectului "Centre PICAS - Puncte de Informare, Consiliere şi Asistenţă Specializată pentru şomerii şi persoanele în căutarea unui loc de muncă din sectorul de construcţii".

• Coşul de cumpărături s-a restrâns la 20 de miliarde de euro

Piaţa bunurilor de larg consum (FMCG - băuturi, alimente, ţigări şi produse nealimentare) ar putea scădea anul acesta cu 10%, de la 22 de miliarde de euro, în 2009, la aproximativ 20 miliarde de euro, afirmă reprezentanţii companiei de cercetare MEMRB România. În primele 8 luni ale anului piaţa de FMCG a scăzut cu 6,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă, în comerţul tradiţional ponderea produselor alimentare a fost de aproximativ 90%, în timp ce în comerţul modern (supermarketuri, hipermarketuri, cash&carry şi discounteri) produsele alimentare au deţinut 80%.

• SUA şi Coreea de Sud efectuează duminică manevre militare navale comune

Îngrijoraţi de amploarea atacurilor nord-coreenilor asupra insulei sud-coreene Yeonpyeong, oficialii Coreei de Sud şi cei ai Statelor Unite ale Americii au decis să efectueze duminică manevre militare navale comune "pentru stabilitatea regională prin disuasiune". Potrivit agenţiei Yonhap, citată de Mediafax, preşedinţii american, Barack Obama, şi cel sud-coreean, Lee Myung-Bak, au decis marţi, după bombardarea insulei, să "ridice nivelul de pregătire" şi să organizeze manevre militare comune în "zilele următoare", la care va participa şi portavionul american George Washington.

• EVENIMENTUL ZILEI

• China a scăpat de sub control regimul din Coreea de Nord

Beijingul ezită să intervină tranşant în criza declanşată de atacul nord-coreean cu obuze, pe fondul scăderii influenţei sale asupra regimului comunist de la Phenian. Atacul neaşteptat lansat de Coreea de Nord, marţi, asupra insulei sud-coreene Yeonpyeong, soldat cu patru morţi, confirmă faptul că autorităţile de la Beijing exercită o influenţă tot mai redusă asupra regimului comunist de la Phenian, comentează analiştii de politică externă. China, singura putere care nu a condamnat Coreea de Nord pentru agresiunea comisă, se găseşte acum într-o postură destul de incomodă, adaugă experţii citaţi de AFP, temându-se să nu-şi pună în pericol propria stabilitate dacă exercită presiuni puternice asupra comuniştilor de la Phenian.

• Zmeii lui Şoric s-au făcut mieluşei

Cu zece zile în urmă, şefii de post din judeţul Neamţ ameninţau cu demisia dacă şeful lor, Aurelian Şoric, ar fi fost destituit. Acum, cei mai mulţi nu-şi mai amintesc să-l fi susţinut. "Atitudinea şefilor de post din judeţul Neamţ trădează profilul moral al poliţistului român. Atunci când are uniforma şi pistolul e zmeu. Dacă-l dezbraci însă de uniformă îi e teamă şi de umbra lui", comenta, ieri, un fost ministru. Iar afirmaţiile acestuia sunt susţinute de poziţia pe care au adoptat-o mare parte dintre agenţii care, cu doar zece zile în urmă, ar fi renunţat la tot pentru şeful lor, Aurelian Şoric. Concret, aceştia au părut să fie loviţi de amnezie când a venit vorba despre protestul organizat pe 15 noiembrie la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, urmărit, în direct, pe toate posturile de televiziune, de întreaga ţară. Şi-au amintit brusc că au familii, copii şi că nu pot renunţa la funcţii.

• Bugetarii primesc 15%, dar rămân fără premii

Executivul a adoptat legile salarizării. Bugetarii vor primi anul viitor 15% la veniturile reduse, iar salariul minim va fi de 670 de lei. Angajaţii de la stat vor beneficia de la 1 ianuarie 2010 de o creştere cu 15%. Însă aceasta se va aplica la valoarea redusă cu 25% a veniturilor bugetarilor, resimţită odată cu "fluturaşul" din august. Aşa a decis ieri-seară executivul, potrivit căruia, angajaţii care se ocupă de colectarea de bani la buget vor mai primi, după majorarea salariului de bază cu 15%, şi o sumă egală cu media stimulentelor pe funcţie şi pe ordonator de credite din octombrie 2010, după cum a explicat ministrul muncii, Ioan Botiş, după şedinţa de guvern. Însă proiectul legii de salarizare pentru anul 2011 mai prevede că bugetarii vor avea parte de pierderi anul viitor. Astfel, executivul nu mai are bani să plătească nici premiul anual, aşanumitul al 13-lea salariu, care ar fi trebuit acordat pentru activitatea din 2010, nici sporul de ore suplimentare. În plus, a fost eliminată şi acordarea oricărui fel de tichet.

• FINANCIARUL

• Tunul anului: Triada Boagiu-Udrea-Ariton serveşte clientelei politice "Legea PPP"

AmCham, Ministerul Finanţelor Publice şi avocaţi şi-au exprimat dur nemulţumirile. Comisia Europeană ameninţă cu o procedură de infringement din cauza unor prevederi ale legii. Ultimele retuşuri la normele metodologice ale Legii Parteneriatului Public Privat urmau să primească acceptul guvernului în şedinţa acestuia de ieri, iar astăzi triada formată din Anca Boagiu - ministrul Transporturilor, Elena Udrea - ministrul Dezvoltării şi Turismului şi Ion Ariton - ministrul Economiei şi Comerţului urmează să prezinte într-o conferinţă de presă forma finală a acestui act normativ asupra căruia există mari semne de întrebare din partea investitorilor privaţi, a avocaţilor, a consultanţilor, dar şi a Comisiei Europene, care va veni special săptămâna viitoare la Bucureşti pentru acest subiect.

• Zelul revendicătorilor de imobile, o miză de 22 mld. euro

Motive ale luptelor prin tribunale, clădirile de patrimoniu au devenit monumentele nimănui. Lipsa clienţilor şi devalorizarea pieţei imobiliare au lovit în interesele "specialiştilor" în revendicări.

Paradoxal, dar criza imobiliară pare să aibă un efect benefic asupra clădirilor de patrimoniu din Bucureşti. Asaltate în anii de boom imobiliar de reali sau falşi foşti proprietari, care încercau să speculeze spirala preţurilor imobiliare, clădirile de patrimoniu au primit un moment de respiro din partea speculatorilor. Din păcate, atât retrocedarea în natură a unor clădiri, astăzi de patrimoniu, cât şi refuzul retrocedării sunt un proces în egală măsură dăunător pentru vistieria publică.

• Mugur Isărescu: România are o problemă de credibilitate

Pot apărea suspiciuni că statul nu ar avea bani să-şi achite obligaţiile. Irlanda este cel mai recent exemplu. Deşi din punct de vedere teoretic situaţia României nu este îngrijorătoare, în condiţiile în care datoria publică reprezintă 24% din PIB, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, avertizează că pieţele pot reacţiona emoţional în situaţii de criză. Acesta a spus că dacă investitorii consideră că datoria externă privată pe termen scurt nu este bine administrată, aceasta poate deveni o problemă publică. Datoria publică a ajuns la 18,5 miliarde de euro, din care 1,2 mld. euro pe termen scurt şi 17,3 miliarde de euro pe termen lung.

• Componentele scutului care vor fi amplasate în ţara noastră nu vin gratis

Instalaţia de interceptare care va proteja Europa va costa 200 de milioane de euro şi va fi gata în 2020. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit clar cum va arăta şi ce etape trebuie parcurse pentru a fi instalat scutul antirachetă care va proteja Europa de ameninţările unor adversari nenominalizaţi, deşi toate privirile s-au îndreptat spre Iran sau Coreea de Nord. Ţara noastră va găzdui interceptoare pe care am crezut că le vom primi gratis, însă la Lisabona lucrurile s-au lămurit: scutul costă 200 de milioane de euro şi la cheltuială participă toţi cei 28 de membri NATO.

• GÂNDUL

• Primarii intră în spiritul sărbătorilor. Moş Crăciuni 3D, pitici de 100.000 de euro şi lista localităţilor cu buget de iarnă

În Sectorul 3, se estimează că se vor cheltui 492.832 lei pentru 61 de tipuri de decoraţiuni atent măsurate (la centimetru!) şi colorate, inclusiv Moş Crăciuni 3D, cu sanie 2D. Primăria Sectorului 3 a estimat că va cheltui 492.832 de lei (114.402 euro) pentru decorarea parcului bucu-reştean Alexandru Ioan Cuza, cu pri-lejul Sărbătorilor de iarnă. Figurine tridimensionale de Moş Crăciuni, reni şi un elf, un castel, un om de zăpadă, un îngeraş de 2 metri, o sanie, brazi şi alte decoraţiuni, cu descrieri extrem de detaliate, se regăsesc, deocamdată, în anexele caietelor de sarcini ale celor două anunţuri -"invitaţii de participare la cerere de ofertă", publicate de subordonaţii primarului Liviu Negoiţă, pe site-ul guvernamental www.e-licitatie-ro. Negoiţă vrea "Moş Crăciun scriitor" cu pix negru, om de zăpadă de 2.25 m şi lumânare de 1.86 m.

• Dacă nu ai terminat 8 clase nu mai primeşti permis de conducere - decizia Senatului

Obţinerea permisului de conducere nu va mai fi posibilă pentru cei care nu şi-au finalizat studiile gimnaziale. Cel puţin asta au stabilit, miercuri, senatorii care au votat un proiect de lege ce condiţionează înscrierea la examenul auto de parcurgerea a minimum opt clase. Ideea validată cu 91 de voturi aparţine liderului senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, care şi-a argumentat iniţiativa prin nevoia de a creşte siguranţa în trafic: "La ora actuală, în lege nu e stipulat nimic legat de şcolarizarea celor care vor să obţină permisul de conducere. Trebuie să prezinţi doar un act ce priveşte condiţia medicală. Poţi fi şi analfabet şi ai dreptul de a circula pe şoselele şi autostrăzile din toată Europa.

• Preşedintele Obama promite să apere Coreea de Sud de "ameninţarea" Nord-Coreeană

Calmul instalat în dreptul insulei Yeonpyeong, după cele mai grave incidente din Peninsula coreeană din 1953 încoace, nu a temperat luările de poziţie categorice de condamnare a regimului de la Phenian. Preşedintele Barack Obama şi-a afirmat susţinerea "de nezdruncinat" pe care SUA o oferă Coreei de Sud - un aliat pe care Washingtonul nu va ezita să îl apere. "Vrem să ne asigurăm că toate părţile din regiune recunosc faptul că aceasta (Coreea de Nord) reprezintă o ameninţare serioasă şi continuă, de care trebuie să ne ocupăm", a declarat Obama, într-o intervenţie televizată, la mai puţin de 24 de ore după ce au fost lansate circa 200 de obuze nord-coreene asupra insulei Yeonpyeong.

• Coplata pentru serviciile medicale intră în linie dreaptă. Românii vor scoate bani în plus din buzunar cel târziu din iulie 2011. Opt milioane însă sunt exceptaţi

Cabinetul Boc a dat undă verde, miercuri, proiectului de lege prin care se va pune în mişcare de anul viitor mult anunţatul sistem de coplată din domeniul Sănătăţii. Ministrul Attila Cseke a declarat că proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru ca sistemul să poată intra în vigoare în anul 2011. El a explicat că acest act normativ introduce un "tichet moderator", care va avea o limită anuală de 600 lei per pacient, iar de la acest sistem vor fi scutite circa 8 milioane de persoane. "De la sistemul de coplată vor fi exceptaţi pensionari cu pensii mai mici de 700 lei, copiii în vârstă de până la 18 ani, elevii şi studenţii cu vârsta între 18 şi 26 de ani fără venituri, precum şi bolnavii din programele naţionale de sănătate, fără venituri din muncă".

• Opt cutremure în România, numai ieri. Profesorul Mărmureanu zice că nu-i nimic: marele cutremur mai aşteaptă

Vrancea "fierbe" de câteva săptămâni - miercuri am avut vreo opt cutremure mici iar într-una din zilele trecute, chiar şi patru seisme într-o oră. Directorul Institutului de Seismologie Aplicată spune că până pe 26 noiembrie am putea avea un seism de 5 grade; Gheorghe Mărmureanu spune că nu vine acum un mare cutremur. Nu este nici o problemă că am avut chiar şi 16 cutremure în ultimele două zile, a declarat pentru gândul profesorul Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Marele cutremur nu are nici o legătură cu acestea, iar "problema unui asemenea seism nu se va pune pentru o lungă perioadă de timp", a mai spus specialistul.

• CNA vrea să-i facă pe "băieţii de la cablu" moguli TV. Cum a ajuns Mădălin Voicu să-l facă "prost" pe Şerban Huidu

CNA şi-a anunţat intenţia de a modifica regula "must carry", potrivit căreia operatorii de cablu sunt obligaţi să retransmită gratuit şi televiziunile comerciale, în ordinea audienţei. Reprezentanţii posturilor private spun însă că, dacă acest lucru se va întâmpla, accesul publicului la posturile româneşti private ar urma să fie lăsat la discreţia distribuitorilor. Membrii CNA, prezenţi la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor, nu au căzut deocamdată de acord asupra felului în care ar trebui să arate schimbarea. Unii dintre ei cred că principiul ratingului ar trebui eliminat sau că operatorii de cablu ar trebui să retransmită gratuit doar posturile publice româneşti şi europene, posturile educative sau posturile tematice, cum sunt cele religioase, care nu se pot susţine financiar.

• Opoziţia a inventat, la Camera Deputaţilor, Biroul Permanent paralel. Cum au intrat din greşeală liberalii în biroul lui Anastase

Blocajul de la Camera Deputaţilor continuă şi după ce PDL a modificat, prin vot, în plen Regulamentul, astfel încât şedinţele conducerii forului legislativ să se ţină chiar şi în lipsa cvorumului. PSD s-a hotărât să convoace propriul Birou Permanent, la care i-a invitat şi pe liberali. Marţi dimineaţă, la ora 9, era stabilită prima şedinţă a Biroului opoziţiei, în timp ce Roberta Anastase convocase conducerea Camerei la 9.30. Social-democraţii Adrian Năstase, Georgian Pop, Valeriu Zgonea şi Mircea Duşa s-au adunat după cum îşi propuseseră şi i-au aşteptat cuminţi pe colegii din PNL. Aceştia însă nu au apărut şi, după câteva minute, reprezentanţii PSD au plecat.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Căror bucureşteni vrea Udrea să le redea Bucureştiul?

Lipsită total de inspiraţie, Elena Udrea nu a găsit alt mod de a-i cuceri pe bucureşteni decât atacându-l pe Sorin Oprescu şi furându-i sloganul de campanie, atrage atenţia Nadina Nedelea, specialist în comunicare, autoarea discursurilor primarului general. Iar tupeul este fără margini, în condiţiile în care este vorba despre aceeaşi Elena Udrea, soţia lui Dorin Cocoş, care până nu demult îi storcea pe bucureşteni de bani în parcările Dalli. Numai că Sorin Oprescu a oprit robinetul ba-nilor care l-a propulsat pe Cocoş în topul miliardarilor, anulând contractul ilegal cu Dalli. "Preluarea par-cărilor exploatate până acum de Dalli înseamnă respectarea legii domeniului public", a explicat Sorin Oprescu. Astfel că în iulie 2009 municipalitatea prelua de la 100 de amplasamente, cu peste 3.000 de locuri de parcare, care fu-seseră exploatate de SC Dalli Exim SA.

• Directorul FMI: România, pe marginea prăpastiei încetării plăţilor

Într-un interviu acordat televiziunii elveţiene TSR, directorul FMI, Dominique Strauss-Khan, susţine că, pentru a ieşi din criza economică, cetăţenii statelor sărace din Europa vor fi nevoiţi să suporte o austeritate şi mai mare. "Toate problemele au drept cauză comună cheltuielile publice care sunt prea mari si deficitul care este insuportabil şi, într-un fel sau altul, trebuie să strângă cureaua pentru a reveni la o situaţie suportabilă. Însă ideea că putem trăi mult timp în acest fel este una nebunească", a spus Strauss-Khan.

• 40 de milioane de euro aruncaţi pe avocaţi

CNADNR a dat 3,8 milioane de euro numai pe exproprierile inexistente ale drumurilor expres, proiect la care a renunţat în 2009. Dacă ne-am obişnuit ca reprezentanţii Companiei Naţionale de drumuri (CNADNR) să motiveze sumele uriaşe vărsate în contul caselor de avocatură din nevoia de a apela la experienţa juridică a acestora, în analele financiare ale Companiei există bineînţeles şi un caz aparte. Mai bine de o jumătate de milion de euro a plătit Ministerul Transporturilor pentru exproprierea a aproximativ 500 de imobile din calea centurii Constanţei unei firme specializate în cartografie. În 2007, consilierea juridică pentru centura ocolitoare a Constanţei a costat CNADNR aproximativ 600.000 de euro. Câştigătoarea licitaţiei a fost firma Cartotop SA, la care Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PDL, este acţionar majoritar.

• George Maior:"Au fost multe momente în care SRI a greşit"

În partea a doua a interviului, directorul SRI explică în ce fel au afectat erorile SRI căile de comunicare cu beneficiarii legali ai informaţiilor. Pe parcursul evoluţiei serviciului, am spus acest lucru, inerent s-au făcut anumite greşeli. Şi chiar mi-am exprimat public regretul că aceste greşeli au existat, dar nu a fost uşor să creezi o nouă instituţie, să o adaptezi unor cerinţe democratice şi în cele din urmă profesionale, mult mai sofisticate decât în perioada anterioară. Pentru că ne confruntăm într-o lume a globalizării cu noi riscuri interdependente, cu noi ameninţări. Toate aceste lucruri au avut un parcurs anevoios în servicu.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Alegeri pentru destinul european al Moldovei

Moldovenii sunt chemaţi duminică la alegeri legislative anticipate. Sondajele arată că, de această dată, Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea alege în sfârşit un preşedinte. Problema este că Alianţa nu mai există. Toate sondajele publicate luna aceasta au arătat că cele patru partide ale AIE ar obţine peste numărul de 61 de mandate necesare pentru alegerea unui preşedinte care să desemneze un guvern stabil. Ultimul sondaj, Vox Populi-II, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, îi plasează pe comuniştii lui Vladimir Voronin pe primul loc cu 32,1% din opţiuni. Urmează liberal-democraţii premierului Vlad Filat - cu 22,7%, Partidul Democrat al lui Marian Lupu - 12,1%, Partidul Liberal al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu - 10,9%, Alianţa Moldova Noastră, condusă de Serafim Urechean cu 7% şi, o intrare nouă, Partidul Umanist, condus de fostul şef al serviciilor secrete SIS, Valeriu Pasat, ar reuşi să obţină 5,5%.

• Mai are România nevoie de euro?

Criza europeană a datoriilor face ca moneda unică să nu mai pară un pariu sigur. Corsetul euro se dovedeşte prea larg pentru economiile puternice, prea strâns pentru cele indisciplinate bugetar şi prea scump pentru cele ca România, care încă aşteaptă să fie admise. Excedentarii. După doar un deceniu de euro, Germania a ajuns să suporte cea mai mare parte a facturii acumulate de guvernele indisciplinate fiscal şi de băncile care au scăpat creditarea de sub control. Acesta este preţul plătit pentru avantajul că în toată această perioadă excedentul comercial nu s-a transformat într-o apreciere relativă a monedei, permiţând economiei să rămână competitivă. Practic, Germania a fost nevoită să împrumute surplusul de capital către propriii clienţi. Inevitabilul s-a produs: clienţii nu au mai putut plăti.

• Poziţia României-Finanţarea

Principalul avantaj al zonei euro îl reprezintă dobânzile mult mai mici la care se fac împrumuturile ca urmare a faptului că riscurile valutare sunt practic eliminate. Pentru România, dobânzile mici - o experienţă pe care n-a avut-o niciodată - pot determina o dezvoltare economică accelerată. Pe de altă parte, în cazul unor decizii economice greşite - publice sau private - dobânzile mici duc la intrarea rapidă în spirala datoriilor şi - în cele din urmă - la faliment. Avantajul este că după experienţa financiară de acum băncile vor fi mai prudente cu împrumuturile.

• Pârghia monetară

Politica unitară a Băncii Centrale Europene face improbabilă corectarea derapajelor de productivitate prin depreciere. Asta lasă o singură opţiune ţărilor care ajung la această situaţie - austeritatea salarială, atât la stat, cât şi în companiile private. Dezavantajul este că metoda este foarte greu - uneori imposibil - de acceptat. Avantajul este că efectele secundare sunt ţinute sub control. Iar o eventuală apreciere a monedei, deşi dezavantajează exportatorii, favorizează importurile de tehnologie.

• Pârghia fiscală

În cazul în care adoptarea euro este amânată pe termen nedefinit, principalul risc este ca guvernul - lipsit de constrângerile monedei unice - să cheltuiască necontrolat, forţând creşterea dobânzilor, deprecierea cursului şi inflaţia. Experienţa de până acum a României -lipsită de decizii administrative responsabile - arată că acesta este scenariul care trebuie evitat cu orice preţ.

• Preţul morţii la TV

Televiziunile comerciale din România pun la bătaie sume mari de bani pentru a convinge rudele vedetelor decedate sau diferiţi invitaţi puşi pe scandal să participe la show-uri în public. În lupta pentru audienţă, posturile de televiziune Antena 1, Pro TV şi Kanal D au ajuns să se bată în invitaţi care să asigure scandalul zilei. Cum emisiunile de acest gen sunt în acelaşi interval orar, subiectul zilei este cel mai adesea împărţit. Dacă soţul Mădălinei Manole este la "Happy Hour", la Pro Tv, părinţii artistei îi răspund live la "Acces Direct" de la Antena 1. Pentru a se asigura că prind cel mai râvnit personaj al zilei, televiziunile recurg la contracte de exclusivitate, multe dintre ele pe bani.

• Preţul pentru exclusivitate - 2.000 de euro

Potrivit surselor RL, preţul pentru un subiect în exclusivitate este de circa 2.000 euro, însă se poate ajunge şi la 10.000 euro în cazul unor vedete străine. În lumea televiziunii se zvoneşte chiar că familia Mădălinei Manole ar avea un contract lunar în jurul sumei de 2.500 de euro pentru a vorbi despre tragedia fiicei lor. Avocatul familiei Manole, Bogdan Bărbuceanu susţine că sunt doar speculaţii şi că tatăl artistei nu primeşte bani de la Antena 1, în schimb "ţine aproape pentru că i-a ajutat cu alte lucruri."

• Scandalul de la Interne: "Oamenii lui Chelu m-au sechestrat"

Un fost rival în afaceri al lui Cătălin Chelu a povestit ieri că în urmă cu doi ani a fost ameninţat şi chiar sechestrat de oamenii miliardarului gălăţean. Acţiunile de tip mafiot ale lui Chelu ar fi fost protejate şi de oameni din poliţia gălăţeană. Actualul şef al Direcţiei Vamale Galaţi, Petrică Munteanu, a dezvăluit ieri că în 2008, când lucra la SC Plase Pescăreşti SA, a fost sechestrat de oamenii lui Chelu, după ce anterior fusese ameninţat de omul de afaceri că va rămâne pe drumuri, atât el, cât şi soţia sa, sau că i s-ar putea întâmpla ceva rău copilului lor. Aceste informaţii fac obiectul unei anchete efectuate acum de procurorii de la Crimă Organizată.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cele mai mari insolvenţe din economie: firmele lui Burci şi distribuitorul Astral Impex

Cele mai mari două companii cu capital privat românesc din Arad, Astral Impex şi Astra Vagoane, au intrat în insolventa in noiembrie. Fratii Ioan si Floare Cuc (Astral Impex) si omul de afaceri Cristian Burci (Astra Vagoane Arad) au decis ca intrarea in insolventa a propriilor companii este singura cale in incercarea de a depasi actuala criza.

• Aniversare cu gust amar "Bursa şi-a construit o bază solidă în ultimii 15 ani. Din păcate nu s-a clădit foarte mult pe această fundaţie"

Bursa de la Bucureşti a debutat în 1995 cu mai puţin de zece companii listate, dar a ajuns în trei ani să adune peste 120 de emitenţi. Adăugând şi cele peste 5.500 de companii de pe RASDAQ, piaţa de capital cuprindea în 1998 tot ce era mai reprezentativ în economie. Acum pe Bursă sunt 74 de companii, iar RASDAQ-ul mai numără 1.300, dintre care majoritatea sunt inactive. Bursa românească a parcurs un traseu oarecum invers faţă de piaţa poloneză, principalul reper din regiune, astfel că decalajul dintre cele două pieţe, în loc să se reducă în ultimii ani, s-a adâncit şi mai mult. BVB şi RASDAQ au avut încă din primii ani un număr foarte mare de companii listate, rezultate din programul de privatizare în masă, pe care însă nu a reuşit să şi le păstreze şi din cauza legislaţiei deficitare.

• Creditul privat a scăzut cu un miliard de lei în octombrie. Doar firmele se mai împrumută

Volumul creditului neguvernamental a scăzut cu peste un miliard de lei în octombrie, până la 206,8 miliarde lei, după ce înregistrase o revigorare în lunile de vară pe fondul avansului mai rapid al împrumuturilor în valută. Cea mai slabă dinamică a fost înregistrată de piaţa creditului penru persoane fizice, unde soldul finanţărilor în lei s-a diminuat cu 2,1% luna trecută, la 36,5 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu mai mult de un procent, la 64,7 miliarde de lei (echivalentul a 15 mld. euro), arată datele BNR.

• Alpha a făcut profit brut de 10 mil. euro în trimestrul al III-lea, în creştere cu 23%

Grupul elen Alpha Bank, care controlează una din primele zece bănci locale după active, a raportat pentru trimestrul al treilea un profit brut de 10,2 mil. euro din operaţiunile derulate în România, în creştere cu 23% faţă de perioada corespunzătoare din 2009. Cumulat pe primele nouă luni, profitul brut a fost de 33,9 mil. euro, ceea ce înseamnă o scădere cu 21% faţă de perioada ianuarie - septembrie 2009, potrivit datelor publicate de grup la Atena. Câştigul la nouă luni a fost afectat de creşterea accelerată a cheltuielilor cu provizioanele în prima parte a anului, care nu a putut fi compensată de majorarea veniturilor şi scăderea cheltuielilor operaţionale.

• Factura pe care UE ar fi nevoită să o plătească pentru salvarea Spaniei ar fi colosală: 420 mld. euro

După ce Irlanda a renunţat la mândrie şi a cerut ajutor financiar de la Uniunea Europeană şi FMI, Portugalia şi Spania se tem că ar putea fi următoarele pe listă. Dar dacă în cazul Greciei, Irlandei şi Portugaliei era vorba de economii cu dimensiuni mici, PIB-ul Spaniei depăşeşte 1.000 mld. euro, fiind al patrulea cel mai mare din zona euro. Analiştii de la compania de consultanţă Capital Economics consideră că nota de plată pentru salvarea Spaniei s-ar putea ridica la 420 de miliarde de euro, scrie The Guardian. Jennifer McKeown, economist-şef la Capital Economics, consideră că fondurile dedicate de Uniunea Europeană pentru salvarea economiilor cu probleme se ridică la 660 de miliarde de euro, din care se vor scădea aproape 100 de miliarde de euro care vor lua calea Dublinului. Astfel, în fondul actual vor mai rămâne aproximativ 560 de miliarde de euro pentru a vindeca Portugalia şi Spania.