REVISTA PRESEI 25.11.2011

• ADEVARUL

• Criza euro: nimeni nu este în siguranţă!

Portugalia a devenit ieri "gunoi" pentru investitori. Costurile de împrumut cresc în întreaga UE şi nici măcar Germania nu mai este considerată sigură. Criza datoriilor de stat din zona euro a încetat să mai fie doar o problemă a statelor vulnerabile, aşa-zisele PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania). Ieri, pieţele de obligaţiuni guvernamentale au fost zguduite de eşecul Germaniei de a se împrumuta. Miercuri a avut loc ceea ce nu de mult era considerat un adevărat sacrilegiu pe pieţe: investitorii au "strâmbat din nas" la obligaţiunile guvernamentale germane, considerate până acum un adevărat refugiu. Banca centrală a Germaniei a fost obligată să cumpere masiv obligaţiuni guvernamentale petru a se asigura că licitaţia nu este un eşec total.

• Marea Britanie ia locul Germaniei

Pentru prima dată în ultimii doi ani, obligaţiunile guvernamentale britanice au fost considerate mai sigure decât cele germane, care încă reprezintă referinţa la nivelul Uniunii Europene. Practic, costurile de împrumut ale Marii Britanii au scăzut sub cele ale Germaniei care, înainte de asta, erau cele mai mici din UE. Tot ieri, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit în scădere cu o treaptă ratingul de ţară al Portugaliei, de la "BBB-" la "BB+", intrând astfel în categoria "junk".

• Argentina: cum a arătat falimentul şi ce a urmat

Economişti de renume sunt de părere că Grecia ar trebui să aplice "modelul" de tip argentinian: faliment şi devalorizare masivă a monedei. Situaţia celor două ţări nu e identică, dar e similară. Opoziţia de la Atena refuză cu încăpăţânare să semneze măsurile de austeritate cerute de UE şi FMI în schimbul banilor. Oficialii europeni şi unii economişti vorbesc de ieşirea din zona euro şi de un eventual faliment al Greciei ca despre un scenariu de groază. Alţii, precum Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, consideră că nu e chiar o idee rea. Grecia se regăseşte într-o situaţie nu neapărat identică, dar similară cu cea din Argentina, în urmă cu zece ani.

• Merkel şi Sarkozy s-au înţeles să modifice tratatele UE

Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei, reuniţi, ieri, la Strasbourg, şi-au afirmat hotărârea de a asigura supravieţuirea monedei unice, modificând, dacă va fi nevoie, tratatele europene, dar fără a se atinge de suveranitatea Băncii Centrale Europene (BCE). Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a precizat că Franţa şi Germania vor formula în curând "propuneri comune pentru modificarea tratatelor, cu scopul de a îmbunătăţi guvernanţa zonei euro". Aceste propuneri vor fi făcute la Consiliul European din 9 decembrie. Merkel a ţinut să precizeze că aceste reforme nu vor viza BCE, în condiţiile în care rolul instituţiei în criza datoriilor publice face obiectul unei dezbateri aprinse între Paris şi Berlin.

• Băncile austriece îngrozesc Europa de Est

După ce Banca Naţională din Austria a recomandat limitarea finanţărilor în Est, Raiffeisen ia în calcul părăsirea unor ţări. Replica lui Băsescu: "Vreau să cred că nu vom fi puşi să plătim lăcomia sistemelor bancare". La începutul acestei săptămâni, o ştire venită din Viena a dat fiori reci în toată Europa de Est. O instrucţiune emisă de banca centrală austriacă precizează că băncile din această ţară ar trebui să-şi reducă liniile de finanţare oferite subsidiarelor lor din regiune. Banca centrală de la Viena a recomandat băncilor UniCredit Bank, Erste şi Raiffeisen Bank International, prezente şi în România, creşterea creditării pentru subsidiarele din Europa de Est doar cu condiţia dezvoltării unei refinanţări locale sustenabile. Adică raportul dintre credite şi depozite să fie sub 110%.

• Băsescu atacă dur băncile austriece

Tot ieri, în cadrul unei conferinţe pe teme economice, preşedintele Traian Băsescu a criticat în termeni foarte duri poziţia băncii centrale austriece. "Ori e o eroare, ori e o neînţelegere a efectelor", a spus Băsescu. El a amintit că, la aderarea României la UE, una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinească România a fost privatizarea sistemului bancar. În 2004, Austria deţinea Preşedinţia Uniunii Europene. "Vă aduc aminte că aţi obţinut profituri uriaşe în România. Iar dacă astăzi vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia României nefinanţată, o vom considera un act lipsit de fairplay", a mai spus şeful statului.

• Bruxelles-ul cere amendarea drastică a Germaniei pentru încălcarea regulilor UE: 30.000 de euro/zi pe cel puţin patru ani

Comisia Europeană a decis să sesizeze din nou Curtea de Justiţie a UE pentru nerespectarea unei hotărâri anterioare a instanţei europene cu privire la "legea Volkswagen" în privinţa căreia Germania refuză să facă modificările cerute de Bruxelles de mai bine de zece ani. Ele se referă la un drept de veto al autorităţilor germane în bordul companiei, regulă care, în opinia Bruxelles-ului, încalcă libera circulaţie a capitalurilor, stipulată în tratatul UE.

• Olli Rehn : Zona euro se va dezintegra sau va ieşi întărită din criză

Criza zonei euro a plasat uniunea monetară europeană într-o poziţie critică, în care se poate dezintegra sau din care, dimpotrivă, poate ieşi întărită, a declarat, joi, la Helsinki, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn. "Avem în faţa noastră fie dezintegrarea lentă a zonei euro, fie o întărire semnificativă a uniunii monetare", a afirmat oficialul european, în faţa presei. Acesta a refuzat să comenteze rezultatul mediocru al emisiunii de obligaţiuni de miercuri în Germania, când s-a reuşit plasarea a doar 60% din oferta de start de 6 miliarde de euro.

• Financial Times: "Băsescu a izbucnit!" Băncile centrale din Europa de Est sunt toate în aceeaşi barcă, dar nu toate au vâsle

Guvernatorul Băncii Centrale a Austriei Ewald Nowotny a venit cu cuvinte liniştitoare după ce a lansat noile reguli care limitează finanţarea în Europa Centrală şi de Est din partea băncilor austriece. Ţările vizate nu sunt chiar sigure, scrie Financial Times în ediţia sa electronică de joi citându-l pe Traian Băsescu. În felul său tranşant, preşedintele României Traian Băsescu a avertizat joi că noua regulă anunţată de Banca centrală a Austriei legată de capitalurile bancare din Europa de Est este lipsită de "fair play" şi arată fie "o greşeală, fie o neînţelegere legată de impactul ei".

• Doar "Prima Casă" mai mişcă piaţa creditului

Soldul împrumuturilor contractate de populaţie a crescut cu aproape 5% în ultimul an, în bună măsură pe fondul finanţărilor acordate prin programul statului. Incertitudinea ce planează pe pieţele financiare a determinat băncile comerciale să devină mult mai restrictive în acordarea creditelor. În acelaşi timp, scăderea veniturilor, cumulată cu avansul preţurilor şi cu perspectivele incerte, i-a făcut pe români să se gândească de două ori înainte de a contracta un împrumut. În plus, mulţi dintre ei sunt deja îndatoraţi la bănci şi nu-şi mai permit noi datorii. Astfel, soldul creditelor în lei contractate de populaţie a scăzut cu 2,8% în intervalul octombrie 2010 - octombrie 2011, până la 35,46 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

• CURENTUL

• Penibila şefă a SGG nu ştie că s-a abrogat Codul Familiei

Secretarul General al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu, acoperă imensul conflict de interese în care s-a afundat până dincolo de creştet, cu neamuri şi afini cu tot, invocând legi abrogate, sau minciuni uşor de demontat de către oricine are acces la Codul Penal. Dezvăluirile de presă de săptămâna trecută, conform cărora soţul, fiica şi fiul individei cu rang de ministru au beneficiat de avantaje chiar de la instituţia condusă de aceasta, au fost însoţite de nişte declaraţii stupefiante. Pentru că soţul ei, sau fiul din altă căsătorie, nu-i sunt rude, atunci, conform Codului Familiei, zice Andreeasca, favorizarea lor prin atribuirea de spaţii comerciale sau funcţii din/în cadrul instituţiilor din subordinea Secretariatului General al Guvernului n-ar intra sub incidenţa conflictului de interese.

• CURIERUL NATIONAL

• Zece ani să alergăm după Europa

Traian Băsescu: Obiectivul nostru pentru următorii 10 ani este reducerea decalajelor dintre România şi nivelul socioeconomic al Uniunii Europene. Politicile vor fi ancorate în această direcţie şi vor ţine cont atât de strategiile convenite la nivel comunitar, cât şi de priorităţile naţionale. Anul 2015 rămâne o ţintă pentru integrarea în zona euro, dar mai importantă este câştigarea competitivităţii economiei româneşti. Dezvoltarea României în această decadă se va axa pe trei piloni, respectiv pe Strategia 2020 a Uniunii Europene, pe Pactul Euro-Plus şi pe strategia naţională de dezvoltare durabilă lansată în 2008 şi care urmează să fie adaptată realităţilor post-criză, a afirmat ieri preşedintele Traian Băsescu în cadrul Bucharest Summit, conferinţă organizată de publicaţia britanică The Economist.

• Fondul de urgenţă al Europei ar putea fi gata prea târziu

Un oficial european a spus că fondul ar trebui să devină operaţional din ianuarie în forma extinsă. Ar putea fi însă prea târziu, în contextul semnalelor că turbulenţele de la periferia zonei euro se mută către cele mai solide economii. La o lună după ce liderii europeni au decis consolidarea fondului de urgenţă EFSF, negocierile de la vârful zonei euro privind extinderea resurselor financiare la 1.000 miliarde euro şi consolidarea mecanismului pentru a putea apăra Italia şi Spania de criză progresează cu greu. Miniştrii Finanţelor din zona euro ar trebui să finalizeze proiectul de extindere şi consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară până marţi, după care vor mai trece câteva săptămâni până când mecanismul va deveni operaţional, transmite Reuters, conform Mediafax.

• O ia America pe calea stagnării japoneze?

Da, a răspuns 55% din publicul prezent la o dezbatere organizată în Canada. Paul Krugman: Oamenii se întreabă încă dacă SUA se vor înscrie în scenariul Japoniei, când în America lucrurile stau deja mult mai prost decât la începutul decadei pierdute nipone. Adversarii ipotezei respective spun că principalul neajuns al acesteia este faptul că ignoră "excepţionalismul american". Revenirea economică greoaie după şocul financiar din 2008 şi persistenţa stresului din pieţe lasă deschisă întrebarea în ce măsură economia SUA se va înscrie pe aceeaşi traiectorie ca şi Japonia "decadei pierdute", dominată de stagnare şi şomaj ridicat. Problema a fost ridicată din nou la o dezbatere publică organizată la Toronto, în Canada, la care au participat personalităţi ale lumii financiare şi mediului universitar din America de Nord.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Românii au acum motive să fie fericiţi că nu sunt unguri

Acordul cu FMI şi tăierile bugetare decise din timp ne-au salvat de o criză şi mai grea, cu sărăcie lucie, un curs valutar de 5 lei/euro şi o inflaţie de 11%. Un curs valutar de 4,36 lei/euro vi se pare greu de suportat? Imaginaţi-vă numai ce ar fi fost dacă leul s-ar fi depreciat astfel încât să ajungă la 4,5 sau chiar 5 unităţi pentru un euro şi dacă la buget nu mai erau bani de pensii şi salarii. Acest scenariu de coşmar care, acum, este doar un exerciţiu de imaginaţie, ar fi putut fi real dacă autorităţile române nu luau la timp măsurile dureroase de austeritate şi dacă nu încheiam şi respectam acordul cu FMI şi restul instituţiilor financiare internaţionale. După ce a renunţat la înţelegerea încheiată în 2008 cu FMI, pentru a evita măsurile nepopulare de austeritate, şi a încercat să se descurce singur, guvernul de la Budapesta a avut neşansa celui de-al doilea val al crizei.

• Criza s-a accelerat. Ce rol jucăm în noua ordine a UE?

Nici cea mai mare putere europeană nu mai trezeşte încredere investitorilor. În Europa, criza înaintează cu viteză mare, iar România va resimţi efectele prin scumpirea împrumuturilor. Criza pare să înainteze mai rapid decât se anticipase. Zilele trecute, investitorii şi-au îndreptat armele de atac spre cea mai mare putere europeană, Germania, care nu a reuşit să-şi plaseze decât jumătate din bonduri. În plus, la nivel european au apărut deja voci potrivit cărora zona euro ar fi deja în recesiune. Institutul Internaţional de Finanţe susţine că economia zonei euro s-ar fi contractat în al treilea trimestru, în condiţiile în care starea mediului de afaceri s-a înrăutăţit peste aşteptări. Posibilitatea restrângerii zonei euro, mai întâi prin plecarea Greciei, pare tot mai aproape.

• Prinţul Charles, rege în România? Românii îl vor, britanicii ni-l dau

După apariţia unui articol ironic în presa britanică la adresa prinţului Charles, căruia i se sugerează să vină în România dacă doreşte să fie rege, zeci de englezi au comentat pe site-ul publicaţiei Daily Mail, culmea, în favoarea plecării acestuia din Regatul Unit.

• JURNALUL NATIONAL

• Comisia Europeană dă România în judecată pentru că nu deschide exportul de gaze

România a fost dată în judecată la Curtea Europeană de Justiţie de către Comisia Europeană pe motiv că blochează accesul unor operatori pe piaţă. "Concret, Comisia consideră că în Bulgaria şi în România capacitatea întreruptibilă de flux inversat (cunoscută şi sub denumirea de backhaul) nu este pusă la dispoziţie la toate punctele de interconectare. Includerea capacităţii de flux inversat este esenţială pentru utilizarea reţelei la capacitatea sa maximă. Mai mult, capacitatea întreruptibilă şi serviciile pe termen scurt sunt vitale pentru intrarea pe piaţă a noilor operatori", se precizează în comunicatul Comisiei Europene. Sub aceste exprimări savante se ascunde de fapt interdicţia de a pune la dispoziţia Petrom a conductei Arad-Szeged, prin care să se poată exporta gaze naturale din producţia internă.

• Se îngroaşă gluma: Raiffeisen Bank s-ar putea retrage de pe unele pieţe central şi est-europene

Raiffeisen Bank International ar putea să se retragă de pe unele dintre pieţele din Europa Centrală şi de Est. Anunţul a fost făcut la Viena, conform Reuters, într-o conferinţă de presă, de către directorul general al băncii austriece, Herbert Stepic. Oficial, Stepic a organizat conferinţa de presă pentru a anunţa că banca pe care o conduce nu a conspirat pentru fixarea dobânzilor creditelor ipotecare din Ungaria, drept pentru care nu vede niciun motiv ca Raiffeisen să se retragă din această ţară. Stepic nu a menţionat vreo ţară din care grupul austriac s-at putea retrage. Tot joi, preşedintele Traian Băsescu a declarat că băncile statelor europene au obţinut "profituri uriaşe" în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanţată în criză vor dovedi "lipsă de fair play".

• Daily Telegraph: Rusia ameninţă România cu rachete din cauza scutului de la Deveselu!

Ameninţări fără precedent ale lui Dmitri Medvedev. Supărat că americanii îşi instalează scutul anti-rachetă în diferite ţări europene, preşedintele rus a declarat că-şi va dota armata cu armele necesare pentru a-l distruge. Astfel, state membre UE, precum Polonia, România şi Spania, sau membre NATO, precum Turcia vor deveni ţintele Rusiei dacă americanii nu se aşează la masa negocierilor. "Am însărcinat forţele armate cu alcătuirea unor planuri pentru a distruge sistemele de informaţii, comandă şi control ale scutului antirachetă (SUA/NATO - n.r.)", a spus preşedintele Medvedev într-o declaraţie de o duritate fără precedent, notează Daily Telegraph.

• Imperiul Murdoch, de vânzare? Un fiu al mogulului Rupert Murdoch a renunţat la câteva funcţii-cheie din grupul media al tatălui său

James Murdoch a demisionat din funcţia de director al mai multor publicaţii britanice din cadrul grupului News Corporation, printre care se numără The Sun şi The Times, potrivit datelor furnizate de registrul comerţului din Marea Britanie, informează Agenţia France Presse. Informaţiile despre demisia lui James au fost confirmate de o sursă apropiată News Corp., care însă a negat că acest gest ar pregăti o vânzare a publicaţiilor britanice ale companiei.

• NATIONAL

• Scene incredibile in Primaverii: SPP a tras cu pistolul dupa Ion Iliescu

Un incident care a fost la un pas sa se soldeze cu cu consecinte din cele mai tragice a avut loc in curtea cochetei vilute de pe Bulevardul Primaverii, colt cu Strada Moliere, unde, la parter, locuieste si in prezent Ion Iliescu. Fiind vorba de un fost presedinte al Romaniei, Serviciul de Protectie si Paza are obligatia legala de a-i asigura demnitarului securitatea, atat in deplasarile acestuia, cat si la resedinta. Numai ca, tocmai cei platiti pentru a-l proteja pe Ion Iliescu de orice eveniment neprevazut erau sa o comita. Si inca rau de tot...

• Iulian Urban: Boc, obligat de Codul Etic al PDL sa o demita pe Daniela Andreescu!

Senatorul PDL Iulian Urban scrie pe blog ca actualul Cod Etic al partidului il obliga pe presedintele PDL, premierul Emil Boc, sa o demita pe sefa SGG, Daniela Andreescu. Daca si in acest caz va fi nevoie ca DNA sau ANI sa vina si sa inceapa o ancheta, pentru ca liderul PDL sa aiba aceasta reactie, atunci avem o grava problema, avem dovada faptului ca inca se spera in PDL ca acest Cod Etic este doar o glumita si cine va adopta aceasta pozitie va trebui sa si-o asume in fata electoratului.

• Voiculescu s-a pierdut cu Firea din cauza lui Pandele

Publicatiile "Saptamana Financiara", "Felicia" si "Fin.ro.magazin" si-au incetat activitatea in editiile tiparite, ramanand, in continuare, doar cu editiile on line. Gabriela Vranceanu-Firea, directorul acestora, a balmajit ceva cu zi de doliu pentru ea. Ziarista sustine ca tari ca Franta sau SUA au considerat ca nu este o cheltuiala prea mare din visteria statului pentru a ajuta presa scrisa sa treaca de criza financiara, aceasta fiind o investitie in democratie. Numai ca uita ca acolo vorbim despre titluri ca "New York Times", "Liberation" sau "Le Figaro". Dar "Felicia", bre? De ce ar investi statul intr-un moft vranceano-firist? Dupa mariajul cu Pandele, primarul din Voluntari, usa Cameliei Voiculescu i s-a inchis brusc.

• Patriciu: Petrom ar trebui sa imparta productia cu statul

Magnatul Dinu Patriciu a lansat o propunere ingrijoratoare pentru Petrom. Aceasta companie ar trebui sa imparta productia sa de titei si gaze cu statul roman. Aflat recent la un forum economic, Dinu Patriciu a precizat ca, in general, companiile petroliere impart productia lor cu statul pe al carui teritoriu isi desfasoara activitatea. Drept urmare, si statul roman ar trebui sa preia o parte din productia Petrom, care detine in acest moment tot titeiul din Romania si jumatate din rezervele de gaze din tara noastra.

• Unde se afla (aproape) toti banii din lume

V-ati pus vreodata intrebarea: cati bani exista in lumea aceasta? Evident, multi, veti spune, dar inmultiti suma imaginata de dumneavoastra cu minimum un trilion si, probabil, va veti apropia de o mica parte din valoarea adevarata. Un fizician american pe nume Randall Munroe, fost angajat la NASA, ne pune la incercare imaginatia si cunostintele noastre despre tot ceea ce stiam despre bani. Dupa ce a realizat diverse sisteme robotice la agentia spatiala a SUA, Monroe a ajuns sa faca benzi desenate, iar una dintre ele, sub forma unui mega-grafic financiar, i-a iesit de minune. Acesta prezinta in amanunt si cu mii de detalii unde se afla, pe ce se cheltuie si ce se poate cumpara cu (aproape) toti banii din lume.

• PUTEREA

• Victor Ponta, sex cu minore. AUDIO!

Informaţia vine la trei ani de la deschiderea celebrului dosar legat de implicarea unor membri marcanţi ai PSD într-o reţea internaţională de prostituţie. Un martor-cheie din acel dosar, în persoana uneia dintre fetele interceptate atunci, face acum dezvăluiri care ar putea arunca în aer Opoziţia. Într-un interviu dat în exclusivitate ziarului "Puterea", aceasta vorbeşte despre relaţia ei amoroasă cu Victor Ponta. La vremea respectivă (vara lui 2008) fata avea 17 ani şi era plătită pentru "prestaţii" atât de actualul lider PSD, cât şi de Robert Negoiţă, proprietarul lanţului hotelier unde s-ar fi consumat o parte dintre aceste întâlniri. Cel puţin acestea sunt declaraţiile fetei, pe care procurorii au considerat-o atunci victimă a traficului de persoane, dar pe care au "omis" să o mai audieze într-un cadru oficial.

• Dinu Patriciu: România trebuie să se trezească din visul euro şi să îşi păstreze moneda

România trebuie să se trezească din visul euro şi să îşi păstreze moneda, a declarat joi omul de afaceri Dinu Patriciu, la conferinţa "Analysing Romania's future economic potential", organizată de grupul "The Economist". În opinia sa, dacă România se hotărăşte să ceară o altă monedă atunci aceea ar trebui să fie dolarul american. 'Suferim din cauza crizei euro. Victimele crizei euro sunt ţările periferice. Decizia Băncii Centrale a Austriei omoară economia românească dacă se va aplica. BNR trebuie să se trezească din visul euro şi să ia măsuri pentru încurajarea consumului şi a creditării', a afirmat Patriciu.

• "Băncile nu pot scoate din ţară capitalurile deja aduse"

Băncile nu pot scoate din România capitalurile deja aduse, care sunt practic încorporate în băncile locale, a declarat, joi, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cristian Popa, la conferinţa "Analysing Romania's future economic potential", organizată de grupul "The Economist". El a explicat că, în România, comparativ cu alte state europene, rata de adecvare a capitalului de nivel 1 este foarte apropiată de rata de solvabilitate, ceea ce înseamnă că în capitalul total al băncii, capitalul subscris şi vărsat reprezintă cea mai mare parte, iar împrumuturile subordonate (capitalurile de categoria 2-a) sunt foarte puţine.

• Cancelarul german a devenit problema Europei

Cancelarul german deţine soarta economică a Europei în mâinile ei. Dar criticii spun că Angela Merkel a devenit acum principala problemă a Europei. Un căpitan bun în vremuri de bunăstare, dar lipsită de imaginaţie şi curaj când vine vorba de crize, spun experţii. În Germania există convingerea profundă că disciplina şi austeritatea sunt singurele modalităţi de ieşire din criza actuală. Soluţiile precum eurobondurile colective sau intrevenţia Băncii Centrale Europene ca un creditor de ultimă instanţă sunt privite ca acţiuni iresponsabile. "Consilierii ei sunt absolut convinşi că au dreptate şi nu vor lua lecţii de la anglo-saxoni, existând un pericol real ca Merkel, care nu este nici un intelectual, nici un economist, să devină femeia care a distrus euro, din cauza acestei lipse de îndrăzneală", spune un comentator.

• ROMANIA LIBERA

• Armament. Retorica lui Medvedev împinge Moscova către un nou Război Rece. Ce poate face Rusia împotriva scutului antirachetă?

Declaraţia preşedintelui Rusiei potrivit căreia ar fi ordonat forţelor armate ale ţării sale să elaboreze un plan de distrugere a sistemelor antirachetă ale NATO a alarmat atât Europa, cât şi Statele Unite. Analiştii speră că afirmaţiile lui Medvedev fac parte din campania electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc luna viitoare. Tensiunile dintre Moscova şi Washington au atins o nouă culme, iar resetarea relaţiilor dintre cele două state, considerată una dintre priorităţile administraţiei Obama, pare să fi eşuat definitiv. Medvedev a declarat că Rusia este pregătită să instaleze rachete Iskander, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, în enclava rusă Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia şi Lituania.

• Nu puteau urmări hoţii pentru că-şi furau singuri benzina

Peste 65 tone de combustibil s-au evaporat în trei ani din gestiunea inspectoratelor de poliţie Tulcea şi Arad şi ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă Sibiu şi Braşov. Nu mai puţin de 182 de instituţii din cadrul Ministerului de Interne (Poliţie, Jandarmerie, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) au fost verificate din dispoziţia ministrului de Interne, Traian Igaş. "Am declanşat verificări la stocurile de combustibil deoarece, în ultimul timp, şefii acestor instituţii spuneau că nu pot lucra din cauza lipsei combustibilului, deşi se alocau suficienţi bani.

• S-a resemnat Traian Băsescu cu hegemonia germană?

Prin adeziunea de ultimă oră la doctrina "Statelor Unite ale Europei"", Traian Băsescu semnalează că nu mai crede în reformarea ţării şi că este dispus să accepte chiar şi hegemonia germană pentru a salva România de ea însăşi. Este un deznodământ trist pentru o ţară care este pe cale să rateze încă o dată întâlnirea cu istoria. Printre ştirile din ultima săptămână despre execuţia stalinistă a lui Mircea Geoană şi despre suspendarea preşedintelui s-a strecurat oarecum neobservată vestea că Uniunea Europeană îşi trăieşte ultimele clipe în forma pe care o cunoaştem astăzi.

• Kovesi: Cercetările în cazul Petromservice, extinse asupra jurnaliştilor care au primit nelegal bani

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a declarat, joi seara, la B1 TV, că cercetările în cazul devalizării Petromservice se vor extinde asupra tuturor persoanelor fizice şi juridice, implicit asupra jurnaliştilor, care au primit bani din conturile companiei, potrivit Mediafax. Întrebat dacă şi asupra jurnaliştilor se vor extinde cercetările, procurorul general al României a spus că dacă au primit bani din acele conturi o să se stabilească în ce calitate. "Dacă ei nu au ştiut de activitatea infracţională, probabil vor fi martori. Dacă au ştiut, probabil că nu vor fi martori", a afirmat Codruţa Kovesi, adăugând că nu poate spune mai multe.

• ZIARUL FINANCIAR

• Ne-aţi pus să privatizăm băncile, iar acum vreţi să ne lăsaţi fără finanţare

Preşedintele Băsescu i-a avertizat pe austrieci, şi până la urmă pe toate băncile străine, să nu lase România fără finanţare. Preşedintele României Traian Băsescu a lansat ieri un atac de o duritate fără precedent la adresa băncilor, acuzând Occidentul de lipsă de fair play dacă după ce a impus privatizarea sistemului bancar românesc se pregăteşte acum să lase economia fără finanţare în plină perioadă de criză. Poziţia lui Băsescu a fost declanşată de anun­ţul de luni-seară al autorităţilor austriece de supraveghere a băncilor privind limitarea acordării de credite noi în regiune în funcţie de atragerea de refinanţări locale.

• Finanţele trebuie să facă titlurile de stat mai accesibile şi să le promoveze mai mult ca să le vândă populaţiei

Guvernul are nevoie de bani pentru a putea plăti în continuare pensiile şi salariile, pentru a finanţa investiţiile în autostrăzi, şcoli şi spitale şi pentru a-şi achita vechile datorii, iar sursele de bani sunt tot mai puţine. Băncile străine din România, care au dus greul finanţării statului în ultimii ani, îşi restrâng activitatea din cauză că nu mai primesc bani de la băncile-mamă. Investitorii străini, care au început să strâmbe din nas şi la bondurile Germaniei, nu se apropie de obligaţiunile româneşti dacă nu primesc randamente foarte mari. În aceste condiţii, statul are puţine opţiuni şi ar trebui să se îndrepte şi către populaţie sau către companiile locale pentru a strânge bani. Nu prin taxe şi impozite mai mari, ci vânzându-le titluri de stat.

• Banca Naţională: Este o idee bună ca statul să împrumute direct de la populaţie, dar încrederea oamenilor că aceasta va ajuta la creştere este cheia

Reprezentanţii băncii centrale se declară de acord cu demersul finan­ţării statului direct de la populaţie printr-o emisiune de obligaţiuni pe termen lung, dar spun că trebuie ca guvernul trebuie să mărească credibilitatea acţiunilor şi programelor sale şi să ţină cont că, împreună cu mediul privat, obiectivul principal este crearea de locuri de muncă. Nicolae Dănilă, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, spune că este de acord cu un asemenea demers, de a emite obli­gaţiuni în lei către populaţie, dar trebuie întărită încrederea populaţiei în soluţiile şi programele guvernamentale.

• Averea financiară a românilor însumează 26 de miliarde de euro

Averea financiară totală a românilor se ridică la circa 26 mld. euro, sumă care acoperă abia jumătate din datorita publică guvernamentală, de circa 46 mld. euro. Fiecare român are în medie o avere financiară - calculată ca diferenţă între plasamentele financiare şi datoriile la bănci - de 1.182 de euro, fiind astfel la coada clasamentului între ţările din regiune, arată un raport publicat în vară de grupul italian UniCredit. Preţul actual al unui titlu de stat este de 10.000 de lei (2.300 de euro), ceea ce înseamnă că majoritatea românilor nu-şi permit să cumpere în prezent un astfel de bond. Depozitele bancare sunt principalul instrument de economisire, deşi ponderea lor a coborât de la 63% din activele financiare, în 2010, la 59% anul acesta, adică circa 15 miliarde de euro. În schimb, plasamentele în titluri de stat ale românilor însumează circa 470 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.

• Criza datoriilor a pătruns în inima zonei euro şi-i ameninţă existenţa. Vrea cineva destrămarea uniunii monetare?

Bursele europene au sângerat ieri cu o intensitate mai mică decât în zilele anterioare. Întâmplător sau nu, ieri a fost Thanksgivingul în SUA, ţara de unde provin cei mai mari manageri de active din lume. Cum s-ar putea explica discrepanţa dintre costurile de finanţare ale europenilor şi ale americanilor? "Este vorba de atacuri, dar speculative, făcute de investitorii care profită de situaţia de fapt. Ceea ce vedem este o îngrijorare cu privire la soluţiile de rezolvare a crizei europene. Investitorii percep că situaţia se agravează. Germania este victima poziţiei pe care o deţine în Europa", spune economistul Aurelian Dochia. El a explicat că sunt multe bănci americane expuse la zona euro, iar o catastrofă în Europa nu le-ar servi, pe termen scurt, la nimic.

• Italienii şi belgienii fac apel la patriotism pentru a vinde bonduri populaţiei

Creşterea puternică a datoriilor publice este o problemă cu care se confruntă toate statele europene, iar concurenţa pentru a atrage resurele disponibile pe pieţele financiare este acerbă, ceea ce determină ca investitorii internaţionali să fie foarte selectivi. În plus, neîncrederea că aceste state vor reuşi să-şi plătească datoriile şi să-şi reducă deficitele prin măsuri de austeritate face ca primele de risc cerute de investitori să fie tot mai mari, iar costurile de finanţare ale statelor să crească puternic. În aceste condiţii, chiar şi Franţa sau Germania au dificultăţi în atragerea de capital de pe pieţe, iar pentru state puternic îndatorate precum Italia sau Belgia vânzarea de bonduri la un cost rezonabil devine aproape o misiune imposibilă. De aici nevoia acestor state de a se baza mai mult pe cetăţenii proprii şi de a încerca să-i convingă pe aceştia să pună umărul la ieşirea din criză prin achiziţia de bonduri.