REVISTA PRESEI - 26.10.2010

• ADEVĂRUL

• Domnu" Dan s-a dat în fapt în stenograme

Dan Diaconescu recunoaşte într-o discuţie cu Ţârlea Paul Petre, organizatorul jocului de noroc Eurotombola de la Prima TV, că a încasat 4.500 euro din cei 100.000 ceruţi pentru a nu dezvălui presupusele nereguli ale jocului. Interceptările din dosarul Ţârdea, dezvăluie şantajatul practicat de patronul postului de televiziune Dan Diaconescu şi Mitruş (Mihai) Ghezea. Dan Diaconescu recunoaşte personal că a primit de la Ţârdea Paul Petre suma totală de 4.500 euro, ce trebuie scăzuţi din suma totală de 100.000 euro, cerută în total.

• Dan Diaconescu: Procurorii îşi cereau scuze la mine: "Iartă-ne, dar pur şi simplu ne este frică"

Dan Diaconescu neagă acuzaţiile pentru care a fost trimis luni în judecată. Jurnalistul este acuzat de două fapte de şantaj, una din 2005 când a a cerut 100.000 de euro şi alta în 2009 când a cerut 200.000 de euro. Nu mi se poate reproşa mie că iau bani de la firme. În dosarul din 2005, aceiaşi procurori mi-au dat începerea urmăririi penale fără să fiu interogat. Nu am luat niciun fel de ban, nu am cerut niciun fel de ban, a declarat Dan Diaconescu în direct la postul Realitatea TV.

• Preşedintele Traian Băsescu a descris în amănunt "Mica Justiţie"

Preşedintele Traian Băsescu a explicat în cadrul unei declaraţii de presă susţinută la Palatul Cotroceni, legea micii reforme în justiţie pe care a promulgat-o recent. "Astăzi am promulgat o lege extrem de importantă, cea despre mica reformă în justiţie. Este la fel de importantă ca şi Codurile, care vor intra în vigoare ceva mai târziu, la sfârşitul anului viitor. Legea răspunde exigenţelor românilor ca procesele să se rezolve mai repede", a declarat şeful statului.

• Greva din Franţa: războiul nervilor, câştigat de Sarkozy

Cei mai mulţi dintre comentatorii politici sunt de părere că preşedintele Sarkozy joacă în aceste zile o miză importantă, cu 18 luni înaintea alegerilor prezidenţiale. El pare să fi făcut din contestata şi controversata reformă a sistemului de pensionare o prioritate a sfârşitului de mandat, dar şi un simbol al angajamentului său de a schimba Franţa. În "teren" însă, Hexagonul are încă mult de suferit din cauza lipsei de benzină cauzată de blocarea, din cauza grevelor, a rezervoarelor de combustibili.

• Presa rusă se ia de Baconschi

Publicaţia rusă "Nezavisimaia Gazeta" comenta, în ediţia de ieri, declaraţiile făcute de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, în " The Wall Street Journal" în care "sfătuia" Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria. Cotidianul moscovit notează că şeful diplomaţiei de la Bucureşti l-a susţinut astfel pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a făcut o declaraţie pe această temă săptămâna trecută. Baconschi susţine că NATO şi Rusia trebuie să facă eforturi comune pentru ca Moscova să renunţe la "gândirea specifică Războiului Rece referitoare la împărţirea sferelor de influenţă".

• Afaceri româneşti în regiune cu ajutorul ONU

Oamenii de afaceri români pot contribui la cheltuirea eficientă a miliardului de dolari donat Naţiunilor Unite de Ted Turner pentru dezvoltare internaţională prin investiţii. Amir Dossal, directorul Biroului ONU pentru Parteneriate, a venit recent la Bucureşti pentru a convinge sectorul privat să investească în regiune cu ajutorul organizaţiei.

• Românii încep să-şi piardă simţul proprietăţii

Tinerii aleg să stea cu chirie decât să plătească zeci de ani credite la locuinţe. Tinerii români nu mai au acelaşi simţ al proprietăţii precum părinţii lor. Îndatorarea pe cel puţin 20 de ani pentru a cumpăra o locuinţă îi face pe mulţi să aleagă chiria. Să stai cu chirie este mai ieftin decât să plăteşti rate la un credit imobiliar şi, în plus, ai o mobilitate mai mare, în cazul schimbării serviciului, a oraşului de rezidenţă sau chiar dacă decizi să pleci în altă ţară.

• Tot mai multe agenţii imobiliare intră în faliment

În ultimii doi ani, între 8.000 şi 10.000 de agenţii imobiliare din România şi-au încetat activitatea sau şi-au schimbat domeniul de activitate, potrivit unor studii de piaţă realizate în ultima perioadă. Cum era de aşteptat, Capitala conduce în topul oraşelor unde s-au închis cele mai multe astfel de firme, cu un număr de aproximativ 3.000 de agenţii închise. În urma încetării activităţii unui număr atât de mare de firme, experţii din piaţă apreciază că mai mult de 30.000 de angajaţi şi-au piedut locul de muncă.

• SUA şi Marea Britanie dau liber la tipărit bani

Pentru a evita intrarea într-o nouă etapă de recesiune, cele două mari puteri economice vor tipări bani pe care îi vor injecta apoi în piaţă. Tăierile bugetare anunţate ar putea forţa banca centrală britanică să imprime bani pentru a stimula economia. Trezoreria americană a apelat deja la această soluţie.

• 2.000 de miliarde de dolari pentru revenire

Până acum, Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a tipărit 1.700 de miliarde de dolari, suma fiind investită în achiziţia de active. Cu toate acestea, creşterea economică, de numai 2% estimată de analişti pentru al treilea trimestru din 2010, nu este de ajuns pentru a oferi speranţe de angajare celor 14,8 milioane de şomeri din Statele Unite, informează Bloomberg. Astfel, instituţia va tipări încă 500 de milioane de dolari pentru a-şi revitaliza economia, sunt de părere economiştii de la Goldman Sachs. "Ne aşteptăm la un anunţ de 500 de milioane de dolari sau poate puţin mai mult în următoarele şase luni", a declarat Jan Hatzius, economistul-şef pentru SUA al instituţiei financiare.

• Reducerile trimit Marea Britanie la tiparniţă

Planul de reducere a cheltuielilor bugetare dezvăluit de guvernul britanic săptămâna trecută, prin care autorităţile de la Londra speră să economisească 128 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, ar putea forţa banca centrală a statului să apeleze la aceeaşi metodă, potrivit economiştilor de la UBS. Aceste speculaţii, dublate de încrederea în scădere a investitorilor faţă de abilitatea premierului britanic David Cameron de a acoperi deficitul bugetar de aproximativ 156 de miliarde de lire sterline, adică 10,4% din Produsul Intern Brut, ar putea duce la o şi mai mare depreciere a monedei naţionale.

• CURENTUL

• Nicolae Popa a fost trimis în Indonezia împreună cu complicea sa

În dosarul privind favorizarea condamnatului Nicolae Popa apar informaţii inedite privind fuga din ţară a celui folosit de Sorin Ovidiu Vîntu, ca paravan, în relaţia cu FNI şi SOV Invest.Tovarăşa de pribegie a acestuia se numeşte Carmen Aurelia Popa şi, în 2000, era amanta lui Nicolae Popa, numele de familie comun fiind doar o coincidenţă exploatată probabil, ulterior, de Nicolae Popa. Deşi condiţiile fugii lui Nicolae Popa sunt încă neclare, faptul că el a fost însoţit la Jakarta de către amantă este un aspect ce rezultă din documentele depuse la dosar.

• Ultima escrocherie a lui Vîntu, ultima victimă

Odată lăsat în libertate de către judecători, Sorin Ovidiu Vîntu s-a apucat să facă în continuare "meseria" în care are deja un "doctorat" luat cu "suma cum laudae": escrocheria. Cea mai nouă victimă pare să fie Sebastian Ghiţă, un băiat tânăr, priceput în ale calculatoarelor, care conduce aparent o afacere de succes transpusă în grupul Asesoft. Principalul obiect de activititate al acestei societăţi este conceperea şi distribuirea pe piaţă a softurilor produse de această companie şi, bineînţeles, ca orice afacere de succes, contracte cu statul fără discriminări ministeriale. Deşi s-a trâmbiţat pe toate canalele că cel care urmează să preia Realitatea Media ar fi omul de afaceri Cristian Burci, Vîntu a ales un paravan mult mai convenabil, un personaj imaculat, un tânăr businessman de succes, la vedere.

• Conştiente de eşecul moţiunii, PSD şi PNL se faultează reciproc

După ce au pregătit o vară întreagă aşa-zisa moţiune de cenzură populară în speranţa dărâmării Cabinetului Boc, vinovat de toate relele statului profund social construit de Iliescu în urmă cu 20 de ani, liderii PSD şi PNL au început de zilele trecute să se atace reciproc, după ce nu au fost în stare să închege o majoritate solidă în jurul unui posibil Cabinet alternativ. Pe de altă parte, coaliţia Grivco a mai primit ieri o lovitură sub centură după ce liderii PDL-UNPR şi cei ai UDMR au decis ca parlamentarii lor să participe la dezbaterile moţiunii, dar să nu-şi exprime votul, spre disperarea lui Ponta, care se vede în situaţia de a utiliza planul de rezervă ce constă în stimularea presiunii străzii.

• Modelul, de Tia Şerbănescu

Nu numai PDL ci şi UDMR şi UNPR au hotărât să stea miercuri în sală dar să nu voteze la moţiunea de cenzură lăsând opoziţia să se chinuie singură pentru cele 236 de voturi necesare dărâmării guvernului. Anunţul a fost făcut de dl Mircea Toader, cel cu al cărui deget s-au votat scăderea TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, adică o gaură bugetară de aproape un miliard de euro. Performanţa a determinat "The Economist" să titreze zilele trecute: "România, un model de cum nu se conduce o ţară". Iată că am ajuns şi noi model în Europa! Să nu ne ascundem însă după degetul lui Toader, multe legi s-au votat cu degetul în gură şi au trebuit schimbate de zeci de ori. De-asta probabil coaliţia s-a temut de propriile erori şi trădări şi a hotărât să nu rişte nimic.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Salariul minim, o bombă cu ceas

Nicolescu: Dacă se păstrează legislaţia actuală, zeci de mii de firme vor falimenta, ceea ce va genera un nou val de şomeri. Agathon: O majorare a salariului fără a fi urmată de măsuri pentru scăderea fiscalităţii pare aproape imposibilă în acest moment. "Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte foarte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât", a spus Jeffrey Franks. Reprezentanţii patronatelor susţin însă că o creştere a salariului minim în condiţiile în care se păstrează actuala legislaţie nu va face altceva decât să bage în faliment alte câteva de zeci de mii de firme şi să genereze un nou val de şomeri în perioada următoare.

• Nabucco va face lobby la UE pentru suplimentarea fondurilor

Până acum s-au locat 200 mil. euro. Furnizori de gaze ar putea fi, pe lângă Azerbaidjan şi Irak, Turkmenistanul, Egiptul şi Turcia. Afectat de criza financiară, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea proiectelor energetice şi de infrastructură, consorţiul Nabucco intenţionează să ceară UE suplimentarea fondurilor deja acordate, astfel încât construcţia gazoductului să se înfăptuiască. Purtătorul de cuvânt al consorţiului Nabucco, Christian Dolezal, a declarat ieri în cadrul unei întâlniri cu presa că oficialii care fac parte din proiect vor face lobby la Uniunea Europeană pentru obţinerea unor finanţări suplimentare.

• Firmele au economisit mai mult ca persoanele fizice

Depozitele în lei ale populaţiei continuă să scadă şi în luna septembrie, cu 0,5%, o evoluţie similară fiind regăsită pe acest segment de clientelă şi la depozitele în valută, dar totalul depozitelor se menţine pe un uşor avans lunar, de 0,3%, susţinut de clienţii companii, potrivit datelor BNR. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut în septembrie cu 0,5%, până la 61,5 mld. lei. Comparativ cu septembrie 2009, depozitele în lei ale populaţiei au înregistrat o creştere nominală de 4,2%, dar o reducere în termeni reali cu 3,3%. Exprimate în lei, depozitele în valută ale populaţiei au coborât tot cu 0,5%, la 39,3 mld. lei, în condiţiile unei deprecieri a monedei naţionale cu 0,18%. Firmelor le merge mai bine. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 1,6%, până la 44,8 mld. lei. În ultimele 12 luni, depozitele firmelor au crescut cu 7,8%, respectiv 0,1% în termeni reali.

• Immofinanz vrea să vândă sau să preia integral proiectele rezidenţiale din România ale Adama

Grupul negociază în acest sens cu alţi acţionari ai proiectelor. Investiţiile în cele 4 proiecte vizate depăşeşte 56 milioane de euro. Grupul austriac, Immofinanz, rezultat din fuziunea Immofinanz AG şi Immoeast, vrea să vândă participaţia deţinută în cadrul mai multor proiecte rezidenţiale dezvoltate în România de Adama Holding sau să preia integral aceste proiecte, potrivit Mediafax. În prezent Immofinanz are 30% din cele patru proiecte vizate. Cele patru proiecte sunt: Evocasa Armonia şi Evocasa Selecta, ambele din Bucureşti, totalizând 262, respectiv 77 de apartamente, ambele finalizate. Celelalte două ansambluri sunt Copou Bellevue din Iaşi, cu 120 de apartamente, şi Evocasa Orizont din Ploieşti, cuprinzând 156 de unităţi localive, acestea fiind în curs de finalizare.

Proiectele reprezintă în total investiţii de peste 56 de milioane de euro.

• Creditele în euro ies din perioada de graţie

Marjele enorme de dobândă practicate de bănci la creditele în euro au putut fi camuflate de nivelul extrem de scăzut al Euribor. Dobânzile interbancare super-reduse sunt pe cale să iasă din garanţie, astfel că ratele la credite nu mai pot fi ţinute mult timp la valorile actuale. În următorii ani, clienţii se pot aştepta la rate tot mai mari arată o analiză a conso.ro. Din cea de-a doua parte a anului, dobânzile interbancare la euro au început să crească lent. Euribor la 3 luni a urcat de la 0,6-0,7% la peste 1%. Motivul a fost anunţul cu privire la dispariţia treptată a stimulilor care au permis dobânzilor să scadă la valori excepţional de scăzute.

• Americanii nu mai pot visa la o pensie liniştită

Datoriile pe cardurile de credit, susţinerea financiară a copiilor, facturile medicale imense şi lipsa locurilor de muncă sunt principalele cauze. Un număr din ce în ce mai mare de americani care au peste 55 de ani au renunţat la visele de pensionare frumoase, confruntându-se cu o realitate financiară sumbră: recesiunea a făcut ca multe persoane să rămână fără un loc de muncă sau veniturile acestora au scăzut, exact în perioada în care se aşteptau să aibă cele mai mari contribuţii pentru pensie.

• Spania, lider european al reţelei feroviare de mare viteză

Spania va deveni în decembrie liderul european în privinţa transportului feroviar de mare viteză, cu o performanţă tehnologică generatoare de locuri de muncă, însă una din păcate foarte costisitoare pentru o economie care parcurge o perioadă grea de criză, potrivit AFP. Reţeaua feroviară de mare viteză a Spaniei va depăşi în decembrie 2.000 de kilometri, după ce va fi deschisă cea de-a 4-a rută, de 438 de kilometri, între Madrid şi Valencia. Făcând o comparaţie, reţeaua feroviară de mare viteză a Franţei are 1.900 de kilometri, iar cea a Germaniei are o lungime de 1.300 de kilometri. La nivel mondial, Spania va fi întrecută doar de China (peste 3.500 de kilometri) şi Japonia (2.500 de kilometri), scrie Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• RTV, închiriată unui afacerist transpartinic

Sebastian Ghiţă, patronul grupului Asesoft, a preluat managementul postului de televiziune patronat de Vîntu, printr-un contract de 75 de milioane de euro. Sarabanda ştirilor legate de vânzarea companiei Realitatea Media a ajuns la final. După ce în ultimele luni nume grele au fost vehiculate în cursa pentru preluarea trustului patronat de Ovidiu Vîntu, numele succesorului la "tron" e o surpriză: Sebastian Ghiţă, creierul colosului IT Asesoft.

• Dosarul penal şi "Prahova" lui Ghiţă

Aurelian Sebastian Ghiţă ţine capul de afiş al unui dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Noul manager al Realitatea Media este inculpat, alături de mai multe persoane, într-o cauză legată de traficul cu produse petroliere, deschis de aproape cinci ani. Prejudiciul adus statului se ridică la 20 de miliarde de lei vechi. Între 2008 şi 2009, soluţionarea dosarului a stat literalmente pe loc, fiind amânată la fiecare termen.

• Stăpân la Antena 1 Ploieşti

Printr-un interpus, Ghiţă controlează şi Antena 1 Ploieşti, operată prin intermediul firmei Flash Media TV. Numele interpusului - Răzvan- Ionuţ Chirilă. Acesta deţine 51% din firma care operează staţia locală a Antenei 1 şi e verişorul primar al soţiei lui Ghiţă, Mădălina. Răzvan-Ionuţ Chirilă este băiatul lui Leon Chirilă - editorialist la ziarul "Prahova" şi cumnat al lui Dumitru Cârstea - socrul lui Ghiţă şi patron al publicaţiei cu tiraj judeţean.

• Sebastian Ghiţă, relaţii "soft" cu toate partidele

Sebastian Ghiţă este un om de afaceri cu relaţii bune în tot eşichierul politic. Este prieten cu Victor Ponta, preşedintele PSD, dar şi cu liderul PNL Crin Antonescu şi cu soţia acestuia, Adina Vălean. Are conexiuni foarte bune şi la PDL. Este prieten cu Dorin Cocoş, soţul ministrului Elena Udrea. Este naşul lui Codruţ Şereş, vicepreşedinte PC, dar nu are relaţii bune cu Dan Voiculescu, mogulul Antenelor. Unul dintre contractele cele mai mediatizate a fost cel pentru producerea programului de centralizare a rezultatelor alegerilor europarlamentare din 2007. "Este o obligaţie să cunosc, să colaborez şi să ajut în limitele legii toate partidele mari din România" a precizat Sebastian Ghiţă pentru EVZ.

• Crin Antonescu: "Nu ne rămâne decât să acţionăm fiecare cum poate"

Eşecul negocierilor dintre PSD şi PNL pe numele înlocuitorului pentru Emil Boc şubrezeşte parteneriatul opoziţiei de la o zi la alta. Nici runda de discuţii consumată ieri nu a dus la desemnarea unui premier-alternativă, înaintea moţiunii de cenzură, aşa cum doreau liberalii. Obţinerea unui nou Johannis, asumat public de PSD, aşa cum s-a întâmplat în 2009, ar echivala pentru PNL cu o garanţie că, într-un eventual guvern de criză, vor fi pe picior de egalitate. PSD a insistat însă ieri ca nominalizarea şefului guvernului să fie făcută după eventuala dărâmare a lui Boc.

• FINANCIARUL

• Căile Ferate Române, cu datorii de 835 mil. lei, sunt la un pas de faliment

SNTFC CFR Călători, sub actuala conducere, se află în pragul insolvenţei, după ce compania de stat a ajuns să nu mai poată plăti datoriile furnizorilor de vagoane şi creditele accesate. Urmează vânzarea CFR "pe bucăţi"? Achiziţiile penale sau fără vreo viziune economică efectuate în ultimii 10 ani la societăţile ce au compus CFR-ul până în 1998 şi-au atins scopul, astfel că firmele feroviare de stat sunt strânse cu uşa atât de bănci, cât şi de furnizori. În acest timp, managerii de la CFR sunt cercetaţi penal, iar contractele păguboase curg neîntrerupt spre proiecte a căror finalitate este să transfere pe nimic tot sistemul feroviar pe mâna unor privaţi susţinuţi politic. Asta e privatizarea.

• Asesoft a preluat managementul Realitatea Media

Divizia media a grupului Asesoft, companie condusă de Sebastian Ghiţă, a semnat un contract de management cu Consiliul de Administraţie al Realitatea Media. Asesoft va opera posturile Realitatea TV, The Money Channel şi staţiile de radio Realitatea FM şi Guerrilla FM pe o perioadă de cinci ani şi va investi 75 mil. euro, se arată în comunicatul companiei Asesoft. Firme din grupul Asesoft, precum Asesoft International şi Teamnet, au donat PDL anul trecut suma de 80.000 de lei, respectiv 55.000 de lei, potrivit datelor din Monitorul Oficial. Sorin Freciu, preşedintele CA al Realitatea-Caţavencu, a declarat pentru "Financiarul" că acest contract implică numai businessul Realitatea Media, nu şi partea editorială. Acesta a mai spus că datoriile Realitatea Media se ridică la aproximativ 10 mil. euro.

• Publicitatea TV la 9 luni: 160 mil. euro

Agenţiile media estimează că investiţiile totale în advertisingul pe micile ecrane vor totaliza 200 mil. euro în decembrie a.c. În primele trei trimestre ale anului, investiţiile nete în publicitatea la TV au fost de aproximativ 160 de milioane de euro, nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentanţii agenţiilor media se aşteaptă ca în lunile rămase până la finele acestui an bugetele advertiserilor destinate promovării pe micile ecrane să se diminueze faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza măsurilor de austeritate ale guvernului.

• Statul român, pârât la Bruxelles pentru un "cadou" de 2,1 mil. euro către Wizz Air

Afacerile dubioase patronate de Ministerului Transporturilor a ajuns subiect de investigaţie la Bruxelles. Directoratul General de Concurenţă a Comisiei Europene a început o anchetă asupra contractelor frauduloase dintre Aeroportul Timişoara şi compania maghiară Wizz Air. "Miezul" ar putea fi un ajutor de stat acordat unui operator aerian privat, pe criterii şi argumente care miros a corupţie. Comisia Europeană (CE) a cerut Guvernului României clarificări cu privire la un presupus ajutor de stat ilegal acordat companiei aeriene Wizz Air Hungary Ltd., în valoare de 2,1 milioane de euro doar în 2009.

• Ieftinirea creditelor populaţiei prin măsuri administrative va duce la scumpirea lor în viitor

Costul finanţării unei bănci determină preţul împrumuturilor. Economia românească are nevoie, într-adevăr, de un cost mai redus al creditelor pentru persoanele fizice şi companii, însă măsurile administrative şi legile adoptate în ultima perioadă nu vin să ajute această idee. Dimpotrivă, determină scumpirea împrumuturilor în viitor, apreciază preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

• Soldul împrumuturilor a urcat la 208 mld. lei, susţinut de finanţările în valută

Populaţia a continuat să-şi retragă banii din depozite. La finalul trimestrului III, soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor a urcat până aproape de 208 miliarde de lei, nivel susţinut de împrumuturile în valută. Potrivit datelor BNR, creditarea în monedă străină a înregistrat un avans anual de 10,1% pe componenta corporate şi de 9,8% pe cea de retail. În acelaşi timp, împrumuturile în lei au scăzut pe ambele zone.

• Mobius: Multe companii fac un IPO doar pentru rambursarea creditelor

Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Asset Management, spune că preţul acţiunilor scade de multe ori după ce companiile realizează o ofertă publică iniţială (IPO) pentru a veni pe Bursă, deoarece acestea nu caută fonduri pentru dezvoltarea afacerii, ci doar pentru rambursarea creditelor. Atragerea de capital suplimentar, mai ales pe pieţele emergente, unde preţul acţiunilor a înregistrat în anumite perioade câştiguri semnificative, are de multe ori un caracter oportunist. "Aceste companii pot considera că atunci când preţul acţiunilor este în creştere, este o idee bună să strângă fonduri, deşi este posibil să nu aibă un motiv specific, altul decât < rambursarea împrumuturilor contractate > sau < consolidarea bilanţului >.

• Alegeri în SUA: companiile germane au donat 1,7 mil. $, cele franceze 1,2 mil. $

Fiecare mare societate îşi urmăreşte propriile interese economice, multe dintre acestea pariind pe victoria democraţilor. Se ştie deja cine este învingătorul viitoarelor alegeri legislative americane de la jumătate de mandat: banul. Pentru că scrutinul din 2 noiembrie va stabili un nou record al cheltuielilor electorale. Potrivit Center for Responsive Politics (CRP), o autoritate în materie, în jur de 3,7 mld. $ vor fi utilizaţi de candidaţii pentru Congres, de partidele sau suporterii lor, faţă de 2,8 mld. $ de la precedentele alegeri, din 2006. Cu o săptămână înaintea alegerilor legislative, laitmotivul democraţilor americani a devenit evitarea unui dezastru. La 2 noiembrie, americanii vor decide viitoarea configuraţie a Camerei reprezentanţilor şi pe noii ocupanţi a jumătate din locurile din Senat.

• GÂNDUL

• De ce nu poate statul să vă ceară acum taxă de autostradă

Întreţinerea celor două autostrăzi din România, Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Cernavodă, a fost deja atribuită unor consorţii iar contractele expiră în 2012. Până la acea dată statul nu poate impune o taxă de autostradă pe A1 şi A2. Taxa pentru mersul pe una dintre cele două autostrăzi ale României, de 3-4 euro pe 100 de kilometri, pe care Ministerul Transporturilor ar vrea să o introducă în paralel cu rovinieta, nu poate fi cerută şoferilor decât peste doi ani. Documentul în care se precizează instaurarea noii taxe, care este deja pe masa Guvernului, cu avizul Transporturilor şi al Finanţelor, nu se poate aplica pentru autostrăzile A1, Bucureşti - Piteşti, şi A2, Bucureşti-Cernavodă decât începând din 2012.

• De ce nu mai are Băsescu escortă de poliţişti: "vreau să fiu un om liber"

Preşedintelui Traian Băsescu pare să-i placă faptul că nu mai are escortă a poliţiei, la care a renunţat în urmă cu o lună, supărat că unii dintre protestari şi-au aruncat caschetele în curtea Cotrocenilor. Băsescu a lăsat să se înţeleagă, ieri, că nu va reveni asupra acestei decizii, deşi a primit raportul solicitat Ministerului de Interne despre incidentele apărute la mitingul din 24 septembrie. Şeful statului a precizat, într-o conferinţă de presă, că a primit de câteva săptămâni raportul "profesionist" întocmit, dar că nu l-a făcut public pentru că are observaţii în legătură cu responsabilitatea unor oameni din minister şi referitor la "politizarea" MAI.

• Cât trebuie să pui deoparte lunar ca să îţi trimiţi copilul la facultate în România

Reprezentanţii companiilor de asigurări îi sfătuiesc pe cei interesaţi să încheie o asigurare încă din primii ani ai copilului. La majorat, copilul poate beneficia de o sumă de circa 31.000 lei, dacă părinţii vor pune deoparte 150 de lei lunar. Părinţii care vor să-şi trimită copiii la o facultate din România ar trebui să pună deoparte lunar minimum 75-150 de lei, începând de la o vârstă fragedă a copilului, astfel încât, la maturitate, acesta va avea asiguraţi banii pentru studii.

• Războiul dintre bănci şi stat continuă. Finanţele se împrumută tot mai greu

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci aproape jumătate de miliard de lei (460 de milioane de lei), la un randament mediu de cel mult 7% pe an. Statul a împrumutat astfel mai puţin de jumătate din valoarea programată, de un miliard de lei, deşi oferta băncilor a fost de 1,23 miliarde de lei. Ministerul de resort a anunţat, încă din vară, prin vocea fostului ministru al Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, că statul va refuza să se împrumute de la bancheri la dobânzi de peste 7% pe an. Nici licitaţia precedentă de astfel de titluri de stat nu a mers mai bine. Pe 11 octombrie Finanţele au vrut să vândă certificate de stat tot de un miliard de lei, sumă programată din care nu a reuşit să ia decât 37%, deşi, din nou, oferta băncilor a depăşit suma programată de Finanţe.

• Tot mai puţini români, interesaţi de depozitele în lei

Valoarea totală a depozitelor în lei care aparţin gospodăriilor populaţiei a scăzut în septembrie cu 0,5%, până la 61,5 miliarde de lei, faţă de luna precedentă, conform datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). Per total, soldul depozitelor în monedă naţională a crescut cu 0,3% luna trecută faţă de august, datorită persoanelor juridice, respectiv a firmelor.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Funeriu, ministrul pixelului albastru

La scurt timp de la izbucnirea scandalului "pumnul lui Băsescu", după difuzarea imaginilor cu un copil lovit peste faţă de preşedintele ţării, unul dintre celebrii necunoscuţi ai politicii româneşti, actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, s-a au-to-sesi-zat şi a ţinut să-i sară în ajutor şe-fului statului cu o demonstraţie fizico-informatică a nevinovăţiei lui. Daniel Funeriu a fost numit apoi ministru al Educaţiei în Guvernul Boc II.

• Big brother de 32 milioane de euro

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) îşi doreşte ca din 2011 românii să aibă cărţi de identitate electronice. Noul big brother, care va condensa într-un cod de bare orice român de rând, costă nici mai mult, nici mai puţin de 32 milioane de euro. Până anul viitor, în luna iulie, ar trebui să fim amprentaţi şi înnobilaţi cu cipuri pentru a fi monitorizaţi în orice moment şi mai ales în orice loc ne-am afla.

• Ajustările erau inevitabile, complicaţiile erau evitabile de Ilie Serbanescu

Mult mai puţin invazivă ar fi fost o devalorizare-şoc a leului, cu urmarea sa inevitabilă: o creştere cu caracter aproape general a preţurilor. Aceasta ar fi produs desigur o coborâre a nivelului de trai. Dar nu tocmai acest lucru se urmăreşte printr-o ajustare? Să nu ne amăgim şi să nu încercăm induceri în eroare: tocmai acest lucru se urmăreşte! Atâta doar că factura ar fi venit la plată la toţi, şi nu numai la unii, şi ar fi venit la plată dacă nu chiar proporţional, măcar mai echilibrat, în raport de contribuţia la crearea situaţiei existente. Şi oricum nu ar fi fost dirijată forţat doar asupra celor cu cea mai insignifiantă contribuţie la această situaţie. În plus, economia ar mai fi respirat şi unele sectoare ar fi ieşit din sufocarea actuală.

• Ne apropiem de Schengen

România a parcurs aproape tot procesul de eva-luare a condiţiilor de aderare la spaţiul cu frontiere interne fără control. Lungul drum al României către spaţiul Schengen mai are un hop de trecut. Este vorba despre ultima vizită de evaluare la care va fi supusă ţara noastră şi care se referă la punerea în aplicare a Sistemului de Informaţii Schengen - SIS/SIRENE. Partea teh-nică este în curs de derulare, sistemul naţional de semnalări fiind aproape în totalitate introdus în baza de date a sistemului general, urmând ca în următoarele trei zile să se încheie procesul de încărcare a bazei de date, iar până la data de 3 noiembrie să se definitiveze "baza de producţie", adică cea a semnalărilor reale.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Reţeaua CSM, gata de un nou mandat

Final. Alegerile pentru forul de conducere al magistraţilor vor avea loc în mai puţin de o săptămână. După cum se ştie, CSM a fost criticat în toţi anii în rapoartele de ţară ale UE, în principal pentru că i-a protejat pe magistraţii suspectaţi de corupţie sau acuzaţi de incompetenţă. De asemenea, CSM fost acuzat că a făcut promovări în funcţii de conducere sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe criterii clientelare. Justiţia riscă să reediteze practicile de până acum dacă alegerile pentru componenţa CSM, ce sunt programate pentru data de 1 noiembrie, nu vor respecta standardele legalităţii moderne şi europene, stabilite încă din aprilie 2005, prin modificarea legii de organizare şi funcţionare a CSM. Comisia Europeană şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, au atenţionat România că vor urmări cu interes respectarea normelor procedurale în cadrul alegerilor în cadrul CSM.

• Noul Osama bin Laden

Din luna august, SUA au adăugat listei oficiale a teroriştilor de top - condusă în continuare de Osama bin Laden - un nume nou: cel al lui Ilyas Kashmiri, membru Al-Qaida, lider al organizaţiei Harkat-ul-Jihad al-Islami (HuJI - Mişcarea Sfântului Război al Islamului) şi conducător al Brigăzii 313. Serviciile secrete americane îl consideră pe Kashmiri drept "cel mai efectiv, periculos şi încununat de succes conducător de guerillă din lume".Dacă Osama bin Laden poate fi numit simbolul organizaţiei teroriste Al-Qaida, iar adjunctul său Ayman al-Zawahiri este cel care a definit în ultimii ani atât ideologia organizaţiei cât şi viziunea strategică a acesteia pe termen lung, Ilyas Kashmiri poate fi socotit fără îndoială şeful aripii operaţionale a grupării.

• Cum a încercat Diaconescu să distrugă o emisiune concurentă

Dan Diaconescu şi jurnalistul Mitruş Ghezea ar fi pus la cale, în aprilie 2005, decredibilizarea jocului "Eurotombola" de la Prima TV. În acest plan ar fi fost implicaţi şi foştii şefi ai Loteriei Române, care voiau să lanseze un joc concurent la OTV. Loteria ar fi plătit "serviciul" cu un apartament, două maşini şi 10.000 de euro. Procurorii l-au trimis în judecată pe Dan Diaconescu pentru două fapte de şantaj: una din 2009, când victima ar fi fost primarul arădean Florin Moţ, iar cealaltă în 2005, când cel şantajat a fost omul de afaceri Petre Paul Ţârdea.

• Realitatea TV: Trafic de influenţă pe axa Udrea-Cocoş-Stolojan în dosarul Alro (stenograme)

Soţul ministrului Elenei Udrea, Dorin Cocos, ar fi intervenit pe langa Theodor Stolojan sa-i primeasca si sa-i ajute pe sefii de la ALRO în cazul achiziţiei de energie la preţuri derizorii, potrivit Realitatea TV, care a publicat luni seară o stenogramă a unor discuţii dintre Cocoş şi Marian Daniel Năstase, vicepreşedinte CA ALRO Slatina. Printre persoanele interceptate în acest dosar se mai numără şi Verestoy Attila, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Luni seară, Stolojan a intervenit telefonic în emisune şi a acuzat postul tv că incearca sa creeze confuzie amestecând ALRO cu "băieţii deştepţi" care au făcut contracte de vânzare-cumpărare pentru energie ieftină.

• FMI, promotorul unei noi ordini mondiale?

Când Dominique Strauss-Kahn a preluat conducerea FMI, în 2007, mulţi se întrebau dacă instituţia îşi mai are rostul. Astăzi, Fondul guvernează lumea în calitate de autoritate financiară supremă, care i-a împrumutat Europei, până acum, 250 miliarde euro, cei mai mulţi proveniţi din contribuţii asiatice. Promovează FMI o nouă ierarhie globală, cu Asia pe primul loc? Summitul financiar al G-20 de la Gyeongju (Coreea de Sud) s-a închis, sâmbătă, cu un acord istoric de reformare a FMI: Europa a cedat două fotolii din cele 24 care compun Directoratul Executiv al FMI, instituţie pe care vechiul continent o conduce de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

• ZIARUL FINANCIAR

• Numărul total de bugetari este ţinut la secret în Ministerul Finanţelor şi furnizat doar la cerere

Cel mai important indicator din ultimii doi ani la care, în declaraţiile oficiale, se raportează toată lumea, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul, autorităţile publice - este vorba de numărul de bugetari - este în România "secret de stat". Acest indicator, spre deosebire de rata şomajului, care este publicată lunar de Ministerul Muncii, rata dobânzii de referinţă, publicată lunar de BNR, sau salariul mediu din economie, publicat lunar de Institutul Naţional de Statistică, nu apare în niciun document oficial al vreunei instituţii de stat din România. Institutul de Statistică publică lunar numărul de angajaţi în administraţia publică, învăţământ şi sănătate, dar fără numărul de angajaţi din Ministerul de Interne, MApN şi Serviciile Secrete

• FMI discută despre salariul minim. Dar deficitul?

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că "ar putea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, însă susţine că această decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare nesustenabilă ar avea efecte negative. În ceea ce priveşte posibilitatea majorării ţintei de deficit bugetar pentru 2011, semnalele nu sunt foarte optimiste până acum. "Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte negative.

• Cine este Sebastian Ghiţă, patronul grupului Asesoft, şi cum se explică seria de achiziţii realizate în plină criză

Rezervele de cash şi prudenţa din cei aproape 10 ani în care economia a crescut exploziv şi acum deciziile de a investi într-un moment în care piaţa a atins un punct atât de slab încât o scădere este puţin probabilă, sunt, pe scurt, elementele-cheie ale strategiei care face din Asesoft un câştigător al crizei, spune Sebastian Ghiţă, antreprenorul care a pus pe picioare un conglomerat cu un business anual de peste 300 mil. euro în IT&C şi electro-retail şi care se extinde şi spre comunicaţii, media, energie eoliană, imobiliare şi vin.

• Una din trei Dacii vândute la export este un Duster

SUV-ul Duster a luat faţa lui Sandero la cinci luni după ce a fost lansat pe piaţa europeană, depăşind modelul de clasă mică atât la exporturi, cât şi în ceea ce priveşte producţia în cadrul uzinei de la Mioveni, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pe luna septembrie. Totodată, este pentru prima dată când cel mai bine vândut model Dacia este unul care are un preţ de peste 10.000 de euro, în condiţiile în care marca autohtonă a fost relansată în 2004 sub conceptul de "maşina de 5.000 de euro".

• Deficitul bugetar după 9 luni, cu 1 mld de euro sub ţinta agreată cu FMI

Deficitul bugetar a ajuns la sfârşitul lunii septembrie la 23,3 mld lei (5,5 mld. euro) reprezentând 4,56% din PIB, cu aproape 5 mld. lei (1,2 mld. euro) sub ţinta negociată cu FMI, de 28,2 mld. lei (6,7 mld. euro). Veniturile totale au fost de 120,4 mld. lei, în creştere cu 3,6%, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Încasările din TVA au continuat să crească, fiind cu 7,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce la accize creşterea a fost de 7,9%.

• Guvernul încearcă să îi convingă pe unguri să renunţe la pensiile private. În joc sunt 10 mld. euro

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a iniţiat un proiect de lege prin care contribuabilii vor avea posibilitatea de a se reîntoarce la sistemul de pensii de stat în dauna fondurilor de pensii private, scrie presa maghiară. În joc sunt activele de 9,8 miliarde de euro deţinute de fondurile private de pensii. Un reprezentant guvernamental a declarat că această mişcare este făcută pentru "a păstra banii oamenilor în siguranţă, departe de investiţiile riscante pe care le fac fondurile de pensii private". "Dacă parlamentul va aproba legea, oricine va putea decide să transfere la stat pensiile acumulate în fondurile private", a spus Gabriella Selmeczi, comisar guvernamental pe pensii.