REVISTA PRESEI 27.02.2018

• ADEVARUL

• De ce nu ia PSD în calcul suspendarea lui Iohannis?

De la nominalizarea premierului Dăncilă, PSD se poartă suspect de amabil în relaţia cu Klaus Iohannis. Iar cu cât se apropie mai mult momentul deciziei finale privind revocarea şefei DNA, cu atât mesajele PSD sunt mai puţin agresive faţă de preşedinte. "Nu luăm în calcul suspendarea preşedintelui Iohannis", este linia de conduită anunţată de Liviu Dragnea. De ce?

PSD ştie că într-o confruntare politică de asemenea amploare este esenţial să menţină presiunea supra adversarului. Este adevărat, mediatic presiunea se menţine, dar de la nivelul gurilor de tun PSD, reacţiile au fost mult mai reci în aşteptarea hotărârii preşedintelui asupra cererii de revocare a procurorului-şef DNA, cerere înaintată de Tudorel Toader săptămâna trecută.

În alte împrejurări, cum ar fi acceptarea celui de-al treilea guvern PSD, s-a vorbit pe larg despre o eventuală suspendare, dacă preşedintele Iohannis nu ar respecta voinţa majorităţii. De data asta, atacul lansat public a vizat doar un aspect de conflict juridic de natură constituţională în care Iohannis s-ar plasa dacă nu aprobă revocarea doamnei Kovesi din funcţie. Este un mesaj slab care nici nu a avut vreun fel de acoperire legală şi constituţională. În mod evident, preşedintele nu este obligat să semneze nimic din ceea ce i se trimite, având capacitate decizională. Chiar şi în cazul numirii unui ministru în urma unei remanieri, act care ţine în mod clar de voinţa premierului, preşedintele poate respinge, chiar dacă o singură dată, propunerea primită, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională.

• Cum îl concurează Jeff Bezos pe Elon Musk: cea mai extravagantă competiţie din istorie

Alături de trimiterea unei maşini în spaţiu, asamblarea unui ceas care să funcţioneze 10.000 de ani într-un munte poate fi premisa unei întreceri tehnologice plină de extravaganţe, purtată între miliardari precum Jeff Bezos sau Elon Musk şi la care asistă umanitatea.

Bezos, proprietarul companiei de comerţ online Amazon şi cel mai bogat om din lume, a anunţat, recent, pornirea lucrărilor la instalarea unui ceas uriaş în interiorul unui munte greu accesibil din vestul statului Texas, care va funcţiona, estimează proiectanţii, cel puţin 10.000 de ani.

Ceasul matusalemic îşi va procura energia din ciclurile termice zi/noapte ale planetei şi va reprezenta simbolul "gândirii pe termen lung", după cum îl prezintă Jeff Bezos, pe Twitter. Miliardarul american este cel care finanţează proiectul cu suma de 42 de milioane de dolari, prin intermediul "Bezos Expeditions", fondului de investiţii de capital de risc pe care îl deţine. Prin acest fond, Bezos a creat, printre altele, şi Blue Origin, o companie aerospaţială similară SpaceX, fondată de Elon Musk.

• BANCHERUL

• Poate rezistă România populismului plafonarii dobânzilor la credite?

Populismul politicienilor, dar şi a presei, naşte monştri cam peste tot în lume, aşa că de ce să ne lăsăm noi mai prejos? Să înfieram în continuare băncile şi IFN-urile pentru greşelile din trecut sau prezent şi să le obligăm prin lege să ne dea credite gratis, dacă se poate, nu? Că doar Parlamentul, că şi ziarul, e al nostru şi facem ce vrem cu el.

De ce să ne punem noi cu burtă pe carte, să studiem puţîn şi să analizăm cum aplică alte ţări, cu siguranţă mai înţelepte decât noi, astfel de plafoane la dobânzi, şi cum am putea să învăţăm şi noi de la alţii pentru a o duce toţi mai bine? E mult mai simplu şi mai pasionant să ne invrajbim, să mai noscocim o lege sau un articol cu care să stârnim aplauzele poporului şi like-urile cititorilor pentru că am mai lovit o dată în băncile bogate şi lacome.

Nicio îndoială că plafonarea dobânzilor la credite este încă o lege populistă, fiind propusă de acelaşi parlamentar, Daniel Zamfir, care a inventat legea dării în plata şi pe cea a conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, un apropiat al avocatului Gheorge Piperea, cel care are nenumărate procese împotriva băncilor, aşadar este direct interesat în discreditarea sistemului bancar.

• COTIDIANUL

• Reţeta poloneză pentru "ţările deţinute de străini"

La scurt timp după instalarea în fruntea guvernului de la Varşovia, premierul Mateusz Morawiecki arăta că Polonia este "o ţară deţinută de străini" şi că el şi Partidul Lege şi Justiţie, condus de Jaroslaw Kaczynski, "luptă împotriva acestei colonizări a ţării". "Vrem să fim şi vom fi un partener egal pentru entităţile străine", spunea premierul. "Ne-am vândut aproape toată economia", spune premierul, nemulţumit că banii din ţară "sunt transferaţi în fiecare an sub formă de dividende, dobânzi, depozite către investitorii străini". Nu o dată, Morawiecki a pomenit în discursurile sale despre situaţia Poloniei redată de economistul francez Thomas Piketty, iar acest lucru a atras atenţia analiştilor de peste Ocean. "Liderul polonez pariază pe Pikkety. Strategia este contradictorie, însă poate să funcţioneze", scrie Bloomberg.

Rareori poţi vedea un fost bancher devenit politician conservator citându-l şi aprobându-l pe Pikkety, arată Bloomberg, având în vedere că economistul francez este considerat "noul Marx", un critic al acumulării bogăţiei şi al inegalităţilor sociale. Strategia lui Morawiecki este bazată pe ideea că Polonia trebuie să înlocuiască modelul de dezvoltare bazat pe investiţii străine, iar asta înseamnă oprirea pe moment a privatizărilor, facilitarea împrumuturilor interne în faţa celor externe şi promovarea rolului de investitor al marilor companii de stat, câtă vreme companiile private cu capital autohton sunt prea mici şi insuficient de curajoase, arată Bloomberg.

• CURENTUL

• Dacă nu citeşte, Dăncilă greşeşte: " pensia minimă va creşte de la 5200 de lei la 6400 de lei anul acesta"

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a acordat un interviu postului România TV în care a vorbit despre legea pensiilor: "Pensia minimă va creşte de la 5200 de lei la 6400 de lei anul acesta, punctul de pensie va creşte la 1100 anul acesta. Vom aplica acelaşi principiu european: la muncă egală să fie remuneraţie egală. Ne-am propus ca până la sfârşitul anului să mergem cu legea pensiilor în Parlament, dar e important ca atunci când venim cu legea, să nu avem probleme.", a declarat premierul Viorica Dăncilă la România TV.

Desigur că voia să spună 520 de lei şi respectiv 640 de lei dar oricum pentru votanţii PSD astea sunt detalii nesemnificative.

• JURNALUL NATIONAL

• Gyor - CSM Bucureşti 28-24. Echipa noastră pierde primul loc în grupa principală

CSM Bucureşti a fost învinsă în deplasare de echipa maghiară Gyori Audi ETO KC cu scorul de 28-24 (13-11), luni seara, într-un meci din Grupa principală I a Ligii Campionilor la handbal feminin.

CSMB a făcut un joc modest şi a sfârşit prin a pierde la patru goluri în faţa deţinătoarei trofeului, după ce a fost condusă şi la şapte goluri, 24-17 (46).

''Tigroaicele'', care în meciul tur s-au impus cu 28-22, nu au reuşit să ţină pasul cu adversarele, egalând o singură dată, 4-4 (min. 16). CSM a suferit mai ales pe faza de atac, unde Neagu, Gullden, Niombla şi Kurtovic nu au fost inspirate şi nu au reuşit decât rareori să deschidă lacătul apărării maghiare.

Pentru CSMB au marcat Cristina Neagu 6 goluri, Isabelle Gullden 5 goluri, Marit Frafjord 3, Majda Mehmedovic 3, Gnonsiane Niombla 2, Amanda Kurtovic 2, Nathalie Hagman 1, Sabina Jacobsen 1, Aneta Udriştioiu 1.

• NATIONAL

• Ciorbea duce reforma fiscala pana la Pastele cailor

Intrebat de ce tergiverseaza luarea unei decizii legata de atacarea la CCR a ordonantei care a legiferat "revolutia fiscala" marca Misa, Victor Ciorbea a pus intarzierea pe seama sindicalistilor.

Conform naravului deja cunoscut, actualul Avocat al Poporului o lungeste cat poate cu asa numita revolutie fiscala. Respectiv amana la nesfarsit sa spuna daca va ataca sau nu ordonanta de urgenta cu pricina, asta desi sindicatele si Opozitia i-au cerut lui Ciorbea sa atace transferul contributiilor de la angajator la angajat inca de la sfarsitul anului trecut, inainte ca masura sa intre in vigoare. Intre timp, transferul contributiilor a devenit stare de fapt de la 1 ianuarie 2018, dar Victor Ciorbea cugeta in continuare. Ca sa justifice amanarea luarii unei decizii, Avocatul Poporului sustine ca este vorba despre o petitie cu o complexitate deosebita si care se adauga unui "numar insemnat de petitii cu obiect similar" - fapt care prelungeste analiza.

• ROMANIA LIBERA

• Doi procurori CSM, care vor da avizul pentru revocarea lui Kovesi, au dosare la DNA

Sectia pentru procurori din CSM condusa de vicepresedintele Consiliului, Codrut Olaru, va lua in discutie marti, 27 februarie 2018, orele 14.00, solicitarea ministrului Justitiei, Tudorel Toader, privind avizul pentru revocarea din functie a procurorului sef al DNA.

La eveniment, alaturi de membrii CSM, procurorii Codrut Olaru, Cristian Ban, Nicolae Solomon, Florin Deac si Tatiana Toader vor mai participa Procurorul General Augustin Lazar, dar si ministrul Tudorel Toader.

Printre membrii CSM se afla insa procurori care, in opinia noastra, ar trebui sa se abtina de la exercitarea votului in ce priveste avizarea cererii de revocare a Laurei Kovesi din DNA, intrucat exista elemente care ar putea pune la indoiala obiectivitatea lor.

• ZIARUL FINANCIAR

• De ce abonaţii clinicilor private stau la coadă cu zilele, iar cei care plătesc cash sunt programaţi imediat? ZF Live Wargha Enayati, Intremedica: Furnizorii de abonamente medicale au intrat în jocul de preţ mic. Cu 10 euro lunar pentru abonamentul medical nu poţi să acoperi nevoile unui abonat. Nu poate să fie mai ieftin decât un abonament la sală

"Problema de bază a abona­men­telor este preţul. Acum 20 de ani, un abonament costa 20 de dolari şi aco­perea o zecime din serviciile de astăzi, iar acum costă 10 euro şi acoperă de 10 ori mai mult decât acoperea atunci."

Companiile care oferă angajaţilor abo­na­mente medicale la clinicile private din Ro­mânia trebuie să urmărească şi calitatea, nu doar cel mai mic preţ, iar suma de 10 euro lunar pentru un abonament medical nu este su­ficientă pentru a acoperi nevoile unui abo­nat, a spus Wargha Enayati, acţionar prin­cipal al Intermedica şi preşedintele diviziei de să­nătate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvol­ta­rea României, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

"Furnizorii de abonamente medicale au intrat în jocul de preţ mic. Companiile nu caută calitate, ci preţul mic. Cu 10 euro nu poţi să acoperi nevoile unui abonat, companiile trebuie să caute calitatea, nu pot să ceară servicii de lux cu 10 euro.