REVISTA PRESEI 27.03.2014

• ADEVARUL

• Mişu Negriţoiu, propus pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară

În cadrul sesiunii de declaraţii de la ieşirea din BNR, premierul Victor Ponta a anunţat că fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu este propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Premierul a spus că luni, 31 martie, se va lua o decizie finală. Potrivit premierului, Mişu Negriţoiu urmează să fie audiat luni de către comisiile parlamentare de specialitate, iar marţi să fie votat în Parlament pentru această funcţie. "Va primi mai puţini bani ca acum", a adăugat Ponta. Salariul preşedintelui ASF se ridică la 14.000 de euro pe lună. Mişu Negriţoiu, 63 de ani, este economist, preşedinte al ING, a fost ministru de stat pentru coordonare, strategie şi reformă (1992-1993) şi a mai fost deputat în legislatura 1996-2000, însă şi-a dat demisia din Parlament în 1997. Negriţoiu şi-a început activitatea în ING în urmă cu 15 ani, timp de şase ani a fost director general al instituţiei bancare, iar din 2012 este preşedinte al băncii (funcţie neexecutivă).

• Deutsche Welle - Din greşeală în greşeală spre rusificarea finală?

E România în pericol? Dar Republica Moldova? Ce va mai face Putin şi ce anume l-a încurajat?Şi cum se va raporta vestul la Rusia după raptul teritorial comis în Crimeea? Anexarea Crimeii e o palmă pe obrazul multora. Pe al putinofililor din politica şi ziaristica românească, în frunte cu Victor Ponta şi adulatorii săi mai vechi şi mai noi. Pe al antiamericanilor care au înteţit artificial conflictul dintre Washington şi o Europă dezarmată, mizând pe SUA pentru a fi apărată, ce s-a trezit, după ţicneala deceniilor de nesocotite reduceri de bugete militare, că dârdâie de frica Rusiei şi speră sincer ca Unchiul Sam să-şi regăsească potenţa şi să nu o pedepsească. Dar şi pe-al lui Barack Obama. Ca şi pe al unora din aliaţii săi care semnalizează, mai nou, indirect, că vestul va tolera, tacit şi vinovat, alipirea la Rusia a peninsulei ucrainene. O simplă recapitulare a erorilor, gafelor şi greşelilor comise în ultimii 25 de ani în raporturile Occidentului faţă de Putin demonstrează că o serie întreagă de ipoteze nechestionate multă vreme se cer grabnic revizuite. Între ele e şi supoziţia potrivit căreia apartenenţa la alianţa nord-atlantică i-ar pune pe foştii sateliţi ai Moscovei la adăpost de foamea de teritorii a Kremlinului.

• Micii soldăţei ai lui Putin: viitoarele trupe de elită ale Rusiei încep instrucţia de la 5 ani

Copiii ruşi au posibilitatea de a participa încă de la vârste fragede la acţivităţi militare, prin înrolarea în centre militare sportive, anunţă "Daily Mail" într-un material dedicat centrelor de antrenament pentru minorii din Rusia. Cluburi sportive militare precum "Berkut" (care se traduce prin vultur auriu) antrenează tinerii ruşi care visează la o carieră în unităţile de elită ale Moscovei, unde vor lupta pentru patria-mamă sub comanda preşedintelui Vladimir Putin. Pe site-ul de prezentare al clubului pentru copii sunt prezentate diverse activităţi în care sunt implicaţi viitorii soldăţei. Într-una dintre imagini apare un băiat îmbrăcat în echipament militar de camuflaj, cu pistolul îndreptat spre o ţintă necunoscută. Copiii pot fi înrolaţi de la vârsta de cinci ani şi învaţă să mărşăluiască, fac antrenamente exterioare şi sunt învăţaţi să lupte corp la corp. Ulterior învaţă să folosească şi arme de foc, iar de la 12 ani se familiarizează cu celebrele puşti Kalaşnikov.

• Boardul FMI a aprobat evaluările acordului cu România

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, miercuri, prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro. Board-ul FMI a avizat de asemenea derogarea de la criteriul de performanţă referitor la soldul general al bugetului consolidat, ratat cu o diferenţă mică, în mare parte ca urmare a unor cheltuieli mai mari cu cofinanţarea proiectelor UE. Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro, a anunţat FMI printr-un comunicat. Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

• ANPC a dat în judecată Raiffeisen Bank şi cere eliminarea comisionului de administrare din contractele de credit ale instituţiei pentru că ar fi ilegale

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a dat în judecată Raiffeisen Bank pentru comisioanele de administrare pe care aceasta le percepe la creditele de nevoie personale şi la cele ipotecare. Instituţia de stat a recurs la instanţă după ce legislaţia prin care pot fi denunţate clauzele abuzive a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2013. Potrivit prevederilor, o clauză dintr-un contract preformulat declarată ca fiind abuzivă va fi eliminată din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte. Comisionul de administrare variază între 0,33% şi 0,9% din soldul creditului. Dosarul din instanţă are numărul 316/3/2014 şi este înregistrat la Tribunalul Bucureşti. ANPC acuză banca că nu a denunţat actele adiţionale cu ocazia emiterii Ordonanţei de Urgenţă 50/2010, privind creditele pentru consumatori.

• Ponta: Transportatorii corecţi vor putea recupera o parte din acciza suplimentară de 7 eurocenţi

Acciza la carburanţi va fi aplicată din luna aprilie, iar Guvernul va introduce şi un set de măsuri fiscale care să permită transportatorilor corecţi, neimplicaţi în acte de evaziune fiscală, să recupereze o parte importantă din suma aferentă acestei accize, a afirmat premierul Victor Ponta. "O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală", a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

• Încă o lovitură din industria grea: Armătura Cluj vrea să închidă turnătoriile de fontă şi alamă şi să concedieze personalul

Consiliul de Administraţie al producătorului de armături Armătura Cluj-Napoca (ARM) solicită acordul acţionarilor pentru închiderea turnătoriilor de alamă şi fontă şi să disponibilizeze angajaţii din cele două secţii şi, totodată, propune vânzarea tuturor bunurilor imobile pentru plata unor datorii. Propunerile Consiliului de Administraţie al firmei vor fi discutate într-o AGA programată pentru data de 28 aprilie, potrivit unui convocator transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Firma nu precizează în convocator câte persoane vor fi disponibilizate în urma închiderii celor două turnătorii. La jumătatea anului trecut, Armătura avea 224 de angajaţi.

• Ultimul bilanţ al SRI cu Traian Băsescu la comandă

Prezent la bilanţul de activitate al SRI pe 2013, ultimul la care a participat în calitate de şef al statului, Traian Băsescu a rememorat primul său mandat şi a vorbit despre începutul reformării instituţiei. Totuşi, şeful statului a abordat şi teme referitoare la provocările viitoare ale SRI. În contextul regional actual, a arătat preşedintele, România trebuie "să consolideze componenta de contraspionaj" şi să acorde atenţie sporită ameninţărilor externe. "E posibil ca România să fie unul din beneficiarii repoziţionării resurselor militare ale NATO în teritoriul Uniunii Europene, ceea ce o va face mult mai atractivă după elementele de baze militare care există acum, elementele Deveselu, o va face şi mai atractivă pentru spionaj. De aceea, componenta de contraspionaj trebuie consolidată ca o adaptare la realităţile de astăzi", a punctat Băsescu.

• CURENTUL

• Soţia deputatului PSD Marin Neacşu - numită ilegal în fruntea PAID România, de unde încasează lunar mii de euro

Liderul grupului pesedist din Camera Deputaţilor, Marian Neacşu, pare să-şi iubească foarte tare familia, motiv pentru care a avut grijă atât de nevastă cât şi de fiica sa, pe care le-a racordat la reţeaua banilor publici. Ce-i drept , pentru faptul că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar deputatul PSD ar putea plăti scump, chiar cu funcţia, Marian Neacşu fiind trimis în judecată la sfârşitul anului trecut pentru conflict de interese. În cazul soţiei, lucrurile sunt mai complicate, întrucât ea a fost avizată în funcţia de director general al asigurătorului PAID România, Nicoleta Radu-Neacşu, în urmă cu aproape un an de zile, fără să fie îndeplinită una dintre cerinţele prevăzute de legislaţie, care prevede o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul asigurărilor pentru o poziţie de conducere. Surse din piaţa asigurărilor susţin că pentru funcţia de la PAID România Nicoleta Neacşu încasează lunar un salariu net de 5.000 de euro.

• "Zgonea TV", visul şefului Camerei Deputaţilor, pe punctul de a deveni realitate din banii publici

Zgonea are un vis: cel al înfiinţării unei televiziuni. Una numai pentru el care să-l transmită de dimineaţă până seara cum prezidează el şedinţele Camerei. De altfel, Zgonea a avut dese excese de narcisism şi este foarte preocupat de cum dă în faţa camerelor. Zgonea pregăteşte cheltuieli de milioane de lei pentru viitoarea televiziune a Parlamentului. Laptopuri de 5.000 de lei bucata, desktop-uri de circa 4.500, sau aparat foto de 6.000 lei. Ce l-a dat de gol pe Zgonea a fost sistemul de arhivare de peste un 100.000 de lei , folosit în televiziune pentru procesare imaginilor video, precum şi software-ul de transmisie live pe internet în valoare de 30.000 de lei. Împreună cu alte câteva achiziţii auxiliare pentru parcul auto, Camera a anunţat dotări în valoare de 1.099.000 lei. De asemenea, Zgonea şi ai săi au alocat suma de 5 milioane de RON pentru renovarea mai multor săli de la Cameră.

• CURIERUL NATIONAL

• Vanda Vlasov, martor în dosarul tatălui său

Prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj, Vanda Vlasov, a fost audiată ieri de procurorii anticorupţie care îl anchetează pe tatăl său sub acuzaţia de luare de mită, aceasta declarând, la ieşirea din sediul DNA, că tatăl său este arestat ilegal şi că, oricum acesta "nu a pus mâna pe bani"."Curtea de Arbitraj nu are personalitate juridică. Încadrarea pe care i-au dat-o (lui Mihail Vlasov, n.r.) este de trafic de influenţă. Influenţa este exercitată asupra unui funcţionar public, deci, în cazul lui tata, s-ar fi exercitat o influenţă asupra mea. Arbitrul nu este funcţionar public, deci tata, la acest moment, este arestat ilegal. Să-i schimbe încadrarea juridică", a spus Vanda Vlasov. Fiica fostului preşedinte al CCIR a afirmat, despre faptul că Mihail Vlasov mergea la cazinouri, că tot ceea ce se spune despre tatăl său sunt "legende". "Tata este un om extraordinar, este un mare jurist, dar aşa este el, un om mai liber, un om mai rebel. La cazinou joacă şi prinţul Albert. Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii", a subliniat Vanda Vlasov.

• Băsescu: România ar putea fi beneficiara repoziţionării forţelor NATO

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că este posibil ca România să fie unul dintre beneficiarii repoziţionării forţelor NATO, urmare a evoluţiilor din regiune, ceea ce o va face "mult mai atractivă" pentru spionaj, astfel că trebuie consolidată componenta de contraspionaj, informează Mediafax. După şedinţa de bilanţ a SRI, preşedintele Băsescu a susţinut o declaraţie de presă alături de directorul Serviciului, George Maior, în care a vorbit şi despre priorităţile instituţiei pentru anul 2014. "În mod categoric, ne trebuie adaptare cu privire la riscurile de intensificare a activităţilor de spionaj pe teritoriul României, urmare a evoluţiilor din regiune", a spus şeful statului. El a adăugat că "este posibil ca România să fie unul dintre beneficiarii repoziţionării forţelor NATO (...), ceea ce o va face mult mai atractivă (...) pentru spionaj". "De aceea, componenta de contraspionaj trebuie consolidată, ca o adaptare la realitatea de astăzi", a continuat preşedintele.

• Fondul de Compensare va despăgubi păgubiţii de la Harinvest

Consiliul ASF a hotărât azi că sunt întrunite condiţiile pentru intervenţia Fondului de Compensare a Investitorilor, în scopul despăgubirii clienţilor Harinvest, fiecare păgubit urmând să primească 20.000 de euro. Legislaţia prevede că toţi păgubiţii care au de încasat sume de până la 20.000 de euro vor fi compensaţi integral de către Fond. Pentru ceea ce depăşeşte 20.000 de euro, păgubiţii se pot adresa instanţei de judecată până la întregirea sumelor pretinse. ASF va informa atât investitorii cât şi instituţiile implicate în procesul de compensare, asupra paşilor procedurali de urmat, mai comunică Autoritatea.

• Cât timp se vor mai zgribuli imobiliarii

Povara pierderilor exuberanţei de acum şapte-opt ani continuă să apese piaţa de real estate. Terenuri uitate, şantiere părăsite, mall-uri goale, ansambluri rezidenţiale nevândute - reflectate toate în oglindă de active bancare fantomă - sunt realitatea care ne împiedică să vorbim despre reluarea unui nou ciclu în piaţa imobiliară. Mai este mult gunoi financiar de scos pe făraş până să vorbim de aşa ceva. Demografia din România lucrează în defavoarea sectorului. Cea mai numeroasă generaţie de români şi-a cunoscut maximul de activitate în anii 2000. Această realitate s-a supravândut într-o bulă imobiliară ale cărei ravagii pentru întreaga economie le resimţim încă şi astăzi. Dacă nu vor veni peste noi valuri de imigranţi chinezi, indieni, pakistanezi şi bangladeshieni, nu va avea cine să susţină prea curând un nou ciclu în piaţa terenurilor şi nici în domeniul rezidenţial. Noi, românii, suntem tot mai puţini...

• EVENIMENTUL ZILEI

• Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Cum a îngropat procurorul general Niţu dosarele Referendumului fraudat

După ce premierul a spus că în cazul furturilor de la urne "e vorba de dosare politice", subordonaţii lui Tiberiu Niţu au decis închiderea cauzelor. Cei mai puţin norocoşi, care au fost trimişi în judecată înainte de ordin, au primit condamnări şi cu executare. Pe 23 octombrie 2012, procurorii Parchetului General anunţau începerea urmăririi penale faţă de 24 de persoane, preşedinţi ai secţiilor de votare din localităţile Scorniceşti, Piatra Olt, Chiţeasca, Leoteşti, Coloneşti şi Dejeşti din judeţul Olt. Reprezentanţii partidelor erau acuzaţi de vot multiplu. Pe atunci, procuror general interimar era Daniel Morar. După venirea lui Tiberiu Niţu ca şef peste procurori, în mai 2013, cei 24 de responsabili au fost scoşi de sub urmărire penală. În alte cazuri, similare, cei responsabili de fraudarea voturilor au fost trimişi în judecată şi chiar condamnaţi. De când premierul Victor Ponta a transmis semnalul să nu se mai ancheteze fraudele de la Referendum, niciun dosar nu a mai fost deschis de procurorii din subordinea lui Niţu.

• Vâstnicii români - pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populaţiei

România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi peste şi venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populaţiei în general. Pentru referinţă, avem situaţiile diametral opuse din ţările membre UE cu care suntem vecini. Situaţia de la noi se regăseşte aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici şi non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia şi Danemarca se situează în apropierea Bulgariei şi nu în fruntea clasamentului, unde ţara noastră este devansată doar de Franţa şi Luxemburg.

• De ce a vrut Ponta girul lui Isărescu pentru şeful ASF

Fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu şi ministru în cabinetul condus de Nicolae Văcăroiu, Mişu Negriţoiu va fi noul şef al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Ieri, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu guvernatorul Mugur Isărescu pentru a discuta propunerea. De ce a fost nevoie de acordul lui Isărescu? "În trecut, unele detalii din activitatea de bancher a lui Mişu Negriţoiu se pare că nu au convenit Băncii Naţionale, iar premierul dorea să fie sigur că prin această numire nu intră în conflict cu BNR", au spus pentru EVZ surse parlamentare. Pentru a reabilita imaginea ASF, la BNR s-ar fi discutat chiar numirea unuia dintre angajaţii băncii la cârma Autorităţii, dar propunerea nu s-a materializat. În "cărţi" pentru poziţia de membru neexecutiv al conducerii ASF este Victor Ciorbea, care şi-ar putea da curând demisia din postul de senator PNL şi din partid.

• EXCLUSIV EVZ. Chinezii renunţă la Oltchim. Urmează lichidarea?

Termenul de depunere a ofertelor pentru preluarea combinatului vâlcean va fi decalat, ceea ce poate însemna falimentul societăţii. Chinezii, cotaţi cu prima şansă la preluarea Oltchim la pachet cu rafinăria Arpechim, fac un pas înapoi. Zilele trecute a avut loc o nouă rundă de negocieri cu statul român, în cadrul căreia aceştia ar fi cerut prelungirea cu încă şase luni a termenului de depunere a ofertelor, ceea ce aduce combinatul într-o situaţie fără ieşire. De fapt, chinezii nu sunt interesaţi de achiziţia care presupune investiţii prea mari. "Termenul se va amâna încă o dată, la cererea chinezilor, cu circa şase luni, ceea ce înseamnă începutul falimentului Oltchim. Informaţia a fost confirmată şi de surse guvernamentale apropiate de negocieri. Practic, consorţiul chinez, format din două firme, era singurul investitor interesat de preluarea Oltchim împreună cu Arpechim, care avea capacitatea financiară să preia cele două unităţi. Noul proprietar al combinatului ar trebui să vină cu circa 500 de milioane de euro numai pentru a reporni rafinăria Arpechim, deţinută de OMV Petrom.

• JURNALUL NATIONAL

• Mircea Diaconu şi-a depus candidatura pentru alegerile europarlamentare

Mircea Diaconu şi-a depus, în aceasta seară, candidatura pentru alegerile parlamentare, reuşind să strângă aproape 130.000 de semnături. Tot astăzi, ANI a informat Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014 cu privire la faptul că domnul Mircea DIACONU nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Însă, purtatorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a declarat că informarea transmisă de ANI "nu ţine loc de contestaţie. Contestaţiile se vor depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti, după ce se pronunţă BEC-ul. Dosarul de candidatură va fi analizat în şedinţă, de către membrii BEC".

• Gărzile de corp ale lui Obama, beţie cruntă la summit-ul de la Haga. Trei agenţi Secret Service au fost trimişi acasă

Trei agenţi Secret Service, însărcinaţi cu protecţia preşedintelui american Barack Obama, prezent în Olanda la începutul săptămânii, au fost trimişi acasă în SUA, după o noapte de beţie. Conform Washington Post, "unul dintre ei a fost găsit beat mort în holul unui hotel" din Amsterdam duminică dimineaţă, în ajunul sosirii preşedintelui american în Olanda, pentru summit-ul cu privire la criza din Ucraina, publicaţia citând trei surse anonime la curent cu incidentul. Conform altor surse, citate de Associated Press, ceilalţi doi nu consumaseră alcool, dar au fost sancţionaţi pentru că nu l-au împiedicat pe colegul lor să se abţină de la băutură. Secret Service, unitatea de elită responsabilă de securitatea preşedintelui american, s-a aflat în centrul atenţiei şi în aprilie 2012, atunci când mai mulţi agenţi au fost protagoniştii unui scandal cu alcool şi prostituate în timpul deplasării lui Obama la Cartagena, în Columbia.

• Realitatea Bibliei NU mai poate fi contestată. Arheologii au găsit DOVADA

Arheologii israelieni au gasit un sigiliu antic, care demonstreaza ca unul din personajele Bibliei a trait in realitate, iar faptele sale descrise in Sfanta Scriptura sunt cat se poate de adevarate. Sigiliul dateaza din secolul al XI-lea i.Hr., timp in care, potrivit Bibliei, israelitii se stabilisera in Canaan. Aceasta moneda, de dimensiuni reduse - 2,5 cm in diametru - arata lupta unui om cu un leu. Arheologii imediat au facut conexiunea cu povestea lui Samson, personajul biblic faimos pentru lupta pe care a dus-o cu filistenii. Insa evenimentul care sta marturie pe moneda-sigiliu nu se refera la aceasta lupta, ci la incaierarea dintre Samson si un leu, descrisa in Vechiul Testament. Mai mult, aceasta moneda a fost gasita in locul in care se afla granita dintre tabara israelitilor si cea a filistenilor.

• NATIONAL

• Demential! La Haga, liderii lumii au apasat pe "butoanele nucleare"

La intrunirea de la Haga, la 26 martie, liderii lumii au participat la "un joc" de simulare a unui atac nuclear si si-au testat capacitatea de a raspunde prompt, apasand pe butoanele nucleare. La simulare au participat Barack Obama, Xi Jinping, David Cameron si Angela Merkel. Jocul pe computer, "Nukes on the loose", este bazat pe situatia in care exista o alerta de atac iminent cu bomba atomica asupra unei tari occidentale, in principal. Un narator le spune jucatorilor ca bomba e gata de lansare si va produce sute de mii de morti. Liderii au fost rugati sa stea "pe pozitii", cu patru butoane in fata, si sa apese in functie de modul in care aleg sa raspunda amenintarii. Vor avertiza populatia din zona amenintata, vor actiona de capul lor, vor cere sprijin altor tari? Optiunea fiecaruia a aparut pe un ecran. Partea buna ar fi ca, prinsi fara consilieri, liderii au optat sa coopereze intre ei si au evitat atacul. "Jocul" a fost elaborat de specialisti americani in domeniul nuclear, iar "menirea acestuia este tactica, sa-i faca pe liderii lumii sa ia in serios posibilitatea unui astfel de scenariu".

• Crin Antonescu se crede Traian Basescu

Dupa ce au studiat toate iesirile publice ale lui Antonescu, pesedistii au ajuns la concluzia ca, in timp record, acesta s-a metamorfozat in Traian Basescu. Ca atare, atitudinea presedintelui PNL a devenit principala tema de atac pentru PSD. "Zilele acestea, liderul PNL arata votantilor USL ca a renuntat la «revolutia bunului-simt», preluand discursul agresiv, mincinos si smecheresc marca Traian Basescu. Domnul Antonescu este, astazi, liderul unei contrarevolutii a smecheriei, de tip Basescu. (...) Actiunile presedintelui PNL din ultima luna ne arata ca s-a predat, cu arme si bagaje, modelului Basescu de a face politica", a declarat purtatorul de cuvant al PSD, Catalin Ivan. In opinia acestuia, strategia lui Crin Antonescu este toatal gresita, iar rezultatele se vor vedea la alegerile din toamna.

• Romania are 169 de multimilionari si trei miliardari in euro

Un studiu asupra averilor private globale, realizat de compania Knight Frank, releva ca, in Romania, 172 de persoane detin minimum 30 de milioane de euro, iar trei dintre acestia au acumulat peste un miliard de euro. Conform studiului, numarul multimilionarilor a crescut din 2012 pana in prezent cu patru persoane, iar lor li se vor adauga alti 108 pana in 2020. Dintre cei 172 de bogati, 47 au averi de minimum 100 de milioane de euro, iar trei au acumulat in conturi si in proprietati peste un miliard de euro. Studiul nu dezvaluie si cine sunt posesorii averilor mentionate, dar printre cei mai bogati romani se numara, cu siguranta, Ioan Niculae si Frank Timis, care ar fi, se pare, miliardari in euro. Cifrele par impresionante, insa in Polonia, de exemplu (tara cu care se compara, de regula, Romania), sunt 487 de persoane cu averi de peste 30 milioane de dolari, 71 de centa milionari si patru miliardari.

• PUTEREA

• Miză de Bruxelles: ce câştigă viitorii europarlamentari

Dincolo de protestul lui Diaconu care susţine că se bate pentru o idee, pentru că e "oprimat, există şi o miză mai "omenească": banii. Conform statutului unic, toţi europarlamentarii au un salariu brut de aproape 8.000 de euro, din 2009 încoace, în timp ce înainte aveau un salariu echivalent cu cel al unui deputat din ţara de baştină. A fost bucurie mare pentru cei veniţi din Europa de Est (românii aveau sub o mie de euro), în timp ce italienii au plâns, deoarece aveau aproape 11.000 de euro pe lună. Dar PE s-a gândit şi la ei şi a stabilit o excepţie. Astfel, cei care au avut un mandat şi înainte de 2009, au putut opta pentru păstrarea sistemului de salarizare dinainte. Din remuneraţia actuală, după reţinerea unui impozit comunitar şi a unei asigurări de accident, mai rămân 6.200 de euro. Fiecare europarlamentar primeşte pentru fiecare zi în care semnează pentru prezenţă, suma de 304 EUR, pentru a acoperi cazarea şi costurile din zilele de activitate oficială.

• Dosarele firmei de casă a Securităţii bagă spaima în miliardarii tranziţiei

O parte din arhiva operativă a întreprinderii de comerţ exterior a Securităţii - ICE Dunărea - a fost declasificată. De astăzi, foştii persecutaţi politic, dar şi cercetătorii care obţin acreditarea în vederea documentării de specialitate, "vor avea acces la documentele din Fondul Operaţiuni Valutare Speciale (OVS) - Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea", a comunicat oficial CNSAS. Vinerea trecută, Serviciul Român de Informaţii, depozitarul dosarelor defunctei DSS, a predat CNSAS 1.498 de dosare, însumând 3.128 de volume. Prin expunerea publică a acestor documente - vorbim de tranzacţii, afaceri, conturi secretizate, trafic şi contrabandă cu armament etc. - românii ar putea să-şi facă o imagine cât de cât apropiată de adevăr asupra provenienţei reale a averilor multora dintre miliardarii zilelor noastre.

• ROMANIA LIBERA

• Autostrăzi sau pensii? Ping - pong cu 2.000.000.000 lei

Lansată cu promisiunea că va sluji la construirea de autostrăzi, acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, plătită de la data de 1 aprilie, ar putea ajunge în final să umple golurile bugetului de stat. Cu doar câteva zile înainte de a fi impusă automobiliştilor, dar şi transportatorilor rutieri, feroviari şi agricultorilor, Guvernului nu îi este clar ce cale o vor lua încasările suplimentare bugetare, cifrate la două miliarde de lei, obţinute din accizarea suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi la litru de la 1 aprilie. La fiecare litru de motorină, de luna viitoare şoferii vor ajunge să plătească statului, în total, 47 de eurocenţi cu titlul de acciză, urmând ca la benzina fără plumb suma vărsată statului ca acciză să ajungă la 50 de eurocenţi. Ideea unei accize suplimentare a fost lansată anul trecut, iar atunci se spunea că din aceşti bani se vor construi autostrăzi.

• Curtea Constituţională explică de ce a desfiinţat revizuirea

La capătul a 18 luni de dezbateri pe tema revizuirii Constituţiei, judecătorii CCR au constatat că 26 de articole din proiectul USL sunt neconstituţionale, deoarece depăşesc limitele revizuirii, 15 articole ar trebui eliminate pentru că sunt în contradicţie, iar în cazul altor câteva zeci se impune reformularea ori reconsiderarea soluţiei. Ieri au fost prezentate şi argumentele care au stat la baza deciziei din 16 februarie. Motivarea judecătorilor întăreşte şi mai mult ideea eşecului înregistrat de fosta coaliţie la putere în ceea ce priveşte revizuirea Legii fundamentale. Nu trebuie uitat că întreg procesul a fost gândit încă de la început într-un singur sens: preşedintele ţării să aibă cât mai puţine atribuţii, un rol aproape decorativ, iar Parlamentul să fie mult întărit (chiar şi faţă de puterea judecătorească).

• ZIARUL FINANCIAR

• Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank, a acceptat să preia conducerea ASF, un scaun de care nimeni nu voia să se atingă

Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank şi unul dintre cei mai titraţi bancheri din România, a fost nominalizat de primul-ministru pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), post echivalent pe pieţele financiare (asigurări, piaţă de capital şi pensii private) cu cel al lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Mandatul nu va fi deloc uşor având în vedere criza de credibilitate în care se află ASF la doar un an de la înfiinţare. Pentru nominalizarea viitorului preşedinte al ASF, premierul Victor Ponta s-a sfătuit cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care l-a acceptat pe Mişu Negriţoiu, chiar dacă acesta a fost printre puţinii bancheri care au avut curajul de-a lungul anilor să critice politica monetară dusă de Banca Naţională. Înainte de a anunţa public nominalizarea lui Negriţoiu, premierul ar mai fi încercat să le ofere funcţia lui Florin Georgescu şi Nicolae Dănilă, ambii membri în consiliul de administraţie al BNR. Aceştia însă au refuzat funcţia.

• Borza: Văd listarea Hidroelectrica în a doua jumătate a lui 2015. Un pachet de 15% va aduce 500 mil. euro

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, crede că producătorul de energie va ieşi din insolvenţă peste 7-12 luni şi estimează că lis­tarea unui pachet de 15% din acţiuni la bursă va avea loc la jumătatea anului 2015, iar compania va încasa cu cel puţin 300 mil. euro mai mult decât dacă s-ar fi listat anul acesta. "Anul acesta, Hidroelectrica ar fi încasat în jur de 300 mil. euro din listarea a 15% din capital. Pentru acelaşi pachet de 15%, Hidroelectrica va încasa anul viitor 500 mil. euro pentru că va fi o altă companie", a spus Borza. În ceea ce priveşte ieşirea din insolvenţă, Borza nu precizează o dată exactă, motivând că termenul depinde de perioada de timp în care instanţele vor soluţiona contestaţiile traderilor de energie.. În urma acestei măsuri, Hidroelectrica a fost asaltată de procese, dintre care le-a câştigat pe cele mai multe, dar a şi pierdut câteva, ceea ce a determinat revenirea companiei în insolvenţă.

• BNR revine în era conservatoare şi va menţine dobânda-cheie la 3,5%

Dobânda-cheie va rămâne "îngheţată" la 3,5% la şedinţa BNR de politică monetară de mâine, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut. Iar BNR va menţine cel mai probabil şi rezervele minime obligatorii la nivelurile actuale, având în vedere că lichiditatea din piaţă este "mai mult decât confortabilă", după cum apreciază analiştii. O măsură care ar putea să fie decisă vineri sau la şedinţele următoare de către Consiliul de Administraţie al BNR ar fi îngustarea intervalului din jurul dobânzii de politică monetară pentru facilităţile de depozit şi de credit - interval aflat acum la 3% - având în vedere că dobânda este mult mai jos acum decât era atunci când s-a setat acest interval, mai spun bancherii.