REVISTA PRESEI 28.05.2012

• ADEVARUL

• Cristian Mungiu a primit premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes. Actriţele Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, premiate pentru interpretare

Regizorul român Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu, duminică, la Festivalul de Film de la Cannes, pentru filmul "După dealuri", catalogat de presa de specialitate şi ca un favorit la un al doilea Palme d'Or pentru autorul său. Palme d'Or al Festivalului de Film de la Cannes a fost câştigat anul acesta de filmul "Amour" al lui Michael Haneke, informează AFP. Regizorul austriac Michel Haneke este pentru a doua oară luareat al Palme d'Or, el obţinând această distincţie şi pentru "Panglica albă" în 2009. Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, actriţele în rolurile principale din filmul "După dealuri" de Cristian Mungiu, au obţinut premiul pentru interpretare feminină la Festivalul de la Cannes, duminică.

• Bute, bătut şi cu centura luată

Pugilistul român a suferit o înfrângere clară în faţa britanicului Carl Froch şi a pierdut titlul mondial la categoria supermijlocie. După 30 de victorii la profesionişti, Lucian Bute cunoaşte gustul amar al înfrângerii. Românul a pierdut fără drept de apel meciul cu britanicul Carl Froch, care l-a făcut KO în runda a cincea a partidei disputate la Nottingham. Pentru Lucian, dezastrul a început în repriza a treia, când Froch l-a luat serios la pumni, băgându-lîn corzi. N-a reuşit să-şi revină şi să riposteze, încasând lovitură după lovitură şi sfârşind prin a fi declarat învins înainte de limită. Deznodământul disputei a fost dur atât pentru Lucian, cât şi pentru susţinătorii lui, care nu se aşteptau ca pugilistul din Pechea să-şi piardă în Anglia centura de campion IBF, la categoria supermijlocie. Bute era campion mondial din noiembrie 2007, când l-a învins la Montreal pe columbianul Alejandro Berrio.

• Lupta lui Ponta pentru banii daţi de Ungureanu

Guvernul USL încearcă să recupereze sumele alocare primarilor de Guvernul PDL-UDMR. "Adevărul" a făcut radiografia luptei politice din spatele finanţării administraţiei locale. Alocarea banilor pentru administraţia locală este un subiect permanent de dispută între partidele politice. Sumele de bani sunt stabilite de Guvern, prin hotărâre, iar premierii care s-au perindat pe la Palatul Victoria şi-au favorizat propriul partid şi aliaţii politici. O hotărâre de guvern în acest sens, aprobată de Mihai Răzvan Ungureanu în luna aprilie, a provocat controverse, mai ales că alocările de fonduri s-au produs cu puţin timp înainte de campania electorală. 648 de milioane de lei a alocat Guvernul Ungureanu pentru administraţiile locale.

• Hârtia lui Grăjdan, prima filă de dosar

DNA continuă audierile în cazul Constantin Grăjdan, acuzat de favorizarea infractorului pentru că a retras Inspectoratul de Stat în Construcţii din procesul fostului premier Adrian Năstase. Vizita lui Constantin Grăjdan, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), la DNA s-a încheiat joi noaptea cu începerea urmăririi sale penale, sub acuzaţia de favorizarea infractorului. Potrivit rezoluţiei, "se conturează ipoteza că învinuitul Constantin Adrian Balaban Grăjdan a emis adresa în scopul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile inculpaţilor şi pentru a îngreuna cercetarea judecătorească". Adresa prin care a retras ISC din procesul "Trofeul calităţii" şi a renunţat în numele instituţiei la 1,6 milioane de euro a fost emisă înainte ca acesta să preia în mod oficial atribuţiile specifice funcţiei, mai spune rezoluţia, în absenţa avizelor de specialitate, a unei fundamentări şi a opiniei consilierului juridic.

• Ungaria: "Noul guvern român a reacţionat isteric şi paranoic"

"Noul guvern român, prin faptul că a împiedicat înmormântarea scriitorului József Nyirö şi a organizat o adevărată vânătoare pentru rămăşiţele pământeşti ale acestuia, a jucat cartea maghiară pentru a distrage atenţia de la grava situaţie economică a ţării", a declarat pentru postul Hir TV de la Budapesta, preşedintele parlamentului ungar, László Köver. Oficialul a venit în mod special la Odorheiul Secuiesc pentru a participa la eveniment. "Am văzut din partea guvernului român un şir de reacţii isterice, paranoice şi, în acelaşi timp, comice", a spus Köver, citat de cotidianul "Magyar Nemzet". La ceremonia comemorativă, Kövér a spus că "un popor care are un fiu ale cărui rămăşiţe pământeşti provoacă spaimă, este menit să obţină victorii. Mulţi iubesc pământul secuiesc, dar puţini au ştiut să ofere secuilor în trecut şi în prezent o încurajare spirituală ca József Nyirö".

• Casele nu se vând nici la kilogram

De când a început criza, dezvoltatorii încearcă aproape orice pentru a atrage clienţi, de la reduceri de preţuri până la mobilarea apartamentului sau vânzarea cu diverse facilităţi. Acum, ei încearcă vânzarea apartamentelor "la kilogram". La cel mai recent târg imobiliar organizat la sfârşitul săptămânii trecute la Palatul Parlamentului, Târgul Naţional Imobiliar (TNI), dezvoltatorul Impact a calculat câte kilograme de materiale sunt necesare pentru construirea unui apartament, astfel că "un kilogram dintr-o garsonieră se tranzacţionează cu 2,04 lei, iar pentru un apartament de 3 camere cu doar 1,88 lei", au explicat reprezentanţii Impact. Dacă am lua preţul per total al locuinţei, am observa că nu sunt chiar aşa mici. Ofertele afişate la TNI pornesc de la 47.000 de euro, preţ în care este inclus şi un loc de parcare.

• Şefa FMI se leapădă de greci: Îmi pasă mai mult de copiii din Africa, voi plătiţi-vă impozitele!

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, le-a cerut grecilor să-şi plătească impozitele şi a recunoscut că este mai preocupată de situaţia din Africa Subsahariană decât de zona euro. "Referitor la Atena, mă gândesc la toate acele persoane care încearcă tot timpul să evite plata impozitelor. Cred că ar trebui să se ajute în mod colectiv, plătindu-şi toţi impozitele", a declarat Lagarde, într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul britanic The Guardian. Directorul FMI a recunoscut că este mai preocupată de situaţia copiilor din Africa Subsahariană, care nu au şansa să înveţe decât de Grecia. "Cred că au mai mare nevoie de ajutor decât populaţia din Atena", a subliniat Lagarde.

• O nouă categorie de săraci produsă de criză: bărbaţii divorţaţi sau despărţiţi

Pentru unii taţi, povara devine imposibil de suportat mai ales dacă îşi pierd slujba: rămân dependenţi de părinţi şi incapabili să îşi sprijine propriii copii. Mulţi ajung să trăiască pe străzi, relatează "New York Times", într+un amplu reportaj despre efectele crizei în statele din sudul Europei. Criza economică din Europa e resimţită acut de o nouă clasă socială: bărbaţii separaţi sau divorţaţi care sfârşesc fără mijloace de trai, pe străzi, încercând în zadar să se întreţină şi pe ei, dar să plătească şi pensia alimentară. Numărul taţilor care se regăsesc în această situaţie e greu de stabilit, dar chiar dacă nu e vorba de o cifră astronomică, potrivit sociologilor, e una în continuă creştere, mai ales în sudul Europei. O arată şi statistici guvernamentale, dar şi poveştile asistenţilor social.

• CAPITAL

• Viitorul euro şi al Uniunii depinde de votul grecilor

Şansele ca Grecia să iasă din zona euro sunt de peste 50%. Deşi şefii UE vor face tot posibilul pentru a evita acest lucru, problema din prezent este limitarea pierderilor posibile. Cea mai mare problemă a vecinilor Greciei, ca şi a celorlalte ţări din Uniunea Europeană este încrederea. Ieşirea elenilor din zona euro se traduce printr-un eşec major pentru moneda unică, adică depreciere, retragerea banilor din bănci, refugiul investitorilor în active sigure etc. Într-un cuvânt: haos. Nici un an nu a trecut de când grecii au băgat toţi liderii UE în şedinţă pentru că au decis să facă un referendum pentru acceptarea sau respingerea pachetului financiar (care includea şi restructurarea datoriei externe) menit să îi salveze de la intrarea în incapacitate de plată. Acum, elenii au trecut printr-o tură de alegeri parlamentare, din care au ieşit învingătoare partidele extremiste. Şi care nu au reuşit să formeze un guvern, drept pentru care urmează noi alegeri, pe 17 iunie.

• LOVITURA celui mai bogat român: Pregăteşte o MEGA-TRANZACŢIE cu petrol

Nu demult le spunea chinezilor printr-un interviu acordat presei de la ei că aprovizionarea cu petrol a Chinei este pusă în pericol, fapt pentru care trebuie să-şi diversifice resursele de petrol. La nici două luni de la acest mesaj, vrea să le vândă o parte importantă din compania sa, care deţine drepturi de concesionare a unor mari rezerve de petrol. Altfel spus, Frank Timiş se pregăteşte de încă o super-tranzacţie cu două companii chineze, dar de data asta este vorba de cealaltă companie a sa, African Petroleum, care are drepturi asupra a două zone din largul Liberiei, respectiv LB-08 şi LB-09, achiziţionate în 2005, ce au o suprafaţă de 7.200 de km pătraţi. Conform Wall Street Journal, AFRICAN Petroleum se află în discuţii pentru achiziţionarea a unui pachet de până la 10% din acţiunile companiei conduse de Frank Timiş.

• Marile puteri au decis soarta Iranului

Iranul dispune de un "drept absolut" de a îmbogăţi uraniu, a declarat şeful delegaţiei iraniene, Said Jalili, la finalul a două zile de negocieri tensionate la Bagdad cu cele şase mari puteri în legătură cu programul său nuclear. Tratatul de neproliferare le permite tuturor membrilor să îmbogăţească uraniu, a subliniat Jalili. Prevăzute să dureze o singură zi, miercuri, discuţiile între Iran, pe de o parte, Uniunea Europeană şi G5+1 /cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania/, de partea cealaltă, au continuat şi joi, Iranul insistând asupra dreptului său de a folosi energia nucleară şi în special la îmbogăţirea uraniului. Occidentul şi în special SUA suspectează că programul nuclear iranian are scopuri militare şi nu exclusiv paşnice cum susţine Teheranul.

• CURENTUL

• Ponta, primul tun: 700 miliarde lei vechi!

Premierul Victor Ponta s-a dezlănţuit sâmbătă, cu inconştienţa specifică vârstei şi a clanului mafiot din care face parte, camarila Grivco, împotriva unor lideri PDL din Moldova, pe care i-a acuzat că sunt hoţi. "Am întâlnit mulţi hoţi în viaţa mea, dar niciunul mai mare ca Flutur. Am întâlnit şi mulţi mincinoşi, dar niciunul ca Flutur", l-a atacat Ponta pe Gheorghe Flutur, sâmbătă, la o adunare de partid din Suceava. În aceeaşi zi, cu aceeaşi privire de retardat, el l-a atacat la fel de dur şi pe liderul PDL Neamţ, Gheorghe Ştefan, pe care l-a acuzat, tot fără probe, că este hoţ. "Vă rog faceţi un apel la 112 să vină poliţia să-l ia pe Pinalti pentru că se pare că nu vrea să plece altfel.

• Paza tuturor filialelor ANIF din ţară a fost dată firmei Interguard Group

Astfel, pe 23 mai 2012, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a încheiat, din dispoziţia directorului general Gheorghe Iordache, 10 contracte de prestări servicii de pază pentru toate filialele din ţară ale agenţiei, cu societatea Interguard Group SRL. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la peste 70 milioane de lei (700 miliarde lei vechi), în condiţii extrem de favorabile pentru firma agreată de conducerea ANIF. Conform prevederilor contractuale, tarifele achitate sunt cu mult peste preţul pieţii: tariful orar/post este de 10,10 lei/ora, iar tariful orar pe agent patrulă este de 45 lei/ora, fără TVA.

• CURIERUL NATIONAL

• Trebuie desfiinţate băncile centrale?

Ron Paul, candidat la Preşedinţia SUA, spune că actuala criză este rezultatul falimentului intelectual al bancherilor centrali. Invitat să conferenţieze la Fed-ul din New York, Rober Wenzel, contestatar al instituţiei, a afirmat că cel mai bine ar fi ca aceasta să îşi înceteze activitatea. "De la început şi până la sfârşit, Fed este un eşec". Politicile fără precedent de relaxare ale băncilor centrale promovate în ultimii ani au făcut aceste instituţii încă şi mai vulnerabile în faţa contestatarilor lor, după ce deja li se atribuise un rol major în declanşarea crizei financiare. Rezerva Federală Americană, într-un exerciţiu al dezbaterii publice, a lansat iniţiativa de a-i invita să conferenţieze pe cei ce denunţă activitatea şi deciziile băncilor centrale. Într-un discurs rostit la Fed-ul din New York, reputatul analist de pe Wall Street, James Grant, a afirmat că banca centrală a SUA s-a depărtat de mandatul său iniţial stabilit acum 100 de ani, lansându-se în inducerea unei inflaţii persistente, manipularea pieţelor, suprimarea artificială a ratelor de dobândă şi în planificarea centralizată a economiei.

• Germania nu este dispusă să susţină la nesfârşit sacul fără fund al Greciei

Răbdarea nemţilor faţă de statul elen se apropie de sfârşit, după ce Germania a declarat că va sprijini Grecia, dar se şteaptă ca autorităţile elene să îşi respecte obligaţiile. Costul ieşirii Greciei din zona euro ar fi greu de controlat şi ar depăşi probabil suma de 1.000 de miliarde de euro estimată anterior de Institutul pentru Finanţe Internaţionale. Germania "nu va turna bani în sacul fără fund al Greciei", iar răbdarea faţă de statul elen se epuizează, înaintea noilor alegeri din iunie, a declarat un membru conservator al guvernului condus de cancelarul Angela Merkel, potrivit Reuters.

• Marga: Procedăm bine căutând să facem din Israelul de azi un partener puternic

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat, vineri, că politica României în ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu este îndreptată către soluţionarea diferendelor existente pe cale paşnică, şi mai ales pe asigurarea securităţii Israelului. Mai mult, acesta a arătat că este încrezător că politica externă a României îndreptată către constituirea unui parteneriat cu statul israelian este una corectă. "Din multe raţiuni, din raţiuni politice, morale, culturale, cum bine cred că s-a procedat mereu, politica României este axată pe preocuparea de asigurare, în orice condiţii ale istoriei, a securităţii Israelului. Pot să mai spun că suntem orientaţi către găsirea unei soluţii în Orientul Mijlociu. Dar, noi suntem pentru o soluţie stabilită de cei implicaţi, prin negociere directă", a declarat ministrul Afacerilor Externe în cadrul conferinţei "2Day Ambassador - 150 de ani de diplomaţie românească".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sebastian Vlădescu: "Tot mai mulţi politicieni vor să izoleze economic România"

Fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, atrage atenţia că tentaţia unor oameni politici români de a bloca fluxurile de capital provenite din exterior este un lucru foarte grav. El este invitatul de săptămâna aceasta la "Interviurile 2+1". În opinia sa, cea mai mare vulnerabilitate economică a României este lipsa investiţiilor străine. Sebastian Vlădescu: România nu are suficiente resurse interne de creştere. Nu există în România nici resursele umane, nici cele financiare, nici cele naturale, astfel încât să creştem autarhic. Ceauşescu a trăit în această iluzie, a închis România şi a sperat că închizând România, România va putea să funcţioneze. A fost o eroare majoră şi nu a dus decât la sărăcirea poporului român, la cea mai dramatică ajustare de consum în timp de pace a unei populaţii.

• Oprescu "a controlat" inundaţiile pe Facebook

Primarul general al Capitalei ştia că pot apărea inundaţii în zonele depresionare. O ploaie torenţială de 40 de minute a transformat , vineri seară, mai multe zone ale Bucureştiului în peisaje apocaliptice. Reprezentanţii de la Apa Nova îi acuzau pe meteorologi că nu i-au avertizat din timp. În replică, specialiştii de la Administraţia Naţională de Meteorologie au spus că au respectat întocmai protocolul. Primarul General Sorin Oprescu n-a intervenit, avea situaţia sub control, dar pe Facebook. Pe profilul său virtual de campanie a prezentat unde s-a intervenit, numărul de reclamaţii şi tipurile acestora. Nimic despre motivul acestor inundaţii şi cum ar putea fi evitate în viitor. Problema nu e nouă, doar că Oprescu a sperat că în mandatul său nu va ploua niciodată torenţial.

• Cinci motive pentru care criza poate porni Al Treilea Război Mondial

Adâncirea crizei a început să ducă la comparaţii cu Marea Depresiune Economică din anii 1929-1933, şi în mod inevitabil au apărut şi comparaţiile cu Al Doilea Război Mondial. Raportându-se la evenimentele de atunci, sunt mulţi cei care anticipează izbucnirea unui nou conflict militar de amploare în anii următori. Fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a fost unul dintre cei care au avertizat că pomparea de bani în sistemul financiar fără o reformare prealabilă a acestuia ar putea duce la "revolte sociale, care vor ameninţa democraţia şi, în unele cazuri, ar putea conduce chiar la război". Nouriel Roubini, laureat al premiului Nobel pentru economie, declara în septembrie 2011 că politicile de austeritate aplicate în prezent ne-ar putea conduce la acelaşi rezultat ca în anii '30.

• Fermierii se roagă să se oprească ploaia

Precipitaţiile vor ajuta agricultura anul acesta, cu condiţia să se oprească imediat, spun producătorii. Are sau nu şanse agricultura să egaleze producţia de anul trecut? Răspunsul la această întrebare încă nu este cert, însă ultima săptămână de ploi se va dovedi, probabil, decisivă. Tudor Dorobanţu, secretarul general al federaţiei Agrostar, spune că ploaia abundentă este necesară "după zece ani de secetă climaterică", dar că a căzut într-un timp foarte scurt. "O anumită perioadă [ploaia] a fost bună, de acum a devenit o povară: îmbolnăveşte grâul, cresc buruienile, nu se mai pot face lucrări. Mulţi n-au reuşit să pună legumele în câmp. Eu nu pot să intru pe teren pentru că e foarte moale. E posibil să se strice şi ce s-a făcut dacă apar bolile", a comentat Dorobanţu. El crede că anul agricol va fi substanţial mai slab decât anteriorul. "Dacă ploaia s-ar opri mâine ar fi bine, dar prognozele arată că va continua până miercuri", spune el.

• JURNALUL NATIONAL

• Reuters: Comuna Petrăchioaia, polul sărăciei din Uniunea Europeană. România, ţara cu cea mai sumbră perspectivă economică pe termen lung

Criza a spulberat visele săracilor din Răsăritul Europei, titrează Reuters. Agenţia de presă îşi începe analiza economică vizând situaţia celor 12 state care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi, respectiv, 2007, cu un reportaj din comuna Petrăchioaia, judeţul Ilfov. "La cinci ani de la integrarea europeană, această localitate situată la 21 de kilometri de Capitala României, încă aşteaptă o creştere a standardului de viaţă promisă de politicieni. Patru din cinci oameni au WC în curte şi nu acces la apă curentă. Casele sunt încălzite cu sobe alimentate cu lemne şi supravieţuirea este asigurată de creşterea animalelor. Doar unul din cinci localnici are un loc de muncă", se spune în articolul Reuters.

• Petrom şi Lukoil sunt de acord cu introducerea unui preţ maxim al benzinei

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, dezvăluie că au existat discuţii secrete, la începutul lunii aprilie, între reprezentanţi ai guvernului şi cei ai benzinarilor din România, tema discuţiilor fiind stabilirea unui preţ maxim al benzinei. "Se căuta o soluţie care să răspundă la presiunile opiniei publice legate de preţul petrolului, lându-se exemplul unor state din Uniunea Europeană, în speţă Slovenia. A apărut ideea, ca să nu mai fie suspiciuni de înţelegere, de cartel, să introducem un preţ maxim care să fie bazat pe o formulă de calcul derivată din cotaţiile internaţionale", a explicat Chiriţoiu. "Petrom şi Lukoil sprijină formula. Alte firme au rezerve. Nici guvernul de la acea vreme nu era decis", a precizat preşedintele Consiliului Concurenţei care a adăugat că discuţiile nu au fost reluate cu actualul executiv.

• NATIONAL

• Zeci de ofiteri parasesc Serviciile si pleaca mercenari in Africa

Multi dintre cei mai bine pregatiti oameni din serviciile secrete au parasit in ultimii ani sistemul. Dar si mai multi o vor face in curand, daca Guvernul Ponta se va tine de cuvant si, asa cum s-a negociat in secret de curand, le va permite luptatorilor sa se pensioneze la doar 42 de ani. Singura conditie va fi insa sa aiba cel putin 15 ani de munca intr-o structura militarizata. Ofiterii vor fi trecuti in rezerva si astfel vor putea pleca in strainatate, mai ales in tarile africane, unde deja zeci de fosti colegi de-ai lor actioneaza ca "mercenari" in trupele ONU. Zeci de fosti angajati din serviciile secrete din Romania au plecat deja pe teatrele de operatiuni, fiind platiti in medie cu cate 10.000 dolari pe luna.

• Comisioanele nesimtite ale bancilor, in vizorul Concurentei

Consiliul Concurentei a lansat un studiu referitor atat la comisioanele mari la cardurile Visa si MasterCard, cat si la bancile romanesti care emit aceste carduri. Curtea de Justitie a UE a decis la finele saptamanii trecute interzicerea comisioanelor interbancare multilaterale practicate de MasterCard. La o zi dupa aceasta decizie, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat ca si institutia pe care o conduce a lansat un studiu privind comisioanele mari la cardurile Visa si MasterCard si la bancile romanesti emitente. In prezent, un roman achita comisioane bancare de 80 de euro/an, iar un bulgar - 27 de euro/an.

• Vosganian il banuie pe Ponta de amatorism

Victor Ponta si-a incalcat cuvantul. Acuzatia nu vine de partea adversarilor, asa cum era de asteptat, ci din partea vicepresedintelui PNL Varujan Vosganian. Desi joaca in aceeasi echipa, Varujan Vosganian nu se sfieste sa-l taxeze pe Victor Ponta, criticile liberalului fiind mai taioase decat cele ale reprezentantilor opozitiei. Dovada sta un recent comentariu postat pe blog de a vicepresedinte PNL, in care premierul este pus la zid pentru faptul ca nu-si respecta promisiunile si a actionat ca un amator. "In politica intelepciunea trebuie sa predomine in fata incrancenarii.

• PUTEREA

• Legături periculoase pe axa Cocean-LPF-FRF

De aproape un an, Adrian Mititelu, Vlad Roşca şi Mircea Moise au devenit cele mai mari coşmaruri ale şefilor din fotbalul românesc. Lunar, aceştia prezintă noi dovezi în războiul lor cu LPF şi FRF, declanşat în urma dezafilierii Universităţii Craiova. "Fără să fiu subiectiv, noi vom câştiga, însă este vorba de timp", anunţă unul dintre cei trei revoluţionari din Bănie. Ziarul PUTEREA a intrat în posesia unui document care pune şi mai multe semne de întrebare privind legăturile din fotbalul românesc.

• Udrea, luată în colimator

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Eduard Hellvig, a declarat, ieri, că a solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor ajutor pentru anchetarea modului în care au fost cheltuite fondurile în mandatul Elenei Udrea. Eduard Hellvig a declarat că a avut o discuţie informală cu Ioan Rus. "Am cerut ajutor pentru Corpul de control, să ne acorde asistenţă în controalele care vor urma la anumite sectoare de activitate, lucrări derulate cu resurse financiare de la bugetul de stat. Cred că avem nevoie de acest ajutor, competenţa trebuie utilizată pentru a descoperi dacă au fost folosite resurse financiare cu alte scopuri, să ştim ce preluăm", a declarat Eduard Hellvig. Ministrul a adăugat că "nu e posibil ca pe 27 aprilie şi 5 mai, care a fost zi de sâmbătă, să se facă plăţi şi să se semneze contracte de 100 milioane de euro".

• Consiliul Concurenţei: Aflăm în toamnă dacă încasăm amenda de 200 de milioane de euro dată companiilor petroliere

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat ca Înalta Curte de Casaţie se va pronunţa în toamna acestui an asupra amenzii record, în valoare de 200 milioane de euro, cu care autoritatea naţională de concurenţă a sancţionat şase companii petroliere. "În toamna acestui an cred că vom avea o decizie în instanţă în legătură cu amenda de 200 milioane de euro aplicată companiilor petroliere. Curtea de Apel ne-a susţinut amenda, acum procesul este la Înalta Curte. Rămâne de văzut dacă vom încasa sau nu amenda, mai ales că ne judecăm şi pe fond şi poate dura până la trei ani până la o decizie definitivă", a spus preşedintele autorităţii naţionale de concurenţă la Antena 3.

• Liviu Voinea: Vreau să dau un mesaj de încredere privind cursul de schimb

Cursul de schimb nu va depăşi cu mult estimarea pentru anul acesta pe care este construit bugetul, a declarat Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. Acesta a mai menţionat că, Codul Fiscal va fi modificat, pentru îndeplinirea angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional şi punerea în acord cu directivele europene. "Cursul are suişuri şi coborâşuri. Nu înseamnă că avem o tendinţă de permanentă urcare. (...) Este o situaţie grea în toată Europa, problema ieşirii Greciei din zona euro, problemele pe care le întâmpină Spania. Ce păţeşte leul în aceste zile păţesc mult mai rău toate celelalte monede din regiune. Leul, faţă de alte monede din regiune, se ţine mai bine. În opinia mea este o situaţie care nu ţine de politica internă, ci de conjunctura externă, şi Banca Naţională are suficiente rezerve pentru a asigura stabilitatea cursului de schimb. Vreau să dau un mesaj de încredere privind cursul de schimb", a spus Voinea.

• ROMANIA LIBERA

• Ministrul Justiţiei îi dă o mână de ajutor lui Victor Ponta în scandalul Balaban - "Trofeul Calităţii" - Adrian Năstase

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat, la Realitatea TV că, din ce ştie, de mai multă vreme exista o "comunicare" a Inspectoratului de Stat în Construcţii conform căreia nu a existat niciun prejudiciu în dosarul "Trofeul Calităţii". El a mai spus că trecerea ISC de la MDRT la guvern a avut loc la o recomandare din 2011 a Băncii Mondiale. "Decizia primului-ministru de a-l demite pe şeful ISC după ce s-a întors dintr-o acţiune importantă în Afganistan a fost o decizie corectă. Domnul respectiv a făcut nişte comentarii publice interesante - faptul că s-a considerat el un instrument, că tot domnia sa a dus hârtiile respective la DNA, care incriminau existenţa unui prejudiciu şi tot domnia sa a fost numit acum, era din sistem", a spus Corlăţean.

• Andrei Marga: Suspendarea lui Traian Băsescu ar avea efecte benefice

Ministrul de Externe, liberalul Andrei Marga (66 de ani), este de părere că pentru România "va fi cu atât mai bine" cu cât va ajunge mai repede Crin Antonescu preşedinte. Andrei Marga spune că nu-l admiră pe Vladimir Putin şi că nu l-a avertizat nimeni asupra faptului că Vladimir Filipov, căruia i-a oferit şi titlul de Doctor Honoris Causa, ar fi fost colonel GRU. Ministrul de Externe declară că oficialii americani pe care i-a întâlnit nu i-au reproşat faptul că în programul de guvernare există un moratoriu împotriva firmei Chevron. În acelaşi timp, Andrei Marga ne-a spus că Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia şi că există deja în scrisorile trimise de la Moscova Bucureştiului "propoziţii semnificative" care sugerează "o relaţie mai amplă".

• Bursă. Acţionarii Fondului Proprietatea îşi vor da acordul final pentru listarea pe bursa din Polonia, la sfârşitul lui iunie. Cât costă listarea la Varşovia a Fondului Proprietatea

Fondul Proprietatea estimează că va avea costuri de 2,4 milioane euro pentru listarea secundară la bursa de la Varşovia. Jumătate din va fi încasată de consorţiul format din JP Morgan, UniCredit Group şi KBC Securities care va intermedia operaţiunea. Acţionarii Fondului Proprietatea sunt convocaţi în data de 27 iunie pentru a-şi da acordul final pentru listarea secundară la bursa de la Varşovia, propunere care a primit deja aprobarea de principiu într-o AGA de la începutul lunii aprilie. Intermediarii operaţiunii pentru listarea secundară la bursa din Varşovia vor încasa 5,4 milioane lei, iar cheltuielile pentru serviciile juridice sunt estimate la 2,2 milioane lei, potrivit bugetului pentru listare întocmit de administratorul FP, compania americană Franklin Templeton.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cine este vinovat de creşterea cursului. Ponta, Boc, căderea lui MRU, Grecia sau Isărescu că nu-l mai ţine?

De la începutul anului şi până vineri cursul leu/euro a crescut cu 3,35%, din care în luna mai a urcat cu 2%. Faţă de tot anul trecut, creşterea cursului în cinci luni este dublă, având în vedere că în 2011 euro a câştigat 1,8% faţă de leu. Cine este de vină pentru această creştere a cursului de 2%, neprogramată. BNR dă vina pe noua situaţie externă, respectiv impasul în care a ajuns din nou Grecia şi creşterea probabilităţii de a părăsi zona euro, ceea ce ar avea efecte catastrofale. Iar leul, o monedă a unei ţări de la periferie, nu poate rezista şocurilor externe, la fel cum nu rezistă nici zlotul polonez, forintul maghiar sau coroana cehă. La polul opus, de pe băncile opoziţiei, Adriean Videanu, liderul marcant al PDL şi fost vicepremier, susţine că Ponta şi noua guvernare sunt vinovaţi de această creştere a cursului, adică de deprecierea leului, pentru că sunt incoerenţi, nu au un program economic credibil şi de aceea investitorii au devenit îngrijoraţi şi nu mai au încredere.

• Creditul în lei scade în pofida dobânzilor mai atractive şi a presiunii Băncii Naţionale

Băncile nu vând credite în lei nici cât să acopere rambursările efectuate de clienţi, astfel că volumul împrumuturilor pentru populaţie şi firme s-a diminuat cu un miliard de lei de la începutul anului. Soldul creditelor în lei acordate de bănci populaţiei şi companiilor ajungea la 80,7 miliarde de lei (echivalentul a 18 mld. euro) la finalul lunii aprilie, fiind în scădere cu 1,2% faţă de luna decembrie, chiar dacă în această perioadă dobânda medie la împrumuturile în lei a coborât cu 0,7 puncte procentuale, potrivit datelor publicate de BNR. Dobânda medie la creditele noi în lei coborâse la un minim de 9,7% pe an în luna martie, conform statisticilor BNR. Cel mai vizibil a scăzut costul împrumuturilor pentru companii, în timp ce popu­laţia plăteşte în continuare dobânzi de două cifre. Totuşi, rata medie la euro este de aproape două ori mai mică.

• Ponta a schimbat într-o zi şefi de instituţii care aveau pe mână 14 miliarde de euro

Patru instituţii de stat cu bugete cumulate de aproximativ 14 miliarde de euro au noi directori, numiţi la finalul săptămânii trecute de către premierul Victor Ponta în mai puţin de o lună de la venirea sa la guvernare: Marius Lucian Obreja - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Cristiana Barbu - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Ileana Ciutan - Casa Naţională de Pensii Publice şi Ionuţ Maşala - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Analiştii spun însă că aceste schimbări, care au devenit o cutumă atunci când se schimbă partidul de la guvernare, nu vor modifica semnificativ rezultatele activităţii unor instituţii.

• Ratingurile României sunt constrânse de nivelul redus de prosperitate şi de şocurile externe

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat ratingul României pentru obligaţiunile pe termen lung emise în valută şi în monedă locală la nivelul BB+, cu perspectivă stabilă. "Ratingurile României sunt constrânse de nivelul redus de prosperitate, dar şi de vulnerabilitatea economiei la şo­cu­ri­le externe (. ..)Totuşi, ratingurile sunt susţinute de îm­bu­nă­tă­ţi­rea indicatorilor fundamentali ai ţării, în condiţiile în care de­ficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au redus, iar eco­no­mia a început să se echilibreze cu ajutorul programului cu FMI", potrivit S&P. De asemenea, ratingul pentru împru­mu­turi pe termen scurt al României a fost reconfirmat la nivelul B.