REVISTA PRESEI 28.06.2016

• ADEVARUL

• Circ în Parlament. Cum a reuşit ministrul Ghinea să învingă ambuscada PSD-iştilor

PSD a încercat să-l intimideze pe ministrul Cristian Ghinea prin chemarea sa în Parlament, pentru o audiere în care să fie aspru criticat. Socoteala celor din PSD a fost dată peste cap de Ghinea, care i-a combătut cu argumente, iar în final a avut şi o supriză pentru presă: date despre banii primiţi din fonduri europene de firmele controlate de Ghiţă. Potrivit documentului dat de Ghinea, grupul de firme controlate de Ghiţă ar fi avut contracte de 607 milioane lei în calitate de contractori şi 143 milioane lei, în calitate de beneficiari de proiecte. Grupul de firme controlate de Ghiţă, 54 la număr a avut, în perioada 2010-2015, contracte in valoare totala de 750 de milioane de lei.

• Brexit. Zece modalităţi de oficializare a "divorţului" Marii Britanii de Uniunea Europeană

Impasul dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană (UE) legat de ceea ce urmează după referendumul din 23 iunie, când britanicii au votat pentru ieşirea din blocul comunitar, lasă deschise o serie de posibile scenarii, câteva dintre ele fiind prezentate luni de agenţia de presă Reuters. În scenariul unui divorţ cât se poate de amiabil, Marea Britanie va invoca articolul 50, posibil (deşi improbabil acum) cel mai devreme marţi, când David Cameron se întâlneşte cu liderii celorlalte 27 de state membre în cadrul unui summit la Bruxelles, sau prin intermediul unei scrisori oficiale trimise de Cameron sau de succesorul său. Acest articol stabileşte un termen de doi ani pentru negocierea unei retrageri amiabile. La modul ideal, vor fi împărţite drepturile şi obligaţiile în bugetul comun al UE şi alte chestiuni prioritare, cum este poate cazul statutului cetăţenilor britanici şi al celorlalţi cetăţeni ai UE care trăiesc de cealaltă parte a noii frontiere dintre Marea Britanie şi forul comunitar.

• România ca ţintă. Ne dăm seama de urmările BREXIT-ului?

In Olanda, imediat după BREXIT, au apărut afişe care pun întrebarea de ce Marea Britanie trebuie să părăsească UE şi nu România. Fără ca asta să genereze o minimă reacţie oficială din partea autorităţilor noastre, fără ca ambasadorul nostru la Haga să fi luat poziţie oficială, fără ca Ministerul nostru de Externe să fi zis ceva, măcar un protest politicos dacă nu, aşa cum s-ar fi petrecut lucrurile în orice ţară majoră din UE, să fi convocat ambasadorul olandez pentru explicaţii. Nimic. Stăm, umili şi coada între picioare, servili, temători, dornici să nu supărăm pe nimeni, antrenaţi să ne adâncim imediat şi cât se poate de adânc capul în nisip la cea mai mică umbră de situaţie conflictuală, după celebra lecţie a diplomaţiei româneşti: "dacă te faci că nu-i vezi, poate nu te văd nici ei". "Sentimentul antiromânesc" este deja articol de sine stătător în Wikipedia: "Anti-Romanian discrimination and sentiment" sau "Romanian-Phobia". Este ce se petrece acum în Olanda după ce, ani de zile, s-a petrecut în Franţa sau în Marea Britanie.

• Comentariu "Le Monde": Rateurile "motorului franco-german" după Brexit

Deşi se aştepta, în caz de Brexit, ca "motorul franco-german" să funcţioneze la capacitate maximă pentru a permite UE să iasă din grava criză provocată de Londra, în realitate, referendumul britanic nu a făcut altceva decât să adâncească groapa dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande într-atât încât să apară întrebarea dacă nu cumva cei doi lideri europeni au devenit deja rivali, comentează "Le Monde". Hollande vrea o foaie de drum care se includă, în principal, "investiţii pentru creştere şi locuri de muncă", "armonizare fiscală şi socială", precum şi "consolidarea zonei euro şi guvernanţei sale democratice". La rândul ei, cancelarul german a îndemnat la "calm şi determinare", după ce i-a primit pe liderii tuturor partidelor prezente în Bundestag. De fapt, Merkel nu vrea să audă discuţii despre "soluţii rapide şi simple care ar diviza şi mai mult Europa", printre care consolidarea zonei euro, atât de dragă lui Hollande.

• Dosarul "Microsoft", în faza de apel: procurorii "desfiinţează" condamnările ridicole primite de Cocoş, Nicolae, Pinalti şi Sandu

Procurorii DNA cer condamnări mai dure în dosarul "Microsoft" şi confiscarea unor noi sume de bani, care ar fi fost primite şpagă pentru intervenţii la cel mai înalt nivel. Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă a început ieri judecarea apelului în cazul "Microsoft", unul dintre cele mai mediatizate dosare de corupţie din ultimii ani. Procurorii sunt nemulţumiţi de condamnările mici primite de VIP-urile din acest dosar. Mai exact, acuzarea consideră că fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, care a primit trei ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi afaceristul Dorin Cocoş, care au primit câte doi ani de închisoare, şi afaceristul Nicolae Dumitru, care a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, trebuie să stea mai mulţi ani după gratii pentru şpăgile uriaşe pe care le-ar fi primit.

• Băsescu: Ţâfnoşii de la Bruxelles cer la unison "Brexit acum"

Fostul preşedinte Traian Băsescu crede că Marea Britanie nu ar trebui să părăsească UE, în ciuda rezultatului referendumului, şi îi critică pe liderii europeni pentru poziţia lor pro-Brexit, numindu-i "ţâfnoşii de la Bruxelles". Fostul şef al statului îi critică pe liderii europeni care cer ca Marea Britanie să părăsească UE cât mai curând. "Pe Continent însă, politicieni fără viziune, mânaţi de un egoism prostesc şi de un orgoliu specific mediocrităţii, cer la unison "Brexit acum", fără întârziere, fără menajamente, fără concesii. De fapt, incapabili să realizeze efectele părăsirii UE de către Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord , îşi satisfac doar bucuria că în jurul mesei Consiliului European nu va mai fi un Cameron care să strige la fiecare summit "prea multă birocraţie la Bruxelles, prea multe reguli care ne blochează, prea mulţi funcţionari, prea mari cheltuielile Comisiei Europene, prea puţină democraţie în adoptarea deciziilor, Uniunea trebuie reformată şi simplificată, trebuie adoptate măsuri severe împotriva Federaţiei Ruse", strigăte la care adesea i-am fost sau mi-a fost partener", a spus Băsescu.

• Israelul şi Turcia au ajuns la un acord de normalizare a relaţiilor

Israelul va plăti 20 de milioane de dolari (aproximativ 18 milioane de euro) familiilor celor zece turci ucişi în asaltul asupra navei Mavi Marmara în 2010, în cadrul unui acord de reconciliere care urmează să fie semnat marţi, a anunţat premierul turc Binali Yildirim, relatează AFP. Cele două state îşi vor trimite de asemenea ambasadori "în cel mai scurt timp", a declarat Yildirim luni, pentru presă, la Ankara, salutând un "pas important" în vederea unei normalizări, după zece ani, transmite news.ro. Yildirim a mai anunţat că Turcia va trimite vineri "peste 10.000 de tone de ajutoare umanitare", din portul turc Mersin (sud) către portul israelian Ashdod, destinate palestinienilor din Fâşia Gaza, vizaţi de o blocadă israeliană. "Ne-au trebuit atâţia ani pentru a pregăti acest acord. Relaţiile noastre se normalizează cu acest text", a mai declarat Yildirim. Ankara era un aliat regional important al Israelului până în anii 2000.

• Poziţia României la Consiliul European: Iohannis va pleda pentru necesitatea regândirii proiectului european

Preşedintele Klaus Iohannis, va participa, în perioada 28 - 29 iunie la reuniunea Consiliului European, unde se va discuta despre rezultatele referendumului din Marea Britanie. Şeful statului a anunţat că România va pleda pentru redefinirea proiectului european, astfel încât exemplul Marii Britanii să nu fie urmat şi de alte state membre. Preşedintele României se va pronunţa pentru necesitatea regândirii proiectului european. "Astfel, va sublinia că recâştigarea încrederii populaţiei în viabilitatea Uniunii Europene este absolut esenţială, precum şi contracararea oricăror curente naţionaliste, extremiste, anti-europene, pentru a evita repetarea unui astfel de proces şi în cazul altor state membre ale Uniunii", se arată în comunicatul Preşedinţiei.

• Un om de afaceri basarabean spune că a cumpărat RAFO Oneşti de la oligarhul rus Iacov Goldovskiy

Omul de afaceri Vitali Cebanu a cumpărat, împreună cu alţi parteneri din Republica Moldova, rafinăria RAFO Oneşti de la oligarhul rus Iacov Goldovksiy, care controla compania prin Petrochemical Holding, scrie site-ul Mold-Street.com. Astfel, noul proprietar este compania austriacă Andres Capital GmbH, deţinută de un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova, în frunte cu Vitali Cebanu. Tranzacţia nu a fost încă înregistrată în registrele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit sursei citate. Vitali Cebanu a refuzat să spună valoarea tranzacţiei, însă afirmă că va porni curând rafinăria, care la început va activa "la 10% din capacitate, ca să poată asigura o funcţionare fără pierderi". Potrivit lui Cebanu, ar fi fost identificaţi traderi de petrol care nu au solicitat plata în avans "datorită unor relaţii foarte bune", iar la rafinărie ar putea fi prelucrat ţiţei din Rusia sau Iran, sau chiar din România.

• Erdogan i-a prezentat scuze lui Putin pentru doborârea avionului militar rus

Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat regretul faţă de doborârea avionului de vânătoare Su-24 într-un mesaj adresat preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează The Associated Press şi Reuters, citate de news.ro. Totodată, preşedintele turc i-a dat asigurări omologului său că va face tot ce-i stă în putere pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre Ankara şi Moscova, a subliniat Dmitri Peskov. De asemenea, şeful statului turc şi-a exprimat "simpatia şi (a transmis) condoleanţe" familiei pilotului rus ucis în teritoriul sirian, potrivit unui material publicat pe site-ul Kremlinului. "Le împărtăşesc durerea din tot sufletul", a adăugat Erdogan. Potrivit lui Peskov, preşedintele turc s-a arătat dispus să coopereze cu Rusia în lupta împotriva terorismului şi în soluţionarea crizelor din regiune.

• BANCHERUL

• Garanti Bank si-a majorat capitalul social

Garanti Bank anunţă că a finalizat procesul de majorare a capitalului social cu suma de 22,3 milioane de euro. Injecţia de capital are drept scop sprijinirea şi finanţarea creşterii organice a băncii pe piaţa locală, precizează banca intr-un comunicat, in care mai menţionează următoarele: "Garanti Bank este în prezent a zecea instituţie din sistemul bancar, cu un volum total al activelor de 8,5 miliarde de lei. "Garanti Bank şi-a asumat un angajament pe termen lung pe piaţa locală, iar obiectivul nostru este să ne continuăm ascensiunea, pentru a putea deservi cât mai bine interesele clienţilor noştri existenţi şi potenţiali, dar şi pentru a contribui la dezvoltarea economiei locale. Majorarea capitalului social este o dovadă a acestui angajament", a declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România." Majorarea de capital va contribui si la creşterea solvabilităţii băncii, de 12,4% in decembrie 2015, in scădere de la 13,22% in 2014. Media sistemului bancar a fost de 17,51% in decembrie 2015.

• Băncile adâncesc inegalitatea sociala din Romania

Creditarea creste mult mai rapid in zonele bogate ale tarii: pe parcursul ultimului an, cinci judeţe, inclusiv Bucureşti-Ilfov, au obţinut împrumuturi de două ori mai mari decât restul celor 36 de judeţe, putându-se trage concluzia ca băncile contribuie astfel la inegalitatea sociala din Romania, care oricum este ridicata. Creditele in lei acordate de bănci populaţiei si firmelor din regiunea Bucureşti-Ilfov au crescut in ultimul an (mai 2015-mai 2016) cu 24,8%, echivalentul a 7,988 miliarde lei, la un total de 40,1 miliarde lei, reprezentând 34% din totalul creditelor in lei din toata tara, arata datele BNR.

• CURENTUL

• Cine sunt afaceriştii care i-au ţinut copiii la studii în SUA lui Virgil Măgureanu?

Viorel Păunescu (fost şef la barul Melody şi fratele lui George Constantin Păunescu, principalul beneficiar al banilor din Bancorexul devalizat chiar sub ochii îngăduitori ai lui Măgureanu) şi Vladimir Cohn (fost poloist pe la Dinamo) sunt cei care le-au plătit chetuielile pe timpul facultăţii, copiilor lui Măgureanu. De altfel relaţia între Măgureanu şi Cohn a continuat până în zilele noastre când Marian Măgureanu şi ginerele, Ioan Biriş au făcut afaceri cu Vova Cohn şi Remus Truică. În anii 1994, 1995, ziarul Telegraf din Constanţa l-a fotografiat pe Virgil Măgureanu, şef al SRI în funcţie, la vila lui Viorel Păunescu din Mamaia. Aşadar Măgureanu, din fruntea SRI, i-a umplut de bani pe diverşi afacerişti iar aceştia i-au returnat partea nemernicului. Acum Măgurenii ne sfidează, plini de banii furaţi de la stat după 1989. Să vedem pentru cât timp.

• CURIERUL NATIONAL

• Liderul PNL Ilfov, cercetat de DNA pentru o posibilă fraudă la alegerile locale

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Ilfov a deschis un dosar penal pentru coruperea alegătorilor după ce în spaţiul public au apărut înregistrări audio în care liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, discuta despre mobilizarea oamenilor la alegerile din 5 iunie. IPJ Ilfov a anunţat ieri că dosarul a fost trimis la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), procurorii urmând să stabilească dacă au fost sau nu situaţii de corupere a alegătorilor. Pe de altă parte, Marian Petrache a susţinut, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că nu există nicio încălcare a legii şi că Parchetul ar trebui să cerceteze situaţia, adăugând că procurorii nu vor găsi nereguli.

• Revoltă în jurul Casei Regale. PNL, de acord cu proiectul care a scandalizat monarhiştii

Liberalii sunt de acord cu iniţiativa anunţată de Guvern în legătură cu o nouă lege care să reglementeze statutul Casei Regale a României şi vor susţine actul normativ, a anunţat Alina Gorghiu, arată B1 TV. "Anul acesta se împlinesc 150 de ani de când Casa Regală a României şi PNL împart un efort continuu de modernizare şi democratizare a României. PNL salută iniţiativa anunţată de Guvern, în legătură cu o nouă lege, care să reglementeze statutul Casei Regale a României. Parlamentarii liberali vor susţine acest act normativ", a scris, într-o postare pe Facebook, copreşedintele liberal Alina Gorghiu. Premierul Dacian Cioloş anunţa recent că Executivul lucrează pentru a crea un cadru juridic privind rolul şi atribuţiile Casei Regale în societatea românească. Iar în zilele următoare, proiectul de lege privind reglementarea statutului Casei Regale ar putea fi depus la Parlament.

• MFE: Peste 1,9 miliarde de euro au intrat în ţară în ultimele opt luni

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a anunţat ieri că, în ultimele opt luni, au intrat în ţară peste 1,9 miliarde de euro aferente închiderii exerciţiului bugetar 2007-2013 până la data de 22 iunie 2016. "Până la sfârşitul acestui an, estimăm că România va primi de la Comisia Europeană deconturi în valoare de 539 milioane de euro pentru POSDRU, pentru care Comisia blocase plăţile către România, dar pe care am reuşit să le deblocăm în luna mai", a declarat ieri Cristian Ghinea, ministru al Fondurilor Europene (MFE), înainte de întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Camerei Deputaţilor de la Palatul Parlamentului. În luna mai a acestui an, România a demarat absorbţia pentru actuala perioadă de programare (2014-2020). Primele plăţi de la Comisie sunt în valoare de 57 de milioane de euro. "În prezent, sunt lansate ghiduri pentru 12,2 miliarde de euro. Dacă includem şi dezvoltarea rurală, valoarea atinge 14,9 miliarde euro pentru 2014-2020. Pe scurt: în acest moment primim proiecte pentru 44,99% din fondurile structurale şi de investiţii", a precizat Ghinea.

• EVENIMENTUL ZILEI

• O bancă dă PRIMA LOVITURĂ Marii Britanii după BREXIT

Grupul bancar britanic HSBC, cea mai mare bancă europeană, ar urma să-şi mute până la 1.000 dintre angajaţi, din Londra la Paris, dacă Marea Britanie va părăsi piaţa unică europeană, după votul dat joi de britanici de a ieşi din Uniunea Europeană, scrie BBC News. Din personalul ce va fi relocat vor face parte cei care procesează deja pentru HSBC, în districtul financiar londonez Canary Wharf, plăţi făcute în euro. Rezultatul referendumului de joi înseamnă că Marea Britanie va trebui să-şi renegocieze relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană, inclusiv dacă va rămâne sau nu parte a pieţei unice. Potrivit BBC, HSBC a refuzat să comenteze aceste informaţii. Dacă Marea Britanie nu va mai fi în piaţa unică, sau Spaţiul Economic European (SEE), acest lucru ar însemna pierderea "passporting-ului", care permite băncilor să opereze fără restricţii în toate ţările SEE.

• Sebastian Ghiţă, ATAC fără precedent la UN MINISTRU TEHNOCRAT

Deputatul Sebastian Ghiţă îl atacă din nou pe Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene. Ghiţă îl consideră "un politruc şi un diletant" pe membrul cabinetului Cioloş pentru că a venit la Parlament să acuze şi să se comporte ca un politician şi nu cu ca un tehnocrat. Declaraţiile sale au venit în contextul audierilor din Camera Deputaţilor de luni. Potrivit Ştiripesurse.ro, Ghiţă a declarat următoarele: "M-am convins astăzi de ceea ce spuneam încă de săptămâna trecută. Ministrul Ghinea e un diletant. Este păcat de ceea ce s-ar putea realiza în România utilizând fondurile europene. În faţa întregii comisii a Parlamentului României domnul Ghinea a arătat că nu ştie nici cum să grăbească absorbţia şi nici cum să acopere lunile scurse în acest an în care nu s-a făcut nimic. Am înţeles toţi clar că din perioada 2014 - 2020 România nu a reuşit să obţină nici un ban din fonduri structurale".

• Valeriu Steriu acuză: "În ultimele luni, acordul UNPR-PSD a fost încălcat în repetate rânduri!"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ştiut despre discuţiile purtate de UNPR cu alte partide, iar în ultimele luni acordul dintre cele două formaţiuni a fost încălcat "în repetate rânduri", a declarat luni liderul Uniunii, Valeriu Steriu. "UNPR este un partid foarte serios, care a demonstrat în cei 6 ani de existenţă acest lucru. Am fost parteneri loiali, atât în primii doi ani de guvernare, cât şi în următorii patru. La fel de serioşi suntem şi în negocierile pe care le purtăm. În momentul în care avem deschise nişte negocieri pe o direcţie, nu le facem ca să încurcăm cealaltă direcţie. Deci suntem oneşti în aceste discuţii (n.r. - cu PNL) şi chiar aş putea spune că le-am purtat în mod transparent, inclusiv dl Dragnea a fost informat la timp că sunt deschise, creând în acest moment aş putea spune o treabă în premieră - o informare a actualului partener", a susţinut Steriu, la Palatul Parlamentului. El a menţionat că este foarte puţin probabil ca în această săptămână să existe discuţii cu PSD şi a adăugat că nu a existat "nicio ofertă" din partea social-democraţilor.

• JURNALUL NATIONAL

• Ministerul de Interne cumpără curent de la copiii unui "băiat deştept"

Sintagma "băieţii deştepţi" din energie, care a făcut carieră, în România, este surclasată de un nou concept Acela al "copiilor unui băiat deştep din energie". Acesta este şi cazul societăţii patronate de fiul şi fiica fostuui direcrtor al Hidroconstrucţia Olt SA Râmnicu Vâlcea, Costin Marian Mirea, care a reuşit, în numai doi ani, să livreze sau să fie implicată în livrarea către instituţii de forţă ale statului curent electric în valoare de peste 17 milioane de euro. Ultima afacere de acest gen a fost parafată la începutul lunii curente, beneficiarul numindu-se Ministerul Afacerilor Interne, care a cumpărat energie electrică de la copiii lui Mirea, pentru alimentarea sediului central, din Piaţa Revoluţiei. Contractul a fost atribuit fără organizarea unei licitaţii, invocându-se că produsul livrat a fost listat la bursă.

• România post-brexit

În ciuda declaraţiilor liniştitoare date de mai marii vremii din UE şi din România, Uniunea Europeană nu va mai fi niciodată cum a fost înaintea Brexit-ului. Efectele votului din Regat se vor resimţi mult timp în toate colţurile Europei, la Berlin, Praga, Roma sau la Bucureşti. Autorităţile române au reuşit să sprijine leul şi să micşoreze impactul pe termen scurt, însă nori negri plutesc aspra economiei. Ce se va întâmpla cu euro, va dispărea în câţiva ani sau va rămâne o monedă importantă care se luptă de la egal la egal cu dolarul? Care va fi soarta românilor care lucrează în Marea Britanie? Cu cât se vor diminua exporturile şi investiţiile către şi dinspre Regat dacă nu vor mai exista beneficiile şi facilităţile apartenenţei la UE? Sunt întrebări la care vom afla răspunsul în lunile şi anii ce vin.

• Start pentru pepeniada românească de Dăbuleni

Anul acesta, din cauza temperaturilor ridicate, pepenii s-au copt un pic mai repede. Din start, însă, lubeniţele de Dăbuleni, acolo unde este patria lor, duc războiul cu importurile. Toată primăvara, marketurile au fost pline de pepeni aduşi din Grecia, Turcia, Iran şi chiar Ţările Baltice. Anul acesta, patimile fermierilor din Dăbuleni au fost şi mai mari. De parcă nu ar fi fost suficientă lupta cu concurenţa făcută de importuri, vremea capricioasă i-a lovit direct în producţie, rezultând astfel o recoltă mult mai mică decât în anii trecuţi, din cauza diferenţelor mari de temperatură. Ziua se înregistrau peste 20 de grade, iar noaptea doar patru grade.

• NATIONAL

• Zeciuiala din sistem!

Din nevoia disperata de a fi trimişi in străinătate pentru a face un ban in plus, mulţi dintre militarii, poliţiştii si ofiţerii de protecţie care câştigau "lozul câştigător" al trimiterii in misiuni externe trebuiau sa plătească pentru acesta o taxa fixa. Reprezentata de aşa-numita prima de instalare, care era imediat "returnata", astfel ca se poate vorbi de o adevărata "zeciuiala" perceputa celor care, oricum, îşi riscau viată sub tricolorul romanesc pe alte meleaguri îndepărtate ale lumii. Nu dai, nu pleci! Cam acesta este principiul pe care au ajuns sa-l cunoască destul de bine cam toţi cei din sistem care vor sa plece in misiuni in străinătate, oricât de riscante ar fi acestea, atraşi fiind de câştigurile de necontestat cu mult mai mari decât lefurile primite in tara.

• Pierdem si trenul Brexit? Se trezeşte si Iohannis?

In timp ce tehnocraţii vantura vorbe si spun ca economia României este mai stabila ca niciodată si că impactul Brexit-ului asupra economiei romaneşti nu este mare, vecinii unguri au anunţat deja ca guvernul de la Budapesta pune pe hârtie o lista de stimulente pentru companiile ce părăsesc Regatul Unit. "Pot sa ii asigur pe români ca aceasta criza, fiindcă asta este, numita Brexit, are in ea oportunităţi importante pentru România si împreuna cu toata clasa politica vom avea grija ca Romania si Uniunea Europeana să iasă întărite din aceasta criza", declara preşedintele Klaus Iohannis, după votul britanicilor.

• Putin îşi freacă mâinile

Odată cu ieşirea britanicilor din UE, Rusia se debarasează de unul din cei mai fervenţi apărători ai sancţiunilor economice împotriva Rusiei. "O victorie uriaşa pentru politica externa a lui Putin", a apreciat fostul ambasador al SUA la Moscova, Michael McFaul. "Brexit i-a făcut jocurile lui Putin. Îl felicit sincer", a spus McFaul. După izbucnirea crizei ucrainene, Regatul Unit s-a aflat in prima linie pentru a-l pedepsi pe "agresorul rus" si chiar daca Londra nu va părăsi curând instanţele europene, vocea ei nu va mai cântări la fel de greu. Chiar înainte de Brexit, David Cameron sublinia ca "Putin ar fi fericit să vadă Marea Britanie părăsind Europa.

• Franţa, in pragul războiului civil!

Un Euro 2016 marcat de răbufnirile suporterilor, o tară cotropita de islamişti, milioane de oameni in şomaj si perspective tot mai gri. Franţa are parte de un scenariu sumbru in privinţa viitorului său. Si asta o spune chiar şeful serviciilor secrete, Patrick Calvar. Chiar dacă până acum n-au fost incidente majore provocate de ISIS (ori poate ca opinia publica nu a avut habar de ele), comisarul cu nume predestinat anticipează ca in Franţa va începe calvarul. E nevoie doar de o scânteie ca să se ajungă la război civil! "Extremiştii sunt din ce in ce mai numeroşi si avem informaţii că nu aşteaptă decât o scânteie care sa-i determine sa treacă la violente. In ultima vreme, nu prea ne-am ocupat de extrema dreapta, am preferat doar sa urmărim si să neutralizam jihadiştii", avertizează Patrick Calvar.

• 6 miliarde de dolari a pierdut patronul Zara!

Brexit are un efect devastator nu numai asupra economiei Marii Britanii, ci si la nivelul buzunarelor celor mai bogaţi oameni ai planetei. Averea cumulata a primilor 400 de magnaţi de pe glob s-a diminuat într-o singura zi cu 127,4 miliarde de dolari! Spaniolul Amancio Ortega, cel mai bogat om din Europa, cofondator al colosului Inditex (deţine branduri ca Stradivarius, Zara ori Bershka), a înregistrat pe pieţele bursiere o pierdere de 6 miliarde de dolari! Peste un miliard au pierdut Bill Gates, Jeff Bezos (fondatorul Amazon) si chiar Gerald Cavendish Grosvenor, Duce de Westminster si cel mai bogat britanic al momentului. Apropo de britanici, Brexitul i-a lovit crunt, căci primii 15 bogaţi ai Regatului au înregistrat pierderi adunate de 5,5 miliarde dolari!

• PUTEREA

• România, primele probleme economice după Brexit

În acest moment, nu se poate spune cu exactitate ce se va întâmpla cu Regatul Unit, o decizie clară nefiind luată în acest sens. Trebuie precizat că un eventual proces de ieşire din blocul comunitar va dura cel puţin doi ani şi doar o prelungire a negocierilor ar putea cauza probleme. În ceea ce priveşte cât de afectată este România, părerile sunt împărţite. In primul rând sunt afectate firmele româneşti care fac comerţ cu cele din Marea Britanie. "La o cădere a lirei sterline de 15%, avansată de consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, înseamnă că noi vom pierde 1,5 milioane de euro în fiecare zi din export. Comerţul României cu Marea Britanie se ridică la 4 miliarde de euro, din care 2,4 miliarde export şi 1,6 miliarde import. Deci, balanţa este activă. Mai mult, pe primul trimestru, avem o creştere a exportului de 15% şi de 5% la importuri, deci se menţine trendul de balanţă activă", spune copreşedintele Consiliului de Export al României, Mihai Ionescu.

• Secretariatul General al Guvernului, obligat să plătească BCR 6 milioane de euro

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis luni ca Secretariatul General al Guvernului (SGG) să plătească Băncii Comerciale Române (BCR) suma de 5.796.980 USD, reprezentând contravaloarea unui contract semnat în anul 1995 privind editarea albumului "Eterna şi Fascinanta Românie". Pe de altă parte, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie a lui Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu şi Dan Fruntelată, informează Agerpres. Iniţial, Tribunalul Bucureşti a respins în octombrie 2012 cererea BCR, însă Curtea de Apel Bucureşti a admis luni apelul băncii şi a hotărât ca SGG să plătească suma de 5.796.980 USD. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

• ROMANIA LIBERA

• Cine a câştigat şi cine a pierdut la masa negocierilor pentru şefii de judeţe

După trei săptămâni de negocieri, Partidul Social Democrat a obţinut şefia a 28 de consilii judeţene. PNL va conduce direct doar opt judeţe, din totalul de nouă în care are majoritatea. Schimbarea legii electorale influenţează decisiv împărţirea puterii în teritoriu. Anul acesta, preşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi de către consilierii judeţeni, şi nu de către electorat, aşa cum s-a întâmplat în 2008 şi 2012. În aceste condiţii, au fost încurajate negocierile de culise, pentru că fiecare vot cântăreşte greu. Deşi au obţinut scoruri modeste, partidele mici - Partidul Mişcarea Populară (PMP), UDMR, ALDE - au fost esenţiale pentru formarea majorităţilor în consiliile judeţene. În vreme ce ALDE, în virtutea unei înţelegeri cu social-democraţii, a constituit majorităţi doar alături de PSD, PMP şi UDMR şi-au maximizat câştigurile mergând când cu social democraţii, când cu liberalii.

• Cristian Ghinea, spune că e hărţuit de parlamentarii PSD pentru că l-a reclamat la DNA pe Sebastian Ghiţă

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a declarat luni seară la Digi 24 că el personal şi conducerea Ministerului sunt hărţuiţi de către parlamentarii PSD. Şicanele ar fi început după ce Ministerul Fondurilor Europene a demarat un control la 22 de firme ale lui Sebastian Ghiţă, care au beneficiat de fonduri europene. Controlul a început înainte ca Cristian Ghinea să devină ministru, dar Ghinea este cel care a trimis rezultatul controlului la DNA. Drept urmare, ministrul Ghinea a fost convocat în faţa Comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene şi a fost obligat să dea explicaţii. De asemenea, el susţine că a primit mesaje de ameninţare din partea deputatului PSD Ana Birchall.

• Banca Centrală a Israelului investeşte 500 de milioane de dolari în acţiuni elveţiene

Banca Centrală a Israelului intenţionează să investească aproape 500 de milioane de dolari din rezervele sale valutare în acţiuni elveţiene, arată minuta şedinţei de politică monetară, transmite Reuters preluată de Agerpres. Doi din cei patru membri ai Comitetului de politică monetară au votat în favoarea investiţiilor în Elveţia, pentru a extinde portofoliul de investiţii al băncii, iar ceilalţi doi membri s-au abţinut. De anul viitor instituţia ar putea achiziţiona acţiuni în Canada şi Australia, unde "profiturile sunt relativ ridicate faţă de nivelul riscului". În mai, rezervele valutare ale Băncii Israelului au urcat la nivelul record de 96,5 miliarde de dolari. Majoritatea rezervelor sunt investite în pieţele de obligaţiuni din SUA şi Europa.

• ZIARUL FINANCIAR

• Britanicii au afaceri de 30 mld. lei, 67.000 de angajaţi şi doar 2,5% din capitalul străin

Peste 5.200 de companii cu acţionari britanici erau înregistrate în economia românească la finalul lunii mai, cu un sold al capitalului social de 997 mil. euro, respectiv 2,49% din tot ce au străinii pe piaţa locală. Din cele 5.200 de firme care apar în statistici, doar 1.700 au depus până acum bilanţul financiar pe anul 2015, iar informaţiile de la Registrul Comerţului arată că aceste companii au avut afaceri de 30 mld. lei, soldul dintre profit şi pier­deri a fost negativ (500 mil. lei), iar nu­mărul de salariaţi era de 67.000 de oameni. Europharm Holding, o companie membră a grupului farmaceutic Glaxo­Smith­Kline, este cea mai mare companie cu acţionari înregistraţi în Marea Britanie după cifra de afaceri înregistrată în 2015. În topul furnizat de Registrul Comerţului la solicitarea ZF nu apar companii precum British American Tobacco (BAT) sau Vodafone, mari investitori britanici care au venit însă în România prin intermediul unor companii înregistrate în afara Regatului Unit.

• Distribuţia bunurilor de larg consum a avut în 2015 cel mai bun an şi a simţit "gustul" profitului

Piaţa distribuţiei produselor de larg consum (FMCG) a profitat anul trecut de creşterea consumului, astfel că majoritatea jucătorilor din acest segment au raportat afaceri mai mari. Top zece jucători a avut afaceri de 4,2 mld. lei, cu 9% peste rezultatul din 2014. Multe companii au avut pro­fituri în creştere anul trecut şi chiar multe dintre ele au văzut pentru prima dată câştigurile după mai mulţi ani de scăderi. Liderul pieţei Interbrands Mar­ke­ting & Distribution a avut în 2015 o cifră de afaceri de 731 milioane de lei, în creştere cu 9% faţă de anul precedent, o contribuţie importantă la acest rezultat având-o parteneriatele cu produ­cătorul de ţigarete Philip Morris şi cu producătorul înălbitorului Ace. În plus, Interbrands şi-a dublat anul trecut profitul net, până la peste 30 de milioane de lei.

• Brexitul a trimis acţiunile FP la minimul din 2013 încoace

Tendinţa descendentă ar putea să mai dureze cel puţin pe termen scurt, susţin brokerii. Pe viitor, cotaţia FP ar putea fi ajutată de preţurile la petrol şi listarea Hidroelectrica. Investitorii şi pieţele încearcă să cuantifice posibilele efecte negative ale Brexitului. Acţiunile Fondului Proprietatea (FP), societate cu active de 11,4 mld. lei, au scăzut vineri cu 3,56% faţă de şedinţa precedentă şi au ajuns la 0,678 lei/acţiune, nivelul minim din vara anului 2013 încoace. Declinul a fost determinat de scăderea generală a pieţei, indicele BET, referinţa pentru bursa de la Bucureşti, scăzând în aceeaşi şedinţă cu 3,5% din cauza şocului transmis de rezultatul referendumului din Marea Britanie.