REVISTA PRESEI - 28.09.2010

• ADEVĂRUL

• Miliardarii vechi si noi

"Forbes România" prezintă astăzi o nouă ediţie a Topului 500 Miliardari. Doar Dinu Patriciu şi-a păstrat poziţia, rămânând şi în acest an pe locul 1 în clasament. Surpriza ediţiei din 2010 a Forbes 500 Miliardari este Frank Timiş, care a urcat în acest an 29 de poziţii faţă de ediţia anterioară. Chiar dacă averile românilor prezenţi în clasamentul Forbes 500 Miliardari s-au redus per total cu 0,5 miliarde de euro faţă de anul anterior, fiind cu 1,77% mai mici, nu se poate spune că nu sunt şi miliardari cărora le-a mers bine.

Locul 1: Dinu Patriciu 2.300 mil. euro; Locul 2: Frank Timiş 1.000-1.100 milioane euro; Locul 3: Ioan Niculae 900 - 1.000 milioane euro; Locul 3: Dan Grigore Adamescu 900 - 1.000 milioane euro.

• Topul Forbes în cifre

Averile nete cumulate ale celor din Forbes 500 Miliardari Români: 28,2 miliarde de euro. Averea netă medie din Forbes 500 Miliardari Români: 56,4 milioane de euro. Averea netă minimă din Forbes 500 Miliardari Români: 7-8 milioane de euro. Numărul celor din Forbes 500 Miliardari Români care şi-au clădit averile de la zero: 490. Averea netă medie a acestora: 54,7 milioane de euro. Numărul celor din Forbes 500 Miliardari Români care şi-au moştenit întreaga avere: 3. Averea netă medie a acestora: 349 milioane de euro.

• "Piesa Blaga", jucată la PDL, scrisă la Cotroceni

Traian Igaş, apropiatul finului şefului statului, Gheorghe Falcă, a câştigat competiţia din partid pentru şefia MAI. Ultimul dintre greii PDL din Guvern, Vasile Blaga, a demisionat ieri, după scandalul generat de protestul poliţiştilor. Potrivit unor surse, preşedintele i-ar fi cerut demisia încă de sâmbătă. Premierul a anunţat înlocuitorul demisionarului Vasile Blaga după o discuţie cu preşedintele, căruia i-a prezentat o listă de şase nume: Cezar Preda, Ioan Oltean, Petru Filip, Sorin Frunzăverde şi Gheorghe Falcă.

• Salariile bugetarilor, verificate la Bruxelles

Comisia Europeană vrea să controleze veniturile funcţionarilor de stat din zona euro pentru a nu afecta competitivitatea şi stabilitatea preţurilor. Miniştrii de Finanţe s-au întâlnit ieri cu preşedintele UE, Herman Van Rompuy, pentru a discuta despre sancţiunile împotriva ţărilor care încalcă regulile zonei euro. Sancţiunile ar urma să fie aplicate ţărilor care nu reuşesc să-şi reducă datoriile publice mai mari de 60% pe o perioadă de trei ani. Sancţiunea ar echivala cu 0,1% din PIB.

• Iran: a început războiul cibernetic

Autorităţile de la Teheran au recunoscut că un virus informatic extrem de sofisticat, Stuxnet, a infectat peste 30.000 de calculatoare. Este vizat şi domeniul nuclear. Au fost afectate şi computerele centralei nucleare de la Bouchehr, construită cu ajutorul ruşilor. Virusul ar putea paraliza hidrocentrale şi oleoducte. "Este un război electronic lansat de Occident la adresa noastră", susţine un specialist în tehnologiile de informaţii de la Ministerul Industriilor, Mahmoud Liayi. Potrivit expertului, "doar un guvern străin se află la originea acestui atac cu un virus atât de complex".

• Chicago de pe Yangtze

Chongqing, cel mai mare oraş chinez creşte într-un mod scăpat de sub orice control. Sunt vremuri bune pentru Chongqing, căminul a deja 32 de milioane de oameni şi care creşte atât de repede încât hărţile sale sunt învechite chiar la data tipăririi.

• Oraşul de 32 de milioane şi 86 de miliarde de dolari PIB

Municipalitatea în plină dezvoltare - un centru urban dens înconjurat de districte rurale în schimbare rapidă, care luate împreună sunt de mărimea Austriei şi au mai mulţi oameni decât Irakul - este poarta către vestul Chinei, care se umple rapid. Ambiţiile şi limitările se ciocnesc cu aceeaşi viteză spectaculoasă cu care a explodat oraşul şi, împreună cu el, perspectivele locuitorilor săi mai norocoşi. Pentru că Chongqing a crescut dintr-un port obscur de 200.000 de oameni pe râul Yangtze, în anii 1930, într-un oraş de două milioane în 1967, până la o megametropolă în expansiune, botezată "centrul urban cu cea mai rapidă creştere de pe planetă", de postul britanic Channel 4, în 2006, pe baza imaginilor din satelit care comparau cât de repede înghiţeau oraşele pământul din jur.

• Încasările din TVA, mai mari cu 4,5%

Veniturile din principalul impozit indirect au fost, în august, cu peste un miliard de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Efectele majorării cotei TVA la 24% par să corespundă aşteptărilor Guvernului. Fiscul spune că motivul creşterii încasărilor îl reprezintă importurile.Potrivit informaţiilor remise ziarulului "Adevărul" de ANAF, veniturile totale din TVA la opt luni au crescut cu 4,52% faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv cu peste un miliard de lei.

• CURENTUL

• Niels Schnecker, un PNL-ist vopsit în analist

Zilele trecute, cu ocazia aşa-zisului miting sindical al poliţiştilor ce şi-au dezonorat propriul statut, se afla printre aceştia în månă cu un microfon al Antenei 3 un ciudat personaj, prezentat public drept analist financiar, dar care se întrebuinţa pe post de reporter de teren, intervievånd un cadru al poliţiei plin de table pe umeri. "Reporterul" Antenei era Niels Schnecker, în aparenţă, la bază, recomandat drept prosper om de afaceri. De cånd prosperii businessmeni varsă o lacrimă pe umărul sindicaliştilor şi cum a ajuns un "analist financiar" să stea în stradă alături de pulimea reportericească a instituţiilor principale de atac mediatic ale Trusturilor din arealul PSD-ist?

• PSD şi PNL se calcă în picioare în bătălia cu preşedintele şi Cabinetul Boc

După câştigarea celui de-al doilea mandat de către preşedintele Băsescu, liderii PSD şi PNL s-au contopit într-o alianţă subterană în Parlament, peste doctrine şi ideologii, în războiul de gherilă pe care îl duc împreună împotriva puterii şi a şefului statului, deşi acţiunile cuplului Ponta-Antonescu se bat cap în cap. Practic, când unul şi-a făcut Cabinet din umbră, celălalt a dat tonul circului mediatic îndreptat împotriva Cotrocenilor, deşi oficial bătălia pentru şefia opoziţiei nu este încheiată între Ponta şi Antonescu. Pe de altă parte, în relaţia de parteneriat dintre PSD şi PNL, liberalii au pierdut prim-planul, astfel încât au devenit o remorcă la locomotiva social-democraţilor, iar moţiunea de cenzură şi guvernul alternativ sunt încă figuri de stil pentru imaginea electorală a celor două partide.

• Escorte, de Tia Şerbănescu

Era mai bine dacă dl Băsescu nu se punea la mintea poliţiştilor (proverbială, de altfel) şi nu dezvolta acest conflict instituţional între Preşedinţie şi M.I. Nici supărarea preşedintelui pe jandarmi nu-şi are rostul: doar nu erau să se bată jandarmii cu poliţiştii în Piaţa Victoriei, să râdă lumea de noi, cum se bat două nevoi. Altfel, renunţarea la escorta poliţiei are şi o parte bună: nu mai vedem coloane care întrerup circulaţia (mulţi şefi de stat occidentali circulă fără escortă), se face economie de benzină iar poliţiştii lucrează mai puţin - mai ales că tot voiau ei să-şi reducă activitatea cu 25% "concomitent cu ce ne plăteşte guvernul". În plus, e de înţeles de ce preşedintele nu mai are încredere în cei care au încălcat legea şi l-au insultat. Cum ar fi decurs oare prima deplasare cu escorta poliţiei? Poliţiştii l-ar fi salutat cu: "să trăiţi, javră ordinară! Unde mergem?".

• CURIERUL NAŢIONAL

• Băncile vor să dribleze poliţia creditelor

Gheţea: ARB va cere preşedintelui Băsescu să nu promulge legea privind creditele populaţiei în cazul că va fi aprobată în forma actuală. Preşedintele ANPC declara că Parlamentul va aproba "100%" fără modificări legea de adoptare a OUG aşa cum s-a întâmplat şi în comisii. Băncile vor fi obligate să provizioneze toate împrumuturile pentru populaţie aflate acum în derulare dacă pierd un singur proces.

• Firmele nu se înghesuie să reclame mediul anticoncurenţial

Chiriţoiu: Aş vrea să aud şi reacţia victimelor creşterii preţurilor la furnizori. Legea permite să scuteşti de amendă societatea care colaborează cu instituţia pentru investigarea cazului. Societăţile care reclamă distorsiuni ale mediului concurenţial sunt "foarte puţine", iar numărul "victimelor" care se plâng de nerespectarea legislaţiei în domeniul concurenţei aproape inexistent, a afirmat ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei în cadrul unui seminar. "Ce ne lipseşte este genul opus de reacţie din afară. Adică firmele să vină să ne spună uite ce distorsiuni ale pieţei am constatat sau că există firme care practică politici anticoncurenţiale şi ne provoacă pierderi.

• Trei sferturi dintre firmele de catering vând produse expirate

72 dintre firmele de catering verificate de inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au avut probleme în special din cauza materiilor prime folosite în prepararea produselor, a anunţat ieri Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precizând că, în perioada 9 - 15 septembrie, s-au confiscat, de la 266 de operatori dintre cei 370 verificaţi, peste 21 tone de materii prime şi preparate culinare.

• Nicolescu: Înregistrarea firmelor la Camerele de Comerţ contravine Constituţiei

O propunere legislativă vizează trecerea de la Registrul Comerţului la Camerele de Comerţ a tuturor activităţilor de asistenţă pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării unei firme. Ovidiu Nicolescu atrage atenţia că acest proiect va duce la creşterea birocraţiei şi a costurilor pentru întreprinzători. În data de 20 septembrie 2010, Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor a dezbătut propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Camerelor de Comerţ din România nr. 335/2007 şi a Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, dezbaterile urmând să fie continuate în această săptămână la nivelul Comisiei şi în plenul Camerei Deputaţilor.

• Deficitul bugetar a crescut cu 1 mld. lei numai în august

Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 20,9 mld. lei după primele opt luni ale anului, echivalentul a 4,1% din PIB, după ce a urcat în august cu aproape 1 miliard de lei, au declarat surse din Ministerul Finanţelor, potrivit Mediafax. Deficitul a fost rezultatul unor venituri de 106,25 mld. lei, echivalentul a 20,8% din PIB, şi al unor venituri de 127,16 mld. lei, respectiv 24,9% din PIB, au menţionat sursele. Deficitul bugetar a fost calculat la un PIB nominal estimat pentru finele acestui an de 511,58 mld. lei.

• Dobândă 0% nu înseamnă costuri zero la împrumut!

Clienţii care merg în showroom-urile auto ca să-şi cumpere o maşină, găsesc la dealer şi oferte speciale de finanţare. Deşi unele dintre ele sunt promovate ca fiind cu dobândă zero, acest lucru nu înseamnă că finanţarea respectivă nu are costuri. Doar dobânda anuală efectivă arată adevărata faţă a creditului, arată o analiză a conso.ro. Dealerii auto se bat în promoţii cu reduceri de preţ, perioadă de garanţie prelungită sau taxa de poluare cadou. Alţii au pus la punct, împreună cu societăţile de leasing, condiţii mai avantajoase la finanţare, promovate uneori ca fiind cu "dobândă zero".

• Bancherii centrali est-europeni nu vor umbla la dobânzi în acest an

Creşterea acestora, întârziată de situaţia economică fragilă şi de absenţa presiunilor inflaţioniste. Analiştii intervievaţi pariază pe Polonia ca fiind prima ţară care va mări costurile dobânzii. Cele mai mari bănci centrale ale lumii se confruntă încă cu perioada de criză. Bancherii centrali est-europeni care au iniţiat deja acţiunea de a-i convinge pe colegii lor să crească dobânzile de politică monetară nu vor avea succes în acest demers până în 2011, deoarece revenirea economiei mondiale întârzie, iar inflaţia rămâne sub control, potrivit unei analize realizate de Bloomberg.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Zidul PDL din jurul lui Vasile Blaga, fisurat de Elena Udrea

Retragerea lui Vasile Blaga şi intrarea lui Traian Igaş la Interne oficializează, practic, o nouă axă PDL-istă aflată pe val, în partid şi la guvernare: Udrea-Falcă-Scripcaru. Petrecută în mai puţin de 12 ore, rocada de la Interne între Vasile Blaga şi Traian Igaş schimbă raportul de forţe în interiorul guvernului. Intrarea în guvern a lui Igaş, unul dintre oamenii fără anvergură politică, împins însă în faţă de filiala Arad, dă semnalul că în PDL prinde aripi o nouă gardă.

• Votul de susţinere, un plan eşuat

Anunţată ieri ca demisie de onoare, retragerea lui Blaga de la Interne a venit după ce secretarului general al PDL i s-a cerut, ca mesaj din partea preşedintelui Traian Băsescu, decapitarea şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei după mitingul de vineri. Refuzând sacrificarea acestora, Blaga a fost în situaţia de a-şi înainta propria demisie. Decizia i-a băgat pe liderii PDL în vrie. Strânşi la guvern duminică până după miezul nopţii, cei mai mulţi dintre aceştia au încercat să-l facă să se răzgândească. Printre cei mai insistenţi au fost, spun surse din partid, Adriean Videanu şi Ioan Oltean, inclusiv Anca Boagiu.

• Şefii din MAI au rămas cu demisiile la sertar

Vasile Blaga este singurul care închide după el uşa Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Şefii MAI au ales să rămână, demisiile anunţate pe surse, înainte de oficializarea plecării lui Blaga, rămânând la sertar. Potrivit unor surse din minister, prim-adjunctul Dan Valentin Fătuloiu, şeful Poliţiei, Petre Tobă, cel al Jandarmeriei, Olimpiodor Antonescu, şeful DGIPI, Ştefan Pop, şi cel al DGA, Liviu Popa, "s-au răzgândit" după o discuţie la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu. Întâlnirea, la care a participat şi ministrul demisionar, a durat aproape două ore şi a avut loc imediat după anunţul oficial făcut de Vasile Blaga.

• Protestatarii în uniformă, la mâna procurorilor

Cinci poliţişti care ar fi protestat înarmaţi şi împotriva cărora ar exista probe în acest sens vor fi cercetaţi de Parchetul General şi riscă până la doi ani de închisoare. Dincolo de discuţiile legate de moralitatea îndoielnică a expresiilor folosite în timpul protestului, dincolo de semnificaţia gestului de a-şi arunca caschetele purtând însemnele Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi deviza instituţiei - "Pro Patria et Ordine Iuris" (Pentru patrie şi ordinea de drept), până acum, se conturează o singură infracţiune comisă - spun surse judiciare - de către cinci protestatari.

• Fermierii către Tabără: "Vrem să cultivăm organisme modificate genetic"

Agricultorii români fac lobby la ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, susţinând cultivarea plantelor modificate genetic (OMG), despre care cred că vor conduce la ieftinerea alimentelor. În vreme ce organizaţiile de mediu se străduiesc să obţină interzicerea culturilor de organisme modificate genetic, miniştrii agriculturii din UE vor discuta săptămâna viitoare despre acordarea unei libertăţi mai mari statelor membre în ceea ce priveşte aprobarea sau interzicerea OMG-urilor.

• Camera de Comerţ vrea să complice viaţa firmelor

Dacă deputaţii vor adopta câteva amendamente, companiile vor fi obligate să treacă pe la Camera de Comerţ pentru a fi înregistrate modificările.Întreprinzătorii care vor să-şi facă o firmă ar putea fi obligaţi să treacă pe la Camera de Comerţ înainte să ajungă cererea lor să fie înregistrată la Registrul Comerţului. La fel şi companiile care trebuie să notifice orice modificări precum adăugarea unor noi obiecte de activitate, retragerea unor asociaţi sau primirea altora, majorare de capital etc. Un proiect de lege în acest sens se află pe masa deputaţilor şi a fost dezbătut în Comisia juridică pe 20 septembrie.

• FINANCIARUL

• Au scăzut încasările la buget din impozitarea veniturilor salariale

"Deficitul" faţă de anul trecut este de 600 de milioane de lei. Guvernul trebuie să concedieze 74.000 de bugetari până la sfârşitul anului. Statul a încasat în acest an din impozitarea veniturilor şi a salariilor cu 5,4% mai puţin decât în 2009. Specialiştii susţin că reducerile din sectorul public vor duce la majorarea acestor pierderi, în condiţiile în care guvernul s-a angajat faţă de FMI că va renunţa la 90.000 de bugetari. Trendul descrescător va continua atâta vreme cât guvernanţii nu vor lua măsuri reale de relansare a creşterii economice.

• Analiştii: BNR va fi prudentă şi va mentine dobânda-cheie la 6,25%

Aceştia consideră că o decizie de majorare ar afecta creditarea în lei. Efectele nesemnificative de rundă a doua a majorării TVA vor determina conducerea BNR să decidă mâine menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim de 6,25%. Analiştii bancari consideră că o eventuală majorare nu ar avea un impact important asupra inflaţiei, în schimb, ar afecta evoluţia dobânzilor pentru creditarea în moneda naţională. Totodată, aceştia mizează şi pe menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii.

• RAFO, la un pas de obţinerea garanţiilor de 330 mil. euro

Valerian Vreme, actualmente ministru al Comunicaţiilor, unul dintre susţinătorii intereselor RAFO Oneşti, nu-şi mai aduce aminte de întâlnirile aranjate între acţionarii rafinăriei şi membrii Cabinetului Boc. Surse din industria petrolieră susţin că RAFO este la finalul negocierilor pentru obţinerea garanţiilor guvernamentale în vederea unui credit de 330 de milioane de euro pentru susţinerea activităţii rafinăriei.

• Publicitatea stradală scade cu 17% şi ajunge la 35 de milioane de euro în 2010

Lipsa datelor de audienţă precum şi modificarea legislaţiei pe piaţa outdoor trag industria în jos. După ce piaţa de publicitate out-door a înregistrat scăderi semnificative, companiile de profil au lansat studiul "POC", pentru a veni cu un argument în plus în faţa advertiserilor că mediul aduce rezultate. Cristian Mucichescu, Managing Director OMD România, a precizat că acest studiu reprezintă un pas înainte, dar nu rezolvă problema măsurării. Jucătorii spun că piaţa este ameninţată şi de noul proiect de regulament cadru iniţiat de ministerul condus de Elena Udrea privind amplasarea mijloacelor de publicitate.

• Lupta la Bursa: verii Duşu se bat pentru controlul Socep Constanţa

Valoarea de piaţă a operatorului portuar s-a majorat cu 143% de la începutul anului. Oamenii de afaceri Niculae şi Ion Duşu, proprietarii producătorului de BCA Celco Constanţa, se luptă pentru controlul operatorului portuar Socep Constanţa (SOCP), ajungând să plătească la Bursă preţuri şi cu peste 100% mai mari faţă de cele din ultima săptămână, după ce în acţionariat a intrat şi grupul Transport Trade Services controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu. Grupul Transport Trade Services (TTS), controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu, a fost cumpărătorul pachetului de 10% vândut de SIF Oltenia la finele săptămânii trecute, ceea ce a declanşat achiziţii şi din partea familiei Duşu, care şi-a văzut ameninţată poziţia în cadrul operatorului portuar.

• Ţepeş şi Musgociu au vândut 6,3% din acţiunile Bursei cu 4,7 mil. euro

Daniel Ţepes şi Mircea Musgociu, cei mai mari acţionari ai Bursei de Valori, au fost implicaţi în cele trei tranzacţii speciale cu titluri BVB din şedinţa de ieri, în cadrul cărora 6,3% din capitalul social al operatorului de piaţă şi-a schimbat proprietarul, au declarat, pentru "Financiarul", surse din piaţa de capital. Ţepes, care este şi membru în Consiliul de Administraţie al Bursei, deţinea potrivit ultimelor raportări 4,53% din BVB, în timp ce Musgociu era proprietarul unui pachet de 4,35%. Schimburile au fost realizate în cadrul a trei tranzacţii derulate pe piaţa "deal" a Bursei, două în prima parte a şedinţei, la distanţă de mai puţin de un minut, şi o a treia spre finalul sesiunii.

• GÂNDUL

• Băsescu croieşte un Guvern pe măsura premierului: Blaga, ultimul greu, a fost "demisionat"

Soarta lui Blaga a fost tranşată în şedinţa de guvern de duminică, întâlnire care a pus faţă în faţă cele două tabere din PDL: Vasile Blaga, susţinut de Adriean Videanu şi Ioan Oltean, pe de o parte, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, pe de altă parte. La capătul discuţiilor care s-au întins până târziu în noapte, ministrul de Interne a decis să-şi înainteze demisia, urmând ca detaliile să fie puse la punct a doua zi.

• Bancherii îl roagă pe Băsescu să nu semneze ordonanţa privind creditele pentru populaţie

Supăraţi din cauza eventualelor pierderi de aproape un miliard de euro provocate prin aplicarea ordonanţei privind creditele, bancherii apelează la Preşedinţie. Bancherii nu renunţă să conteste ordonanţa privind creditele populaţiei şi sunt hotărâţi să ajungă până la preşedintele Traian Băsescu pentru a avea câştig de cauză. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat ieri că îi va cere şefului statului să nu promulge legea de aprobare a OUG 50/2010 privind creditele populaţiei în cazul în care actul normativ va trece de Camera Deputaţilor în actuala formă.

• Lecţia miliardarilor din Top 500: banii nu se mai fac în România

Dinu Patriciu, Frank Timiş şi Veronica Guşă de Drăgan sunt printre puţinii miliardari care şi-au sporit considerabil averea pe timp de criză. Motivul principal: au ales să investească masiv peste graniţă. Cel mai bogat român, în 2010, este Dinu Patriciu. Patrimoniul său a sporit faţă de anul precedent, cu circa 100 de milioane de euro, până la nivelul de 2,3 miliarde de euro, conform clasamentului Forbes România. Media, retailul, sistemul bancar şi fondurile private de investiţii sunt domeniile în care omul de afaceri a investit în ultimul an.

• Patriciu: "Banii sunt laşi şi fug"

O tendinţă care se conturează în 2010 este aceea că oamenii de afaceri cu businessuri şi averi în expansiune au tot mai puţin de a face cu România. Minereul de fier african al lui Frank Timiş, companiile listate sau nelistate pe bursele din Marea Britanie şi Germania i-au adus omului de afaceri un avans consistent al finanţelor persoanale. Tot pe pieţe externe mai prietenoase a pariat şi Dinu Patriciu. A preluat controlul a două fonduri de investiţii care deţin proprietăţi în Germania, dar şi în Suedia, Franţa, Olanda sau Belgia. Investeşte în piaţa imobilară din Georgia, dar şi în sistemul bancar al acestei ţări.

• Guvernul SUA vrea să pună pe roate interceptarea comunicaţiilor online

O lege propusă de agenţiile de informaţii ale SUA va obliga furnizorii de servicii (de la producătorii Blackberry până la administratorii Facebook sau Skype) să îşi facă compatibile tehnologiile cu interceptările. Pentru că teroriştii au migrat dinspre metodele de comunicare tradiţionale către servicii online, Guvernul SUA ar trebui să nu aibă vreo restricţie în a intercepta respectivele comunicaţii în caz de necesitate.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Republica Băsescu

Prin numirea lui Traian Igaş la Interne în locul lui Vasile Blaga, şeful statului îşi subordonează şi ultima instituţie cu o fărâmă de independenţă. Vasile Blaga a demisionat ieri din fruntea Ministerului de Interne şi a fost înlocuit cu senatorul PDL Traian Igaş. Astfel, preşedintele Traian Băsescu îşi completează garda de oameni loiali plantaţi în fruntea unor instituţii de forţă ale statului român: Codruţa Kovesi (procurorul gene-ral al României), Daniel Morar (şeful DNA), Roberta Anastase (preşedinta Camerei Deputaţilor), Georghe Maior (şeful SRI), Florian Coldea (prim-adjunctul şefului SRI), Mihai Răzvan Ungureanu (şeful SIE), Elena Udrea (Ministerul Dezvoltării şi Turismului), aceasta fiind recompensată cu unul dintre cele mai mari şi mai bănoase ministere din Guvern.

• Miting de proporţii azi la Guvern

Protestatarii cer creşterea salariului minim.Peste 10.000 de sindicalişti de la Blocul Naţional Sindical (BNS) sunt aşteptaţi astăzi la miting în faţa Guvernului. Manifestanţii se vor strânge în Piaţa Victoriei, la ora 12:00, mitingul fiind urmat de un marş spre Mi-nisterul Economiei, apoi spre Ministerul Muncii, Ministerul Ad-ministraţiei şi Internelor şi Ministerul Sănătăţii, de unde se va merge la Ministerul Agriculturii.

• Publicitatea stradală, tranşată politic

De ceva vreme, panourile publicitare, amplasate atât pe domeniul public, cât şi privat, au devenit un subiect disputat de autorităţi. Miza este mare, piaţa outdoor este în acest moment greu de controlat, multe afişe fiind montate ilegal. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General de mâine a fost trecut şi Regulamentul pentru autorizarea, construirea şi amplasarea firmelor şi reclamelor publicitare. Nu este pentru prima dată când proiectul este supus aprobării aleşilor locali

• Cui foloseşte un leu supraevaluat? de Ilie Şerbănescu

După mai multe aluzii şi înţepături, unele publicaţii de afaceri au trecut la cereri directe de schimbări în politica de curs promovată şi derulată de Banca Naţională, semn că o parte cel puţin a cercurilor de afaceri o contestă. Contestarea este inevitabilă, având în vedere deteriorarea masivă a situaţiei economice şi, la o analiză atentă, lipsa de perspectivă spre o ameliorare. Este nerealist - chiar ilogic - ca aceste lucruri să se întâmple şi să nu existe responsabilităţi şi hibe şi în politicile băncii centrale, şi nu doar în cele ale Guvernului.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Mandatul Băsescu a intrat pe contrasens

Demisia ministrului de Interne în urma deciziei Preşedintelui de a nu mai apela la Poliţie îl pune pe Traian Băsescu într-o situaţie critică. Ce au făcut atât de grav poliţiştii? În primul rând, nu s-au putut abţine să plece acasă din Piaţa Victoriei fără să treacă şi pe la Palatul Cotroceni. Să plătească amendă. În al doilea rând, politiştii şi-au aruncat caschetele purtând simbolurile naţionale. Potrivit Codului Penal, "orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani". Cine a facut asta să fie pedepsit.

• Mazilit pentru joc dublu. Doi şi-un sfert, o miză în războiul Băsescu-Blaga

Motivele rupturii dintre Băsescu şi Blaga: nereformarea "din temelii" a serviciului de informaţii a Ministerului de Interne, solicitată acum un an de şeful statului, precum şi legăturile complicate ale lui Vasile Blaga cu politicieni şi lideri de opinie din coaliţia anti-prezidenţială. Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior a declarat acum câteva luni că este "inadmisibil" ce se întâmplă la DGIPI şi l-a somat pe fostul ministru de Interne să finalizeze ancheta privitoare la scurgerile de informaţii. Ancheta a rămas, însă în suspensie, iar unul dintre adjuncţii DGIPI numit de Vasile Blaga anul trecut, este un apropiat al PSD.

• ZIARUL FINANCIAR

• Statul a reuşit să frâneze deficitul bugetar în august cu preţul arieratelor

Finanţele au reuşit să tempereze în august ritmul de creştere a deficitului bugetar, la circa un sfert din media lunilor precedente.Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape un miliard de lei şi a ajuns la 20,9 miliarde de lei (5 mld. euro), reprezentând circa 4,1% din PIB, faţă de ţinta anuală indicativă de 6,8% din PIB, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor. Ritmul de creştere a deficitului a încetinit după ce în iulie a înregistrat un avans de aproape două miliarde de lei, iar în primăvară variaţiile lunare au depăşit şi patru miliarde de lei. Veniturile au urcat în august cu 13,8%, la 106,25 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 12,2%, la 127,16 mld. lei.

• Care este miza demisiei lui Blaga şi cine este noul şef la Interne

Traian Igaş, 42 de ani, liderul PDL din Senat, a fost numit ieri după-masă, prin decret prezidenţial, noul ministrul de interne. Demisia anunţată ieri dimineaţă de Vasile Blaga ar putea avea două motivaţii: fie preşedintele vrea să scape de ultimul om care îi mai putea ţine piept din vechea gardă a PDL (formată din triada Berceanu-Videanu-Blaga), fie este un conflict direct între Blaga şi Băsescu, care ar putea genera o criză politică gravă şi care ar putea pune în pericol aderarea României la spaţiul Schengen.

• Cum să plăteşti pensii cu 3,6 milioane de salariaţi în minus şi 2,2 milioane de pensionari în plus?

Deficitul bugetului de pensii va ajunge anul viitor la 3,6 mld. euro, un lucru de nesuportat pentru bugetul de stat care, după ce că mai este şi sărac, este obligat să acopere găurile din bugetul asigurărilor sociale. În 2009, deficitul bugetului de pensii a fost de 1,5 mld. euro, în acest an este preconizat la 1,7 mld. euro, iar anul viitor ar putea atinge chiar şi 4 mld. euro. Asta în vreme ce, doar anul trecut, numărul salariaţiilor - adică al celor care contribuie la bugetul de stat - s-a redus cu aproape 400000, iar anul acesta declinulpe piaţa muncii continuă.

• Cât câştigă analiştii români din echipa lui Mobius de la FP

Cei cinci analişti de investiţii recrutaţi în această primăvară de biroul local al companiei britanice Franklin Templeton câştigă în medie 2.000 euro/lună, mai mult decât faţă de media salariilor din piaţa locală de asset management, însă mult sub nivelul profesioniştilor de pieţele străine, potrivit unor estimări făcute de surse din piaţă. Din cele peste 15 persoane care formează echipa locală a Franklin Templeton, administratorul activelor de 14,32 mld. lei ale Fondului Proprietatea, printre cele mai importante poziţii sunt deţinute de analiştii de investiţii.

• Au început mişcările la BVB: 6,3% din acţiuni şi-au schimbat proprietarul pentru 4,6 mil. euro

Tranzacţiile speciale de ieri, cele mai mari de la listarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB), au urcat titlurile BVB la un nou maxim istoric, de 41 de lei, evaluând compania la 72 mil. euro. Daniel Ţepeş a vândut 2,1% din acţiunile Bursei. Interesul pentru acţiunile Bursei de Valori Bucureşti este în creştere, transferurile cu titluri BVB atingând un nivel maxim ieri, când pe piaţa "Deal" s-au realizat trei tranzacţii prin care şi-au schimbat proprietarul pachete de acţiuni reprezentând 6,3% din capitalul operatorului de piaţă. Valoarea tranzacţiilor se ridică la aproape 20 milioane de lei (4,6 milioane de euro), evaluând compania la 72 milioane de euro, adică de 36 de ori profitul net raportat de BVB pentru anul trecut, de 2 milioane de euro.

• Bogza, Bancpost: Clienţii care vor să dea băncile în judecată să nu se aştepte să primească ajutor

"Este mult mai bine ca neînţelegerile să fie rezolvate prin parteneriat decât pe cale juridică. Dacă aceşti clienţi care merg în instanţă şi fac publicitate negativă vor avea în viitor nevoie de restructurări ale creditelor, este puţin probabil ca acea bancă cu care au intrat în conflict deschis să îi mai ajute", a declarat Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, într-o discuţie cu ZF. El a fost viceguvernator al BNR responsabil cu supravegherea.