REVISTA PRESEI 28.10.2016

• ADEVARUL

• Un sistem de rachete Patriot va fi adus în România pentru desfăşurarea unui exerciţiu militar

Circa o sută de militari americani au primit săptămâna aceasta un ordin surpriză să transporte pe calea ferată un sistem de rachete antiaeriene Patriot din Germania în România, pentru a participa la un exerciţiu împreună cu alţi circa o sută de militari români. Un astfel de program de aplicaţii militare se va desfăşura în România la începutul lunii noiembrie. Exerciţiile militare surpriză şi viitoare desfăşurări de trupe vor ajuta NATO să-şi perfecţioneze apărarea antiaeriană în timp ce Alianţa îşi adaptează abordarea pentru a descuraja Rusia în flancul estic, a declarat general american Timothy McGuire, adjunctul comandantului trupelor americane în Europa, relatează joi agenţia Reuters, citată de Agerpres.

• Condamnări dure pentru doi israelieni acuzaţi că au spionat sistemul bancar românesc

Curtea Supremă i-a condamnat pe cetăţenii israelieni Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham la câte 9 ani de închisoare, într-un dosar în care cei doi au fost acuzaţi că au atacat sistemul bancar din România. Un complice român a primit o condamnare cu suspendare. Sentinţa este definitivă. Procurorii DIICOT i-au acuzat pe cei doi israelieni că erau parte a unei reţele internaţionale care spăla sume impresionante de bani negri - de ordinul zecilor de milioane de euro. Banii erau transportaţi dintr-o ţară în alta cu valiza, trecută drept bagaj de mână prin Aeroportul Henri Coandă.

• Ce schimbări majore la Legea dării-n plată au câştigat băncile la CCR

Deciziile privind cererile de dare în plată vor fi luate acum de judecători. Aceştia pot aproba sau respinge solicitarea clientului care vrea să cedeze imobilul depus garanţie, în schimbul ştergerii datoriei. Există însă şi o a treia variantă: ca instanţa să ceară modificarea condiţiilor de creditare. Reamintim că, în plus faţă de textul de lege, Curtea a introdus ideea de impreviziune. Aceasta prevede că trebuie acceptate pentru darea în plată acele dosare în cazul cărora, din cauza unor evenimente excepţionale, debitorul nu mai poate achita ratele.

• Dinozaurii din partide care n-au mai prins lista pentru parlamentare

În cursa pentru alegerile din toamnă nu vor mai intra mai mulţi politicieni cu greutate. În spatele deciziei lor de a renunţa la politică sunt motive care variază de la dorinţa de a ieşi de sub lumina reflectoarelor după eşecuri în alegeri până la faptul că sunt certaţi cu legea, fiind în vizorul DNA în diferite dosare de corupţie. Poate cel mai cunoscut nume care îşi încheie cariera de parlamentar e fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu. Si fostul copreşedinte al PNL, Vasile Blaga, a anunţat că nu-şi va depune candidatura. Un al liberal care nu va mai candida este deputatul Ludovic Orban. Alţi liberali cu vechime în Parlament care nu se vor regăsi pe liste sunt Puiu Haşotti, Petre Roman, Nini Săpunaru, Traian Igaş şi Mariana Câmpeanu. Vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, parlamentar de trei mandate şi principalul jurist al PSD, precum si Dan Sova nu apar pe listele PSD:

• Catedrala mântuirii banilor la polul extrem al sărăciei

O biserică imensă, comparabilă cu Catedrala Mitropolitană din Iaşi, se ridică, de mai bine de un deceniu, în sărăcăciosul oraş Paşcani. Dorinţa clericilor de a avea una dintre cele mai mari biserici din Moldova este alimentată, an de an, cu milioane de lei din bani publici. Un monument bisericesc de aproape 40 de metri înălţime se află în construcţie de mai bine de un deceniu într-una dintre cele mai sărăcăcioase localităţi din judeţul Iaşi. Municipiul Paşcani, condus de administraţia PSD în 22 din ultimii 26 de ani, este un oraş cu populaţie îmbătrânită, în care locuitorilor le este din ce în ce mai greu să îşi găsească un loc de muncă.

• Răscoala primarilor PSD Gorj împotriva lui Dragnea

O delegaţie formată din opt primari PSD din judeţul Gorj a mers, joi, 27 octombrie, la Bucureşti pentru a-i cere socoteală lui Liviu Dragnea. Liderul PSD este acuzat că a modificat listele de candidaţi din judeţ pentru alegerile parlamentare. Aceştia solicită revenirea la listele stabilite prin vot secret în cadrul organizaţiei judeţene. În prealabil, la sediul PSD Gorj a avut loc o întâlnire la care au luat parte aproximativ 30 de edili PSD nemulţumiţi de schimbările făcute.

• Unităţi speciale ruse se antrenează în secret sub apele Mării Baltice

Echipaţi cu puşti de asalt submarine, membri ai forţelor speciale ruse se antrenează cu sârg, într-un loc secret, sub apele Mării Baltice. Tensiunile din ce în ce mai mari între NATO şi Rusia, pe seama conflictelor din Ucraina şi Siria, se oglindesc în mutările militare făcute de statele alianţei şi de Kremlin în Europa. Alianţa Nord-Atlantică îşi va spori prezenţa în România şi Polonia, în timp ce Rusia îşi va consolida prezenţa navală la Marea Baltică, conform Reuters.

• Rusia şi SUA, în faţa unei noi posibile crize. Bătălia pentru zona Arctică

Într-un context în care Federaţia Rusă a început cea mai mare ofensivă militară de la destrămarea Uniunii Sovietice, ţinând cont de evenimentele petrecute în Georgia, Ucraina, Marea Neagră, Orientul Mijlociu sau de tensiunile din Marea Baltică, Moscova şi Occidentul pot ajunge acum în faţa unui conflict. Atenţia se îndreaptă către regiunea Arctică, după ce Norvegia a anunţat luni că va permite staţionarea pe teritoriul naţional, începând cu anul 2017, a unui contingent de 330 de soldaţi americani ce vor fi cantonaţi în baza militară de la Vaernes.

• BANCHERUL

• Curtea Constituţională a mai respins o contestaţie a băncilor la legea privind darea in plată

Curtea Constituţională a mai respins ieri un dosar in care băncile au reclamat ilegalitatea legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, astfel că legea se va aplica in continuare retroactiv, inclusiv creditelor in curs de derulare, cu condiţia ca instanţele de judecată să verifice existenta principiului impreviziunii, stipulat in Codul Civil, aşa cum a decis Curtea in primele dosare soluţionate in urma cu doua zile. Unul dintre cele trei dosare ramase in pronunţare pentru ieri a fost soluţionat prin respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate de bănci, au declarat surse oficiale din cadrul Curţii Constituţionale, pentru Bancherul.ro. Soluţionarea celorlalte doua dosare a fost amânată până in 17 noiembrie.

• CURENTUL

• Primăria a decis să-i plătească lui Codrin Ştefănescu pentru un teren cu 2,5 milioane EURO mai mult decât preţul pieţe

Putred de bogat, Codrin Ştefănescu e zilnic la televizor unde plânge de mila românilor săraci şi înfierează candidaţii altor partide. Desigur că Ştefănescu are şi el fanii lui cărora acesta li se pare, probabil, inteligent şi cult, preocupat de soarta lor. Adevărul e desigur altul. În anul 2013, o anchetă a evz.ro dezvăluia că pe un teren care pe piaţa liberă avea un preţ de 28 de euro metrul pătrat, negociabil, Primăria Capitalei condusă de Sorin Oprescu, a decis să plătească 161 de euro, în urma unei exproprieri, pentru a realiza "Penetraţia Bulevardul Timişoara", o prelungire a unei străzi, adică o sumă de 3.074.536 EURO pentru un teren cumpărat cu 688.000 EURO.

• Escrocheria profesorului Ioan Lascăr: barocamera nu e pentru marii arşi ci pentru anti-aging

Incredibilă dezvăluirea făcută ieri de ministrul Vlad Voiculescu: "Barocamera de la unitatea de arşi din cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca nu poate fi folosită pentru tratamentul marilor arşi. Nu cred că a fost acesta cu adevărat niciodată scopul. Barocamera poate fi folosită înţeleg pentru tratamentele anti-aging sau alte lucruri. Barocamera este la Spitalul Floreasca, în apropiere secţiei de mari arşi. Încercăm să eliberăm spaţiul în acest moment şi să o mutăm într-un loc unde nu ne încurcă. Barocamera a costat mulţi bani, nu a fost folosită niciodată, nu trebuie să ne încurce să dezvoltăm secţia respectivă şi noi asta intenţionăm: să dezvoltăm secţia de mari arşi de la Spitalul Floreasca", a spus astăzi ministrul Vlad Voiculescu.

• CURIERUL NTIONAL

• Cum s-a subţiat tezaurul "Cap de Bour"

Controalele efectuate de Curtea de Conturi asupra activităţii de conservare a timbrelor şi efectelor poştale şi a colecţiei filatelice a României au scos la iveală o serie de nereguli, inclusiv falsuri crase, pierderea a sute de serii de timbre şi, în special, valoarea extrem de mică a colecţiei, deşi aceasta conţine bunuri de o valoare excepţională precum Seriile "Cap de Bour", evaluate la peste 10.000 de euro bucata. Curtea de Conturi a descoperit 875 de timbre Cap de Bour, ediţiile I şi II, considerate falsuri evidente sau asupra cărora planează semne de întrebare în legătură cu autenticitatea. În urma predării-primirii Colecţiei Naţionale Filatelice de la BNR şi de la Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor de către Muzeul Naţional Filatelic au dispărut 315 timbre. În plus, valoarea tezaurului filatelic este extrem de mică, de numai 22.415,66 lei, în condiţiile în care colecţia nu a fost reevaluată niciodată, deşi conţine bunuri de o valoare excepţională

• Preţul energiei regenerabile plătite de consumator creşte cu 5 lei pe MWh

Ministerul Energiei propune o valoare a impactului la consumatorul final pentru anul 2017 de 47 RON/MWh - faţă de 42 RON/MWh în prezent. Proiectul de act normativ prevede şi mărirea perioadei de reinserţie pentru producătorii din surse eoliene şi hidro la 8 ani, începând de la data de 1 ianuarie 2018, iar pentru producătorii de energie fotovoltaică la 6 ani, începând de la data de 1 ianuarie 2025.

• Canada dislocă F-18 şi fregate pe teritoriul României

În cadrul reuniunii miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO, ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, şi omologul canadian, Harjit Singh Sajjan, au susţinut "necesitatea continuării şi intensificării cooperării bilaterale în domeniul apărării, în actualul context regional şi internaţional de securitate, caracterizat de evoluţii deosebit de complexe şi preocupante". "În acelaşi timp, a fost subliniată importanţa coordonării poziţiilor la nivel aliat, în vederea implementării deciziilor adoptate la Summit-ul de la Varşovia, cu accent pe cele care vizează realizarea prezenţei avansate a NATO la flancul estic", a informat ieri MApN.

• EVENIMENTUL ZILEI

• DNA nu a găsit niciun vinovat pentru un prejudiciu de zeci de milioane de euro de la Complexul Energetic Oltenia

Curtea de Conturi a sesizat procurorii anticorupţie pentru că responsabilii Complexului au contractat un credit de 170 de milioane de euro din care nu au tras niciun ban, dar au plătit dobânzi uriaşe. Curtea de Conturi a sesizat, prin preşedintele Nicolae Văcăroiu, DNA cu privire la plata de către SC Complexul Energetic Turceni SA, respectiv continuatoarea acesteia SC Complexul Energetic Oltenia (CEO) SA, a sumei de 53.038.493 de lei către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) reprezentând comisioane şi penalităţi pentru un credit pe care l-a contractat şi din care nu a efectuat trageri.

• Se lansează primul canal 4K din România

iNES, companie care are aproximativ 1.000 de abonaţi, oferă de astăzi canalul Funbox 4K, operat de SPI International. Acesta este primul canal TV premium în standardul 4K din ţară. Programele difuzate vizează domenii precum: călătorii şi natură, documentare, artă şi cultură, sporturi extreme, filme şi seriale TV. Canalul este disponibil prin tehnologia de acces internet gigabit prin fibră optică - GPON. "Pentru a difuza acest canal este nevoie de fibră optică şi de o viteză minimă de 63 Mbps", a declarat Tamas Fulop, Regional Director of Operations SPI International. iNES oferă un set top box special pentru utilizatorii care doresc să urmărească programe 4K, iar pentru al doilea se percepe o taxă de 5 euro pe lună. Preţul standard al unui abonament iNES este de 50 de euro plus TVA.

• Cioloş se pregătea demult pentru alegeri

Dacian Cioloş a bătut palma cu PNL, oficial, luni la Guvern, când preşedintele PNL Alina Gorghiu s-a dus împreună cu mai mulţi liberali să-l ceară de premier. Ieri, primele bannere electorale ale prim-ministrului sub sigla PNL au fost puse în Bucureşti, semn că în culise pregătirile au început demult. Cu o cămaşă în pătrăţele, albastră, în ton cu sigla partidului, Dacian Cioloş se iveşte pe un banner de şase pe patru metri pe Calea Călăraşi, întro parcare. "Dacian Cioloş- prim-ministru", scrie fi x sub sigla PNL. Un alt afiş cu aceleaşi dimensiuni generoase, pe un bloc de pe bulevardul Lascăr Catargiu. Confecţionarea unor asemenea bannere durează câteva zile, în niciun caz nu se puteau face de luni după-amiază până joi dimineaţă, spun specialiştii în domeniu.

• Traian Băsescu a spus ce se urmăreşte în România

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat, în platoul emisiunii "Dosar de politician", de la B1 TV, că se urmăreşte distrugerea firmelor româneşti şi a clasei politice actuale. "Instituţii ale statului distrug deliberat firmele de construcţii pentru că acolo vom avea cei mai mulţi bani. Nu mai avem niciun constructor acum. Avem un pot de 9.5 miliarde pentru infrastructură, bani pe care îi vor lua firmele străine. Niciun ban nu va rămâne în România. Siveco a fost distrus, angajaţii lor au plecat. Oricât aş fi de binevoitor, nu pot să nu observ distrugerea firmelor româneşti şi distrugerea clasei politice româneşti", a spus fostul preşedinte al României.

• Codruţ Olaru va reprezenta Parchetul General în CSM

Codruţ Olaru va fi reprezentantul Parchetului General în CSM, judecătoarele Mariana Ghenea şi Simona Marcu fiind alese membri ai consiliului din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au declarat pentru Mediafax surse judiciare. În urma alegerilor de ieri, procurorii au decis ca fostul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, în prezent procuror militar, să fie reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Contracandidatul lui Olaru a fost Alina Albu, procuror DIICOT. Codruţ Olaru a fost activat ca general al Armatei Române în luna mai a anului 2016.

• JURNALUL NATIONAL

• Dragoş Cristian Dinu, noul ministru al Fondurilor Europene

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul de numire în funcţia de ministru al Fondurilor Europene a lui Dragoş Cristian Dinu, informează Administraţia Prezidenţială. Totodată, şeful statului a semnat şi decretul prin care ia act de demisia lui Cristian Ghinea din această calitate. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către Dragoş Cristian Dinu va avea loc joi, la ora 18,30, la Palatul Cotroceni. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Dragoş Dinu este specialist în managementul public, inclusiv managementul fondurilor europene.

• Aeroportul Băneasa. Miza războiului de un deceniu: un miliard de euro

Aeroportul Băneasa este, de mai bine de un deceniu, subiectul unei controverse cu o miză de un miliard de euro. Atât valorează cele 200 de hectare pe care se află cea mai bună pistă din ţară, rezervată însă doar bogaţilor, pentru că operatorii low cost nu mai au voie să aterizeze aici din 2010. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, anunţă redeschiderea aeroportului, în condiţiile în care cel de la Otopeni nu mai face faţă traficului. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, anunţa zilele trecute că se intenţionează redeschiderea temporară a aeroportului Băneasa pentru cursele low cost, ca o soluţie de avarie la problema aeroportului din Otopeni, sufocat pur şi simplu de traficul aflat într-o continuă creştere.

• Tehnocraţii, shopping pe datorie de peste 8 miliarde lei

Deficitul bugetar, adică diferenţa dintre încasările şi cheltuieile statul român, din primele nouă luni, a fost de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din Produsul Intern Brut (PIB). Şi asta în condiţiile în care, la sfârşitul lunii ianuarie, bugetul avea un excedent (surplus) de 4,7 miliarde de lei. Calculele arată că statul a cheltuit cu 8,4 miliarde de lei mai mult decât a încasat între februarie şi sfârşitul lunii septembrie. Adică a împrumutat peste un miliard de lei, în medie, pe lună.

• România este ocolită de revoluţa high-tech

România şi Cipru se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în funcţie de numărul companiilor cu ritm ridicat de dezvoltare. Numai 1.219 de companii din toată România se încadrează în această categorie. Acestea au aproape 200.000 de angajaţi. Datele publicate ieri de Eurostat sunt la nivelul anului 2014. Germania are 29.679 de firme inovative, Anglia 26.705, iar Spania, Franţa şi Italia între 10.000 şi 13.000. Şi vecinii noştrii stau mult mai bine decât noi. Ungurii au 3 487, bulgarii 2 819, cehii 3 067, iar polonezii 9 356 de astfel de companii.

• NATIONAL

• Serviciile, cu ochii pe "bomba" din America!

Ca niciodată, deşi se afla deja in buza campaniei electorale si jocurile subterane din jurul alegerilor de la acest sfârşit de an se anunţau unele mai murdare decât oricând, si miza fiind una pe măsură, principalii actori politici, dar si susţinătorii acestora din sistem sau alte grupuri transpartinice de influenta ezită încă sa mute decisiv. De fapt, pur si simplu, trag de timp, încercând să păcălească electoratul, cel puţin momentan, cu un anemic joc de glezne. Însă acest non-combat nu va dura la nesfârşit, ci doar pana pe data de 7 noiembrie. Când se decide cine va fi viitorul preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Si când, după cum susţin sursele National, iniţiaţii din structurile informative vor şti, in sfârşit, pe ce picior sa danseze.

• Dragnea, omul de care Iohannis are nevoie

Primul semn de slăbiciune al lui Dragnea, eufemistic spus, a fost acceptarea Guvernului Ciolos. Tăriceanu si ALDE si-au păstrat verticalitatea, refuzând votul si părăsind sala. Si Ciolos, si Iohannis, au priceput ca, la o asemenea atitudine, Dragnea este omul de care au nevoie. Sau acesta era doar scenariul prestabilit? Alt semn, lejeritatea cu care i-a închis lui Ponta uşile pe rând, blocându-l la mantinela. Uşor, uşor, Dragnea si-a convins şeful de la Cotroceni ca, punându-i partidul la picioare, el nu mai este parte din problema, ci parte din rezolvare. Dragnea nu va ajunge premier. El face parte din alt scenariu - atenţie, pe surse! - potrivit căruia va accepta o guvernare la comun cu restul, in schimbul primirii portofoliului de la Dezvoltare Regionala.

• Lovitura de teatru: Ciolos, premier pana-n primăvară!

Ca urmare a contestării, de către Alternativa Civica Atitudine, Solidaritate, Acţiune (ACASA), a listelor de susţinători depuse de partide, alegerile s-ar putea amâna, situaţie care duce automat la prelungirea mandatului actualului Guvern Ciolos. La prima vedere, obiecţiile ridicate de ACASA sunt solide. "Legea electorală stabileşte fără echivoc faptul ca BEC preia liste de susţinători ai listelor de candidaţi, nu de susţinători ai partidului. Acest lucru implică dincolo de orice dubiu faptul ca listele de candidaţi trebuie să fie cunoscute printr-o formă sau alta electoratului înainte de începerea campaniei de strângere de semnături", reclama ACASA, care a depus contestaţii atât la BEC, cât si la Curtea de Apel, partidele vizate fiind PSD, PNL, PMP, ALDE, UDMR, PRU, PANR si USR.

• PUTEREA

• PSD propulsează "oamenii de încredere". Altă blondă angajată la Administraţia Străzilor

Mirela Ioniţă este o nouă achiziţie a Administraţiei Srăzilor, numită politic de PSD în funcţia de director general adjunct economic. Ea este doar unul dintre cei cinci adjuncţi ai instituţiei. Ioniţă a fost propulsată de la Primăria sectorului 3 şi se spune că are misiunea să rezolve problemele lui Robert Negoiţă care repară şi asfaltează străzi şi trotuare, care nu sunt în administrarea sa, şi construieşte parcări pe terenurile Municipalităţii. Surse din Primăria Capitalei spun că Mirela Ioniţă ar trebui să devină şefa Administraţiei Străzilor, deşi actualul director, tot membru PSD, a ocupat postul prin examen.

• Lume "bună" ia contractele cu dedicaţie ale Primăriei Focşani

Abia ce a fost instalat în funcţie, că noul primar PSD al municipiului Focşani, Cristi Misăilă, s-a şi apucat să împartă contracte cu dedicaţie, în stânga şi în dreapta. Firme de casă ale PSD sau care au relaţii cu colaboratorii noului primar au primit zeci de mii de euro de la Primăria Focşani prin încredinţare directă. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA (ISPE) administrată de Dan Ioan Gheorghiu, vecin de-al fostului premier Victor Ponta şi Professional Management (PM) Solutions SRL, condusă de Cătălin Hristea, fiul unui general SRI, au fost angajate pentru a elabora diverse documentaţii.

• ROMANIA LIBERA

• 11 copii au făcut toxiinfecţie alimentară, după ce au mâncat la hramul bisericii

11 copii din localitatea brăileană Măraşu, situată în Insula Mare a Brăilei, au ajuns, joi seară, la spital, cu toxiinfecţie alimentară, după ce au mâncat la hramul bisericii din sat, potrivit Agerpres. Elevii, cu vârste între 6 şi 11 ani, împreună cu cadrele didactice de la şcoala cu clasele I-VIII din Măraşu au mers la hramul bisericii din localitate, unde au stat la masă. Seara, 11 dintre copii au acuzat dureri de stomac şi vărsături, motiv pentru care părinţii lor au sunat la 112. Astfel, în localitate au fost trimise trei ambulanţe, care i-au transportat pe copii la spital, aceştia fiind internaţi la secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Brăila.

• Dacian Cioloş nu este mulţumit de cele 11 luni de guvernare

Premierul Dacian Cioloş a precizat, joi seara, că nu este mulţumit de cele 11 luni de guvernare, întrucât Guvernul său "ar fi putut face mai multe lucruri. Pe de altă parte, el şi-a exprimat speranţa că românii care îşi doresc o guvernare "onestă şi eficientă" vor susţine platforma sa în alegerile parlamentare din 11 decembrie. "Nu mi-ş da notă. Dar nu sunt mulţumit în sensul că am fi putut face probabil mai multe lucruri. Am învăţat multe lucruri pe parcurs însă cred că am mişcat, pe de altă parte, multe lucruri. Dar, nu ştiu, cred că mulţumiţi sunt doar leneşii şi ipocriţii, dacă e să fiu cinstit. Eu cel puţin nu sunt mulţumit în sensul că tot timpul mă aştept să învăţ din experienţa trecutului şi să fac lucrurile mai bune", a declarat premierul, joi seara, la Realitatea TV.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii

Angajaţii Romatsa, regia autonomă de stat care controlează şi dirijează traficul aerian, au cele mai mari salarii medii din economie: 17.600 de lei net pe lună. Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

• Consiliul Concurenţei acuză: Pacienţii sunt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente

Avantajele oferite medicilor de către farmacii sau distribuitori pentru a prescrie un anumit medicament, presiunea pusă de distribuitori pentru ca farmaciile să cumpere şi produse care nu se vând şi suspiciunile de încălcare a legii concurenţei de către anumite companii sunt printre cele mai importante aspecte care influenţează atât segmentul farmaceutic românesc, cât şi pacientul, potrivit unui raport publicat de Consiliul Concurenţei care a vizat sectoarele farma, asigurări auto şi carburanţi. Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din România - un sistem care înghite din contribuţii 35 de miliarde de lei anual - vizează avantajele primite de medici din partea farmaciilor sau a distribuitorilor de medicamente pentru a recomanda pacienţilor să cumpere anumite produse farmaceutice. Piaţa de medicamente este de 12 miliarde de lei anual.

• Randament de 10% la fondurile de acţiuni. Dobânzile acordate de bănci au intrat sub 1%

O sumă de 10.000 de lei investită în octombrie 2015 în fondul de acţiuni BT Maxim, al celor de la BT Asset Management, ar fi adus în 12 luni o sumă totală de aproximativ 10.950 lei, adică un randament de 9,5%, potrivit platformei financiare conso.ro. În acelaşi interval de timp, indicele BET, referinţa pieţei de capital de la Bucureşti, a crescut cu 2,79%. Pe de altă parte, o sumă de 10.000 de lei depusă în octombrie 2015 la bancă ar fi adus maximum 70 de lei, în condiţiile în care pe acest palier de investiţii câştigurile sunt sigure, dar erodate masiv de comisioanelor băncilor. Dobânzile la depozitele în lei s-au poziţionat pe o pantă descendentă în ultima perioadă de timp şi au ajuns la minimul istoric de 0,95% în august, potrivit celor mai recente date ale BNR.