REVISTA PRESEI 30.11.2013

• ADEVARUL

• Creditarea se ieftineşte, dar pentru combinatul Oltchim cu greu se găsesc bani de împrumut

Costurile de creditare medii pe sistemul bancar pentru împrumuturile noi acordate persoanelor fizice au coborât sub 10% în ultima lună, iar în cazul firmelor sub 8%, a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, care apreciază că acestea vor scădea în continuare, dacă se menţine stabilitatea. Pe de altă parte, ministrul Economiei, Andrei Gerea, se plânge că Oltchim accesează cu greu împrumuturi bancare. "Pe termen mediu spre scurt, costurile de finanţare în România, dacă asigurăm în continuare stabilitatea, vor scădea. Costurile de creditare medii pentru împrumuturile noi acordate persoanelor fizice au coborât sub 10% în ultima lună, persoanelor juridice sub 8%, fiind media pe sistemul bancar. Aşteptăm să scadă în continuare", a afirmat Bogdan Olteanu la o conferinţă pe teme bancare organizată de ziarul "Bursa".

• Gruia Stoica, proprietarul grupului feroviar Grampet, vrea o "simbioză" a instituţiilor statului cu oamenii de afaceri

Firmele au nevoie de o comunicare mai bună cu reprezentanţii instituţiilor statului, care trebuie să înţeleagă că trăiesc din taxele şi impozitele de la privaţi, afirmă Gruia Stoica, proprietarul Grampet, admiţând însă că oamenii de afaceri nu au făcut eforturi să-şi schimbe imaginea din anii '90. "Nu avem nevoie de presiuni. Trebuie să existe oarecum o simbioză între instituţiile statului şi între noi, oamenii de afaceri. Este clar că avem nevoie de instituţii puternice care să ne protejeze, dar avem nevoie şi de confortul necesar pentru ca să putem crea, să putem dezvolta. Orice întâlnire, cu oricare organism, că-i politic, că-i de stat sau că sunt miniştri, se interpretează. Odată, îmi aduc aminte, am stat doi ani de zile până să mă primească un ministru, deşi eu aveam 36% din piaţa de transport, şi vorbesc pe segmentul meu. După doi ani de zile, ajung, stăm de vorbă, şi-mi spune de mai multe ori < Da, strategia asta n-am ascultat-o niciodată şi este strategie naţională, şi regională >. Păi zic: < Şi atunci de ce a trebuit să pierdem doi ani de zile? >", a afirmat Gruia Stoica, la o conferinţă organizată la BNR de ziarul "Bursa".

• Traian Băsescu la Chişinău: "Mulţumesc cetăţenilor Republicii Moldova că mi-au dat ocazia să-mi închei liniştit mandatul. Al doilea stat românesc vine şi el în UE"

Declaraţia aparţine preşedintelui României Traian Băsescu şi a fost făcută în cadrul recepţiei organizate, la Chişinău, de Ambasada României în Republica Moldova, cu ocazia Zilei României. În drumul său spre Bucureşti, de la summitul de la Vilnius unde Republica Moldova parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Traian Băsescu a făcut o escală la Chişinău. La Chişinău, la aeroport, preşedintele României a fost aşteptat de preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti. După ce cei doi oficiali au făcut declaraţii, Traian Băsescu a participat la recepţia organizată de Ambasada României în Republica Moldova, cu ocazia Zilei României. "În ultimele luni am avut o mică îngrijorare. Mă temeam că s-ar putea să-mi închei mandatul fără ca Republica Moldova să pornească spre Europa. Acest risc nu mai este. Vreau să mulţumesc cetăţenilor Republicii Moldova că mi-au dat ocazia să-mi închei liniştit mandatul. Al doilea stat românesc vine şi el în UE ", a spus Traian Băsescu.

• ANALIZĂ Unirea economică a Republicii Moldova cu România: ce ar avea de câştigat cele două ţări de pe malurile Prutului

Datele statistice disponibile în prezent referitoare la România şi Republica Moldova arată decalaje mari între cele două ţări, dar tocmai aceste decalaje pot fi transformate în oportunităţi pentru afacerile de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă ar avea loc în acest moment, unirea i-ar face mai săraci pe români şi (mult) mai bogaţi pe moldoveni, dar asta numai din punct de vedere strict statistic. În cifre, Republica Moldova ar aduce României un plus de 3,5 milioane de locuitori şi o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproape şase miliarde de euro (4,2% din PIB-ul României), însă PIB-ul pe cap de locuitor ar scădea la 5.700 de euro. Acum, în România, PIB/capita este estimat la 6.800 de euro, în timp ce în Republica Moldova este de doar 1.500 de euro. Deschiderea graniţelor pentru business ar crea o oportunitate extrem de ispititoare pentru investitorii români, aceea de a-şi muta locul producţiei din dreapta (România) în stânga Prutului (Moldova), costurile fiind mai mici din aproape toate punctele de vedere.

• Lecţiile summitului de la Vilnius

Uniunea Europeană a pierdut Ucraina, dar ceea ce s-a întâmplat la Vilnius şi în săptămânile care au premers Summitul Parteneriatului Estic i-au făcut pe diplomaţii de la Bruxelles să înţeleagă că trebuie să fie mult mai vigilenţi şi mai uniţi pentru a câştiga bătălia cu Rusia. Rusia a încercat în mod activ şi i-a reuşit într-o mare măsură să perturbe procesul de aducere a ţărilor din Parteneriatul Estic mai aproape de standardele europene, prin ameninţări cu creşterea preţului la gazele livrate sau prin presiuni economice şi chiar de securitate, scrie Stratfor, subliniind totodată aşteptările reduse de la acest summit. De altfel, politica de mână forte a Moscovei faţă de foştii săi sateliţi pune sub semnul întrebării viitorul Parteneriatului Estic, provocând totodată tensiuni şi în cadrul UE cu privire la modul în care ar trebui să i se răspundă Kremlinului, constată "Financial Times". După glisarea spre Rusia a Ucrainei şi a Armeniei, vedetele summitului de la Vilnius au rămas Georgia şi Moldova, constată EUObserver, care adaugă însă şi o notă sceptică, anticipând că situaţia economică şi politică a celor doi campioni ai Parteneriatului Estic îi vor împiedica să înregistreze progrese substanţiale în viitorul apropiat.

• SRI versus NSA: România va realiza un sistem de protecţie a infrastructurilor IT de interes naţional

Serviciul Roman de Informaţii (SRI) va construi în următoarea perioadă un sistem de protecţie pentru infrastructurile critice din domeniul IT, precum sistemul energetic sau cel de sănătate, care să apere instituţiile de ameninţările din spaţiul cibernetic. Acesta va fi realizat cu fonduri europene nerambursabile, valoarea sa fiind de 96,9 milioane de lei. "Războaiele informatice sunt o realitate a lumii în care trăim, nu te mai atacă nimeni cu tancuri sau cu avioane. În schimb dacă îţi blochează sistemul informatic în domeniul energie sau sănătate iese o harababură mai gravă decât orice alt atac", a afirmat premierul Victor Ponta.

• Ministerul Sănătăţii continuă verificările la SJU Ploieşti, unde au fost semnalate probleme. Raed Arafat va merge luni în control la unitatea sanitară

Secretarul de stat Raed Arafat va merge luni în control la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, unde medicii au semnalat numeroase lipsuri. Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, cel care a demarat un control fulger la unitatea sanitară, concluziile acestuia urmând a fi date publicităţii cel târziu marţi, 3 decembrie. "Am decis să extindem ancheta demarată la SJU Ploieşti, am făcut-o pentru a ajuta autorităţile locale şi pentru că trebuie să aflăm dacă sesizările făcute de medici sunt, într-adevăr, reale. Cei doi directori din Ministerul Sănătăţii, pe care i-am trimis joi să se alăture echipei de control, susţin că vor să verifice mai multe documente şi au solicitat mai mult timp. De altfel, luni, secretarul de stat Raed Arafat va pleca la Ploieşti şi va fii coordonatorul echipei. Tot acesta va prezenta şi concluziile raportului, cel mai probabil în cursul zilei de marţi", a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

• Şeful Supravegherii din BNR: Am demarat zilele trecute un control în bănci după ce am observat că încearcă să ne păcălească

Băncile comerciale raportează corect către Banca Naţională a României (BNR) creditele neperformante, dar unele dintre ele mai aplică "nişte păcăleli", a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, la seminarul EU-COFILE. Şeful Supravegherii din BNR a explicat, potrivit hotnews.ro, că unele bănci îşi sună clienţii cu două-trei zile înainte de scadenţa ratei şi le restructurează creditul, le mută scadenţa pestre trei luni sau un an sau trei ani. "În raportările pe care ni le trimit, apare ca fiind credit în derulare ş.a.m.d., dar în realitate el poate ascunde un credit neperformant. Aşa încât zilele trecute am dispus un control pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate. Pentru acest motiv am schimbat unul din executivii din sistemul bancar. Banca respectivă avea clienţi care habar nu aveau că li se restructurase creditul", a explicat Nicolae Cinteză.

• EVENIMENTUL ZILEI

• VOICULESCU ESTE MINCINOS! EVZ a găsit în Dosarul "Dunărea" dovada că Varanul a lucrat cu firma Securităţii

Tot mai insistent, Dan Voiculescu susţine că nu are nicio legătură cu arhiva "ICE Dunărea", societate prin care se desfăşura tot exportul României în perioada comunistă sub controlul strict al Securităţii. "Vreau să spun clar, astfel încât să ştie toată lumea: arhiva şi dosarul Dunărea mă lasă rece - nu am nicio implicare în ele", arată mogulul pe blogul personal. Din documentele consultate de "Evenimentul zilei" la Arhivele Naţionale, reiese că Voiculescu minte. Actele demonstrează că era om de bază în activitatea de export a României comuniste. Conform regulilor vremii, în urma fiecărei şedinţe a Întreprinderii de Comerţ Exterior Dunărea se întocmea o notă de convorbire în care se consemnau concluziile întâlnirii. De cele mai multe ori, în dreptul reprezentantului firmei cipriote Crescent este trecut numele lui Dan Voiculescu.

• Cheltuielile electorale, la loc de cinste în Bugetul pe 2014

Vicepremierul Liviu Dragnea are la dispoziţie sume importante pentru a-i stimula pe primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene, în vederea alegerilor de anul viitor. Pentru că, anul viitor, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene trebuie să se mobilizeze în vederea alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale, guvernul USL, în frunte cu vicepremierul Liviu Dragnea, a găsit modalitatea prin care "baronii" locali să fie stimulaţi. Astfel, potrivit proiectului de buget, adoptat de Guvernul Ponta săptămâna trecută, administraţiile locale vor primi anul viitor cu 1, 2 miliarde de lei mai mult, comparativ cu 2013, prin suplimentarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), aflat în subordinea vicepremierului Liviu Dragnea.

• ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, serbată între PARADĂ ŞI CIOLAN

Românii sărbătoresc 95 de ani de la Marea Unire. Autorităţile au pregătit defilări, concerte, artificii, dar şi tradiţionala fasole cu ciolan. Culmea este că unii dintre edilii de sectoare din Capitală îi ademenesc pe bucureşteni cu mâncare caldă şi ţuică fiartă, chiar în timpul paradei militare care are loc la Arcul de Triumf. Două evenimente au loc, în premieră, de Ziua Naţională a României. Primul este prezenţa la Bucureşti a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, invitat de preşedintele României, Traian Băsescu. Al doilea este trecerea pe sub Arcul de Triumf, la parada militară organizată cu acest prilej, a trupelor unor ţări străine: un pluton de infanterişti marini al Armatei SUA şi militari din Franţa, Polonia şi Turcia. Un eveniment istoric este şi prezenţa la Alba Iulia, a primarului din Chişinău, Dorin Chirtoacă.

• DEUTSCHE WELLE: Populismul britanic şi riscul ieşirii din UE

Politicenii britanici încearcă să câştige capital electoral de pe urma sentimentelor anti-europene. Nigel Farage e supărat de teama cu care pe culoarele de la Strasbourg şi Bruxelles se pronunţă cuvântul "euroscepticism". Pentru preşedintele UK Independence Party (UKIP), curentul anti-european practicat de susţinătorii săi britanici este doar o manifestare "normală şi de bun simţ" a identităţii naţionale. La începutul lunii noiembrie, Farage declama în plenul Parlamentului European o pledoarie pentru o Europă a statelor-naţiune, o sumă de democraţii care să coopereze comercial - din dosul propriilor graniţe. În schema partidelor britanice şi europene, UKIP este plasat în tabăra populiştilor de dreapta. Dar nu este singura grupare politică din Regatul Unit care capitalizează pe opţiuni anti-europene.

• Argumentele mincinoase ale USL, că benzina nu se scumpeşte

De teamă că pierd electorat prin majorarea preţului la carburanţi, premierul Victor Ponta şi ministrul Liviu Voinea au preferat să facă previziuni mincinoase. Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia că taxa de 7 cenţi introdusă de Executiv pentru fiecare litru de benzină are ca destinaţie alimentarea pomenilor electorale. Reacţiile nu au întârziat să apară. Joi, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, au spus că preţul carburanţilor rămâne neschimbat, apelând însă la argumente nefondate. Tot joi, vicepremierul Daniel Chiţoiu admitea că litrul de benzină se va scumpi cu 30 - 40 de bani.

• Săptămâna nebună a politicienilor

Politicienii s-au întrecut pe sine şi săptămâna aceasta. EVZ a făcut o selecţie a celor mai interesante declaraţii. Pe primul loc de data aceasta s-a clasat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care crede că ar trebui să fie "ghicitor în stele" ca să ştie când se desfăşoară o acţiune care ţine de ministerul său. Senatorul PNL Cristian Bodea, despre Victor Ponta: "Îi vine o idee şi vrea ca ea să se îndeplinească pe loc şi aşa cum i-a trecut lui prin cap, ca un copil care vrea musai o jucărie şi se dă cu fundul de pământ în mijlocul magazinului". Victor Ponta, premierul României: "Trebuie contracarată presa băsistă, care incită medicii la grevă ca să moară oamenii prin spitale!" Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, despre campania de vaccinare gratuită: "Dacă eu aş fi ghicitor în stele şi aş şti când încep virusurile să circule şi să devină o problemă de sănătate publică v-aş spune, dar nu ştiu." "Deputatul PNL Gigel Ştirbu, despre locuinţa de protocol a lui Mircea Geoană: "Ca fost preşedinte pentru o noapte, domnului Geoană i se cuvine cel mult o garsonieră".

• România, ţara cu cele mai mici salarii în rândul personalului medical. DIFERENŢA ENORMĂ dintre venitul unui doctor român şi cel al unuia din Danemarca

România este ţara cu cel mai mic salariu din Uniunea Europeană în rândul cadrelor medicale. Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, în Danemarca, salariul minim pentru un cadru medical este de 8.333 euro, iar cel maxim ajunge şi la 13.333 euro. Pe lângă faptul că suntem ţara cu cele mai mici salarii în rândul personalului medical, România are şi cele mai mici alocări de fonduri pentru cheltuielile din sistemul medical. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproape dublă faţă de suma alocată în România (4% din PIB).

• De ce plătesc mulţi bucureşteni căldura care este doar pe hârtie

Regia care furnizează căldura în Capitală e înglodată în datorii, iar facturile cresc. Un viceprimar spune că "sunt alte priorităţi". Regia care furnizează căldură în sistemul centralizat din Capitală are conturile blocate de aproape patru ani, abia are bani de salarii, iar Primăria Generală nu a mai achitat subvenţia de luni bune. Întrebat cum s-a ajuns în această situaţie, viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolăescu, cel care are în subordine Regia, a dat un răspuns şocant: "Nu ştiu. Municipalitatea are, cred, alte priorităţi". Potrivit consilierului general Mircea Raicu, RADET se află practic în faliment. "Datoriile au depăşit 500 de milioane de euro. În anul 2008, când a devenit Sorin Oprescu primar, Regia avea o datorie de bază de 70 de milioane de euro", a explicat şi consilierul general Silviu Văduva. Cert este că datoria iniţială putea fi ştearsă, iar Regia să fie funcţională, după cum a explicat şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei- Emil Calotă, dacă RADET fuziona cu ELCEN, acţiunea promisă de edilul-şef al Capitalei în primăvara acestui an. Numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat.

• JURNALUL NATIONAL

• BNR s-a autosesizat să facă control la CEC. Vasilescu: "Din comisie vor face parte oameni tineri care nu-şi vor compromite numele şi cariera"

Banca Naţională a României va începe săptămâna viitoare un control la CEC pentru a verifica creditul acordat Ioanei Băsescu. "Banca centrală s-a autosesizat. Am primit şi o adresă de la Ministerul de Finanţe, acţionarul majoritar al CEC Bank, care roagă să se facă control la CEC. S-a anunţat şi o Comisie Parlamentară şi banca centrală trebuie să se pregătească", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Acesta a precizat că va fi un control de conformitate, în sensul că un credit de un milion de euro nu poate să reprezinte pentru CEC un risc de instabilitate de nici un fel, însă se ia în discuţie o situaţie care a făcut obiectul unei dezbateri publice şi poate să creeze un risc reputaţional la CEC, care poate duce un risc de imagine. Ce sancţiuni ar putea risca CEC? "Sancţiunea este una singură fiindcă e vorba de un contract comercial. Dacă se constată nereguli, CEC-ul trebuie să proviziuneze acest credit, adică să scoată din circuitul comercial un milion de euro, pe care trebuie să-l pună deoparte", a mai spus Vasilescu.

• Eveniment ISTORIC la Vilnius: Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană

Eveniment istoric la Vilnius, în cadrul celui de-al treilea Parteneriat Estic. Republica Moldova a parafat Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Marilor Duci ai Lituaniei. Din partea Republicii Moldova, pe Acordul de Asociere la Uniunea Europeană şi-a pus semnătura premierul Iurie Leancă. "Trăim un moment istoric, ce simbolizează încredere şi deschidere în relaţia dintre R.Moldova şi UE", a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, după parafarea acordului împreună cu Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton. Anterior, Georgia şi UE au semnat acordul de gestionare a crizelor şi cel de colaborare în domeniul energetic, în timp ce Azerbaidjanul a semnat un acord de facilitare a regimului de vize cu UE.

• Un fel de eRomania, dar altfel: peste 141 milioane euro pentru informatizare

Informatizarea în România, un alt sac fără fund. Dacă proiectul "eRomania" de 500 milioane euro (într-o primă etapă) iniţiat în schema Gabriel Sandu-Emil Boc a eşuat pe un traseu cu câteva licitaţii totuşi la bord, ideea grandios de scumpă de informatizării Românii trebuie cumva pusă în practică. Desigur nu una haotică, nu tenebroasă, ci transparentă, sănătoasă cu focus pe "interoperabilitatea" sistemelor informatice în slujba cetăţeanului. Actualul ministru al Comunicaţiilor, Dan Nica, a semnat ieri contractele de finanţare prin fonduri structurale pentru 44 de proiecte pentru implementarea unor Registre Agricole Electronice în 36 de judeţe, cinci proiecte de e-guvernare şi trei proiecte de interoperabilitate. Valoarea totală a finanţării pentru cele 52 de proiecte este de 628.652.588,38 lei.