REVISTA PRESEI - 31.07.2010

• ADEVĂRUL

• Vlădescu: Taxele nu mai cresc nici anul ăsta, nici în 2010

Discuţiile dintre guvernanţi şi reprezentanţii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti nu vizează creşteri de taxe şi impozite, nici în acest an şi nici în 2011, a declarat Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, la finalul primei săptămâni de evaluare a acordului cu finanţatorul extern. În urma încheierii acestei revizuiri a acordului, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării în luna septembrie eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

• Românii cred în stele mai mult decât în savanţi

Superstiţiile, horoscopul şi credinţa în numere norocoase sunt principalele reguli după care vieţuiesc conaţionalii noştri, arata un ultim studiu sociologic. Românii au totuşi o atitudine pozitivă faţă de ştiinţă, însă le lipsesc cunoştinţe din multe domenii. 42% din cei chestionaţi cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului.

• "Horoscopul este ştiinţific"

Previziunile astrale ocupă un loc important în viaţa românilor, mulţi dintre aceştia le consideră chiar "ştiinţifice". Credinţa în zodii şi numere norocoase este frecventă mai ales în rândul persoanelor cu studii superioare. Aproximativ 40% din români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează "mult" sau "foarte mult" personalitatea. Studiul arată că mai degrabă femeile cred în horoscop şi chiar se ghidează după ce spun astrologii.

• Satelitul Soare

Cel puţin unul din trei români a fost catalogat de acest studiu drept creaţionist (n.r., credinţa că lumea a fost creată de Dumnezeu), geocentrist (n.r., teoria potrivit căreia Pământul este centrul Universului) şi posesor de cunoştinţe precare de fizică sau medicină. 42% din cei chestionaţi consideră că Soarele se învârteşte în jurul Pământului. La această întrebare, poziţia României în comparaţie cu celelalte ţări europene a căzut în clasament din 2005 până acum.

• Ştiinţa creşte cu PIB-ul

Ţările mai bogate au o cunoaştere ştiinţifică mai bună. Cercetătorii leagă acest lucru cu nivelul Produsului Intern Brut, care este direct proporţional cu nivelul de cunoştiinţe ştiinţifice. Astfel, în ţările cu un PIB ridicat precum Suedia, Cehia şi Finlanda, nivelul informaţiilor ştiinţifice este ridicat. În România, Bulgaria, Cipru şi Turcia, unde PIB-ul este scăzut şi nivelul cunoştinţelor ştiinţifice este scăzut.

• Frunza verde se ofileşte pe Valea Prahovei

Dacă un turist străin ar avea curiozitatea să caute pe internet câte ceva despre Valea Prahovei ar afla că se află la o distanţă de 100 de kilometri nord de Bucureşti, că este una dintre cele mai populare zone turistice ale României şi că va fi propunerea ţării noastre pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022. Impulsionat de informaţiile potrivit cărora Valea Prahovei este străbătută de un drum internaţional şi o autostradă în curs de înfăptuire, ar vrea să se convingă la faţa locului. La faţa locului însă, situaţia nu este nici pe departe la fel de simplă.

Spaniolul Bordas-THR: "Frunza este creaţia noastră"

Consorţiul THR - TNS a precizat că este la dispoziţia Guvernului pentru luarea oricărei decizii necesare, în scopul de a rezolva actuala neînţelegere, cum ar fi solicitarea de a realiza lucrări suplimentare de grafică asupra izotipului. "Izotipul a fost desenat de proprii noştri graficieni, în cadrul unui proces care a evoluat de la schiţe pe hârtie până la varianta finală, în format digital, trecând prin numeroase variante intermediare", se punctează în răspunsul consorţiu care a creat brandul de ţară.

• Brandul tâmpeniei de Ioan Grosan

În tot scandalul ăsta - al câtelea oare? - legat de o nouă iniţiativă a dnei Elena Udrea, eu n-aş bănui-o pe ministresă de rea credinţă, în sensul că Domnia-Sa ar fi deturnat cu bună ştiinţă, spre folos propriu ori partinic, sutele de mii de euro cheltuite pentru găsirea unui nou brand (y compris logo) de ţară. Nu: aş zice mai degrabă vorba aceea veche: atâta o duce capul, atâta poate. Vina, în acest caz, aparţine echipei de "specialişti" (dintre care unii, în năucitoarea lor tâmpenie, au apărut şi pe la televiziuni) care s-au strofocat luni întregi să găsească izbăvitorul brand (y compris logo). Apropo de logo: ar fi fost suficient să-l rogi pe Mardale ori pe Ion Barbu să-ţi facă ei un logo.

• Pasajul Basarab se sprijină pe staţia de metrou

Colosul ce porneşte de la intersecţia Bulevardului Nicolae Titulescu şi strada Banu Manta se extinde pe zi ce trece spre Şoseaua Grozăveşti. Termenul de finalizare al Pasajului Basarab este anunţat pentru sfârşitul acestui an, astfel că angajaţii constructorului dau zor să termine lucrările. Ieri, muncitorii lucrau la breteaua auto de acces pe Pasajul Basarab, din zona Calea Griviţei. Aceasta este făcută din beton şi cântăreşte 3.800 de tone. Toată greutatea a fost amplasată chiar pe staţia de metrou de la Basarab 1, iar gura de acces situată pe partea dintre Gara de Nord a fost inchisa.

• Liber la stat pe iarbă pentru vagabonzi

Derogarea dată de primarul Oprescu bucureştenilor de la vechea regulă "Nu călcaţi iarba" a transformat parcurile în dormitoare pentru aurolaci. Persoane fără adăpost, drogaţi şi alcoolici pun noaptea stăpânire pe parcurile din centrul Capitalei. Mai mult, spaţiile verzi au devenit cantine sociale, toalete publice şi locuri de făcut amor. La mai bine de un an de când primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a ridicat interdicţia de staţionare pe iarbă în parcuri, majoritatea bucureştenilor nu se pot bucura de această libertate de acces.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Harta autostrăzilor pe hârtie

Strategii cu nemiluita şi priorităţi schimbate de fiecare guvern. Asta s-a întâmplat în ultimii zece ani, timp în care se puteau construi 700 de km de autostradă. Aşa rămânem cu cei 321 km. La capitolul construcţiei de autostrăzi pe hârtie, România conduce detaşat. În ultimii 20 de ani se puteau construi nu mai puţin de 1.500 de km de autostradă, susţin specialiştii din domeniu chestionaţi de EVZ. Asta însă doar în condiţia în care planurile nu sar fi schimbat la fiecare modificare de guvern sau chiar mai des.

Corijenţi în UE

În România, transportul rutier constituie principalul mod de transport. Lungimea totală a reţelei de drumuri publice din România este de 81.693 km. • Densitatea globală a drumurilor publice este de 33,5 km/100 km², de trei ori mai mică decât media UE 25. • Reţeaua de autostrăzi este de 321 km şi cuprinde tronsoanele: Bucureşti - Piteşti, Bucureşti - Cernavodă şi Câmpia Turzii - Gilău. • Densitatea reţelei de autostrăzi e de 1/1.000 km², cu mult mai scăzută decât cea din UE 25, atât din punct de vedere al densităţii pe 1.000 km², cât şi pe locuitor. Nu există nici legătură directă cu reţeaua de autostrăzi din actualele state membre UE.

• Contrabandă pe ritmuri de manele

Zeci de membri ai uneia dintre cele mai puternice reţele de traficanţi de ţigări, condusă de impresarul Paul Iova, au ajuns după gratii. Odată cu ei, au ajuns la Parchet impresarul Paul Iova - cunoscut pentru monopolul pe care-l deţine în organizarea spectacolelor de manele şi a concursurilor "Miss Piranda" - şi una dintre vedetele sale preferate: "Roxana, Prinţesa Ardealului".

• Românii, repetenţii UE la cultura generală

Doar 1% dintre romani au raspuns corect la 13 intrebari de cunostinte stiintifice. România este printre statele europene cu cel mai mare deficit al cunoaşterii ştiinţifice, unul chiar "cronic", arată cercetarea "Publicul şi ştiinţa". Potrivit acesteia, "aproximativ 80% din populaţia României nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ". Ca atare, în context european, românii sunt mai puţin "alfabetizaţi" din punct de vedere ştiinţific, susţin autorii studiului.

• Conaţionalii noştri, credincioşii Europei

Deşi nu stă bine la capitolul cunoaştere ştiinţifică, ţara noastră a obţinut punctajul maxim în ceea ce priveşte credinţa religioasă. Astfel, românii sunt poporul european care se roagă cel mai mult şi ocupă locul patru în topul statelor UE în ceea ce priveşte mersul la biserică, arată studiul "Publicul şi ştiinţa".

În plus, aproximativ patru din cinci români cred că "există miracole, fenomene ce nu ţin de ştiinţă" şi doi din trei consideră că Biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

• PDL cere capul lui Boc pe mai multe fronturi

Dacă Preda ar trimite din toamnă PDL în opoziţie, Voinescu nu crede în plecarea de la putere, dar cere remaniere "fără a-l exclude pe premier". Cu toate încercările lui Traian Băsescu de a-i găsi circumstanţe atenuante, Emil Boc devine din ce în ce mai contestat în propriul partid, inclusiv în tabăra apropiată Cotrocenilor. Cea mai recentă palmă i-a dat-o ieri Cristian Preda, care susţine practic că, în orice variantă pe care PDL ar adopta-o din toamnă (alianţă lărgită sau opoziţie), Boc nu mai poate fi premier.

• "Robele" acuză: "CSM ignoră recomandările Bruxelles-ului"

Un nou "război" mocneşte în justiţie, între tinerii magistraţi şi unii dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Astăzi, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a transmis forului care ar trebui să vegheze la independenţa magistraţilor şi la modul în care aceştia respectă legea o scrisoare deschisă în care avertizează că unii dintre membrii săi ignoră recomandările Comisiei Europene (CE). Şi asta, la doar două săptămâni de la publicarea celui mai dur Raport pe justiţie de după aderarea României la Uniunea Europeană.

• Noua lege a educaţiei, prin ochii unui dascăl pensionar

O fostă profesoară îi propune ministrului Daniel Funeriu "să ajusteze" proiectul de lege a educaţiei cu prevederi aplicate de România acum 40 de ani şi adoptate recent de state vest-europene. Câte cinci ore pe zi pentru elevii şcolilor generale şi maximum şase pentru liceeni. Şi, pentru că liceul "nu este pentru toţi copiii", ar trebui ca învăţământul tehnic să fie mai bine pus în valoare. În plus, ar trebui să se renunţe la miile de teste prevăzute în proiectul viitoarei legi a educaţiei, iar singurele examene să fie susţinute la admiterea în liceu.

• Cernobâlul de la Valea Călugărească: moartea unui combinat de 118 ani

Se numea Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Valea Călugărească. Mai simplu CIC. Fostul combinat de îngrăşăminte a fost lichidat, vândut, revândut şi furat. 7 milioane de tone de pirită aşteaptă nu se ştie ce. Defuncta fabrică a devenit studio foto pentru pictoriale cu femei. În urmă cu 20 de ani, mii de oameni lucrau aici în trei schimburi. Azi, mai sunt trei angajaţi. Când vii cu trenul de la Iaşi spre Bucureşti, în apropiere de Ploieşti, îţi apare pe mâna stângă un peisaj apocaliptic care te duce cu gândul la Terminatorul lui Scwarzenegger. Coloane de beton-armat ciuruite, fiare ruginite contorsionate, clădiri devastate ca după bombardament şi mormane uriaşe de praf sângeriu se întind pe zeci de hectare. Când bate vântul dinspre sud, pulberea se ridică şi colorează decorul într-o stranie culoare roşie.