Înecaţi în oceanul de evenimente politice generate de anul 2014, eminamente electoral, omitem să sesizăm un grav pericol care planează asupra economiei naţionale şi anume iminenţa afectării industriei autohtone prin măsurile de sprijin a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie şi a proceselor de cogenerare, prin introducerea taxei aferente acesteia, măsuri introduse începând cu anul 2011.
Dacă în domeniul sprijinirii producerii energiei electrice din surse regenerabile s-au luat, începând cu acest an 2014, anumite măsuri de limitare a efectului distructiv a certificatelor verzi asupra industriei autohtone, în ceea ce priveşte impactul taxei de cogenerare, unde şi la acest capitol, trebuie să recunoaştem, începând cu anul 2014 nivelul ei a fost redus cu puţin peste 1 euro din 5, rămânând 4 euro pe MWh, faţă de 0,25-0,50 Euro/MWh, cât plăteşte industria energo intensivă, de exemplu, în Germania sau în alte ţări ale UE, adică de la 8 la 16 ori mai mult, trebuie afirmat că aceasta efectiv produce ravagii asupra industriei, cea care plăteşte de fapt toate sumele aferente procedurii de sprijin.
Este inutil să mai afirmăm că la pregătirea schemelor de sprijin, în urmă cu patru ani, nu s-a ţinut cont de realităţile economice din ţara noastră şi nu s-a efectuat un studiu de impact al implementării acestora.
Impactul, însă, s-a produs după trei ani de aplicare a măsurilor de sprijin, fiind companii energo intensive care au plătit sume anuale cuprinse între 17 milioane de euro în anul 2011, primul an de implementare, ajungând la trei ani de aplicare, în anul 2013, la plata a 43 de milioane euro. Aceste companii sunt adâncite în pierderi la momentul de faţă, nemaiexistând certitudinea posibilităţii de salvare, concomitent cu miile de locuri de muncă, pe care le au fiecare. Raportat la acest nivel, valoarea taxei de cogenerare a ajuns la aproape 16 milioane euro, niveluri exorbitante, care crează condiţiile ca, în scurt timp, multe combinate energo intensive să fie închise sau mutate în China, cu urmările şi consecinţele dezastruoase, destul de uşor de comensurat.
O analiză a efectelor acestor taxe asupra industriei autohtone este foarte clară în concluzii. Am stabilit un eşantion format din 25 de companii în oţel (ArcelorMittal Galaţi, Arcelor Mittal Hunedoara, COS Târgovişte, IS Câmpia Turzii, TMK Reşiţa, Tenaris Silcotub Călăraşi, Ductil Buzău, Ductil Steel Buzău, Hoeganaes Corporation Europe Buzău, Oţelinox Târgovişte, Erdemir Târgovişte, Intfor Galaţi, Dan Steel Group Beclean, Laminorul Brăila, Lamdro Drobeta Turnu Severin, Trefo Galaţi, Sârme şi Cabluri Hârşova, Cablul Românesc Ploieşti, STG Focşani, Metalicplas Impex Dej, Galfinband Galaţi, Feral Tulcea, Arcelor Mittal Tubular Products Galaţi, Arcelor Mittal Tubular Products Român, Arcelor Mittal Tubulat Products Iaşi, TMK Artrom Slatina, Zimtub Zimnicea, Tenaris Silcotub Zalău, Profiland Steel Galaţi), 5 companii în aluminiu (Alro SA, Vimetco Extrusion, ALTUR SA, DELTA ALUMINIU, Alum Tulcea), alte 5 companii care depind direct de cele două grupe de mai sus (PRYSMIAN, ICME ECAB SA, IPROEB, ROLMIS, Electroprecizia Braşov), companii din proiectare (IPROLAM Bucureşti, ICEM Bucureşti etc.) şi alte câteva sute de companii care furnizează materii prime sau servicii pentru companiile din industria metalurgică.
Concluzia principală se constitue într-un real avertisment, şi anume, dacă nu se continuă întreprinderea de măsuri de sprijin, mai bine zis de corectare a unor greşeli, de fapt decizii greşite luate în anul 2010, potrivnice interesului naţional, această industrie autohtonă va sucomba, iar prin închiderea companiilor din industria metalurgică statul va pierde cel puţin 3,4 miliarde euro, valoare rezultată din neîncasarea taxelor şi a TVA şi plata indemnizaţiilor de şomaj.
Se impune ca prioritate, în contextul în care din anul 2011 până în 2013 valoarea taxei de cogenerare a crescut cu 25%, aceasta să fie scăzută, în condiţiile în care ţările din Uniunea Europeană şi-au exceptat industria energo intensivă de la plata taxei de cogenerare - de aici şi un dezavantaj competitiv al industriei din România faţă de industriile din celelalte state membre UE.
Dacă au fost aprobate recent măsuri de eliminare a taxei de cogenerare pentru exporturile de energie electrică, începând cu 1 iulie acest an, nu văd de ce nu ar putea fi scutite de plata acestei taxe, proporţional, aşa cum se procedează de regulă, şi companiile din industria autohtonă, cu grad înalt de energo intensitate, adică cele care includ în produsele lor finale până la 30% energie electrică.
De asemenea, este greu de înţeles de ce nu se poate anula cu celeritate taxa de cogenerare pentru exporturile acestor companii, puternic energo-intensive, în afara spaţiului Uniunii Europene, astfel încât acestea să rămână competitive, într-o piaţă în care astfel de anomalii nu există şi nu încarcă artificial preţul produselor vândute şi să iasă de sub spectrul închiderii lor sau a mutării în zone normale din acest punct de vedere, cum ar fi China.
Trebuie să admitem că energia electrică exportată fără taxa de cogenerare poate ajunge la concurenţi externi ai companiilor din industria energo intensivă românească, concurându-i pe aceştia neloial, aceasta fiind o altă raţiune pentru care ar trebui să fie eliminată taxa de cogenerare şi pentru exporturile industriale, puternic energo intensive, începând cu spaţiul din afara Uniunii Europene.
Suntem la un moment de cumpănă, de răscruce, în ceea ce priveşte salvarea industriei autohtone, în ceasul al 12-lea!
Fără măsuri corective, aceste companii nu vor mai rezista, riscând închiderea sau falimentul, pericolul cel mai mare venind de la acţionariatul lor, român, străin sau mixt, care se îndreaptă deja spre luarea deciziilor de închidere şi eventual mutare a întreprinderilor din România, nemaiputând accepta acumularea de pierderi, pentru sprijinul, nici măcar al economiei româneşti, ci a industriei occidentale, furnizoarea aproape în exclusivitate a infrastructurii de energie regenerabilă, în special parcuri eoliene şi panouri solare.
Pentru perioada imediat următoare sunt supuse riscului dispariţia a cel puţin 200.000 de locuri de muncă, plata la bugetul de stat şi la cel local a taxelor de cel puţin 130 milioane euro, fără a include TVA, cu efect direct pe fondurile alocate susţinerii pensiilor din sistemul de CAS.
Pe termen mediu, pierderea cumulată din închiderea sectorului industrial autohton poate atinge 3,4 miliarde euro, cu efecte nefaste imposibil de prognozat, fără a nu crea panică bugetar-fiscală. Sunt în joc 2,2 milioane locuri de muncă din această industrie direct şi indirect, adică şi acele locuri de muncă de pe orizontala economiei, care depind de industria autohtonă energo intensivă.
A spune că populaţia sau IMM-urile nu susţin aceste măsuri de sprijin este total eronat, pentru că, prin corectarea situaţiei, de fapt populaţia şi IMM-urile sunt salvate de la o lovitură similară crizei economico-financiare din anii 2009-2011, aducătoare de mari pierderi. Populaţia şi IMM-urile sunt solidare cu situaţia industriei energo intensive, numai şi prin faptul că 50% din forţa de muncă a României se regăseşte în acest sector strategic, fiind de la sine înţeles care este efectul propagat în respectivele categorii prin dispariţia acestor locuri de muncă, coroborat cu efectele economice şi financiare dezastruoase, asociate.
1. Acum a aflat?
(mesaj trimis de sandu în data de 25.06.2014, 06:21)
Inteleg ca a primit un contract de consultanta pentru o firma care nu mai vrea sa plateasca taxa de cogenerare?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2014, 07:42)
Nu cred ca sti ce este in industrie. Probabil ca esti un bugetar care crede ca, curentul se foloseste doar la iluminat. Ceea ce descrie dl. Blanculescu este chiar ceea ce se intampla in industrie.
1.2. Consilierul lui Ponta (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Eu în data de 25.06.2014, 09:55)
Anonimutz ule, vad ca lucrezi tare , .pe toate fronturile,....mai sus te razboiai cu opinentii care vad ce vaete vor urma dupa listatrea
companiei Electrica iar acuma
sari in ajutor domnului Blanculscu
care de regula ,se pretinde analist financiar si economic dar in fapt merge numai pe linia politica sociala(de piatza)-de,....nu se poate desprinde de la radacina din care se trage
1.3. Bineinteles! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 25.06.2014, 11:17)
Si, ca-n acel banc, daca-mi dai un leu iti spun si care-i firma ;-)
In calitate de analist economic, financiar si de orice alt fel, dupa povestea cu RMGC dl. Blanculescu si-a pierdut orice urma de credibilitate, daca o va fi avut vreodata. Iar aici le fac o critica amicala si prietenilor de la Bursa, care vad ca-l promoveaza in continuare pe dl. Blanculescu intr-o calitate pe care domnia sa n-o (mai) are, aceea de independent, dezinteresat etc.
Asta este inducere in eroare a cititorilor mai putin informati, mintirea lor prin omisiune, aspect la care sunt sigur ca Bursa nu s-a gandit, altfel n-ar fi facut-o. Dar poate se gandeste de-acum inainte.
Pe de alta parte, n-am nicio problema in a-l asculta/citi cu atentie pe dl. Blanculescu in calitate de lobbyist, angajat sau consultant sau cum sa-i zicem, persoana care reprezinta/apara interesele uneia sau mai multor firme din cele mentionate mai sus.
In aceasta calitate, articolul de fata reprezinta una din primele salve din noua batalie in care s-a angajat industria energo-intensiva, in frunte cu Alro/dl. Nastase (Marian, sa ne intelegem), cea cu centralele pe co-generare. Asta dupa ce batalia cu industria energiei regenerabile a fost practic castigata, chiar cu pretul impingerii celor mai multi operatori in faliment, ceea ce va avea consecinte urate in viitorul apropiat (dar consecinte pe care le vom plati toti, nu doar Alro si d-nii Nastase si Blanculescu). Vor urma alte si alte batalii, pe masura ce industria energo-intensiva tinde asimptotic spre situatia ideala, cea in care primeste energia pe gratis.
Ref strict la povestea asta, cu cogenerarea, exista un motiv pentru acea contributie, nu e doar o inventie de tocat profiturile Alro & Co. Fara ea, energia va fi (putin) mai scumpa, iar caldura din sistemele de termoficare urbana - inclusiv aia de care se folosesc angajatii Alro, Arcelor Mittal etc. - va fi (mult) mai scumpa. There's no free lunch - cineva, undeva, intotdeauna plateste.
Cat despre halul in care energia romaneasca "scumpa" face necompetitiva industria (care, nu-i asa, se tot reformeaza si modernizeaza de cel putin 15 ani, de cand a devenit privata), as vrea sa-l intreb pe dl. Blanculescu - mai exact pe cei pe care-i reprezinta - doar doua lucruri:
1. Cat plateste efectiv pe MWh ora Alro (cu toate taxele, contributiile si tarifele incluse) si cat plateste tzatza Leana din satul X, care nu are nicio treaba cu profiturile industriei, ba nu beneficiaza nici macar de cogenerarea aia pe care totusi o plateste constiincioasa?
2. Mai important, cat plateste efectiv pe MWh industria energointensiva romaneasca si cat platesc concurentii lor din UE?
Dupa ce supriza se va fi risipit, realitatea ni se arata in toata uratenia ei - d-nii Blanculescu, Nastase & Co militeaza, de fapt, pentru situatia in care cativa industriasi fac profituri frumoase din, in esenta, exportul de energie ieftina, pe seama tuturor celorlalti consumatori.
1.4. P.S. (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 25.06.2014, 11:22)
Ca sa nu fac acelasi pacat ca dl. Blanculescu, un mic disclaimer: am unele interese (minore, dar exista) in industria de energie "verde", dar nu si in cea a centralelor in cogenerare.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2014, 12:24)
Daca vei sti toate aceste preturi, vei vedea ca in Romania se plateste mult mai scump. Cred ca habar n-ai despre ce vorbesti. Se vede ca esti implicat in "energia verde" care este mult mai scumpa. Vorbesti din povestile de la Antena 3
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2014, 12:27)
In primul rand este prima oara cand scriu aici si in al doilea rand ar trebui sa-ti citesti mesajul ca sa vezi cate greseli ai facut.
1.7. O discutie la subiect, se poate? (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 25.06.2014, 16:26)
Ati dat un raspuns tipic de postac, care urmareste orice - de la dezinformare si manipulare, la discreditarea interlocutoruluii - mai putin aflarea adevarului.
Pusesem o intrebare simpla (i-o pusesem, de fapt, d-lui Blanculescu, vad ca ati raspuns dvs...), la care raspunsul, intr-o discutie normala, ar fi trebuit sa constea in trei numere - cat ii costa energia pe Alro, cat plateste consumatorul casnic, cat platesc alti consumatori industriali din UE. Trei numere, atat.
In loc de asta, va lansati in tot felul de abureli - nu stiti cat costa, dar costa mult mai scump (!), plus diverse lucruri complet off-topic (am sau n-am eu idee despre ce vorbesc e irelevant aici, la fel cum irelevante sunt si posturile TV pe care le urmaresc sau nu). Mesajul dvs. seamana, de fapt, cu articolul, gogosi si minciunele... ma rog, pana la urma poate sunteti una si aceeasi persoana cu autorul.
Sa revenim totusi la subiect, macar de dragul cititorilor. Raspunsurile sunt urmatoarele:
1. In 2013 costul mediu cu energia electrica pentru Alro a fost cca 80 DOLARI /MWh. Ca sa scutesc un mesaj in plus, informatia a fost furnizata de dl. Nastase (Marian), citat intr-un articol in Bursa mai pe la inceputul anului, parca in februarie.
Pretul platit de consumatorul casnic il poate vedea oricine pe factura proprie si personala si e cam DUBLU fata de valoarea de mai sus.
2. Cf Eurostat, pretul mediu platit de consumatori industriali mari a fost (tot in 2013) de cca 95 EUR/MWh in UE 27. Pret FARA TAXE!
In marile economii industriale europene acest pret - din nou, FARA TAXE - a fost de 86 EUR/MWh in Germania, 77 EUR/MWh in Franta 112 EUR/MWh atat in Marea Britanie, cat si in Italia, 117 EUR/MWh in Spania. Toate, preturi substantial mai mari decat cei 80 de dolari/MWh incriminati de Alro.
Cam asa stau lucrurile stimate domn, indiferent ca va numiti Blanculescu, sau sunteti, ca si mine, un anonim oarecare. Si cam asa se poarta o discutie civilizata si rationala; altfel, ramanem la chiuituri haiducesti, racnete de intimidare si la cine da mai tare cu pumnul in masa.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de gigi în data de 30.06.2014, 11:00)
contributia cetatenilor romani din propriul buzunar pentru energia verde nu poate fi sustinuta decat de un actionar in sectorul respectiv sau de unul dus cu capul, care nu poate intelege de ce guvernele serioase din UE protejeaza industria proprie.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2014, 12:57)
Guvernul Basescu-Boc,a fost un guvern care a lucrat in folosul strainilor nu al romanilor.Cand aveam energie hidraulica,nucleara si putine termocentrale acesti distrugatori au introdus cele mai mari avantaje pentru "energia verde".S-a vazut din sprijinul strainilor pentru Basecu,cum a lucrat el in folosul romanilor.Sa le fie rusine!Ar trebuii sa se mute langa Nastase.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ilie în data de 25.06.2014, 13:25)
Nu credem decat ce dorim, sau uneori dupa ce am patit-o.Daca industria prezentata moare si vom avea energie cu taxe dar fara locuri de munca o fi mai bine?De ce vrea Germania si USA reindustrializarea? Noi dor ne plangem ca nu vrea Europa una, alta si criticam - sa facem e mai gru.
Sunt pentru sustinerea industrei care macar sa tina numarul de salariati acutali, daca peste 10 ani ies la pensie - cine imi va plati pensia?? tineretul care pleaca in alate colturi de lume??!!
2.2. Pozitia calaretului . (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Gigel în data de 25.06.2014, 14:48)
Depinde din care tabara vezi lucrurile . Daca este s-o tinem pe asta cu pierdera industriei , atunci sa vedem de ce pretul este mare , de ce la producatori este 30-40 E / MW si la consumatori 110 - 140 E /MW . De ce avem taxe mari in pret si alte alea care nu-si au locul daca este sa tragem cureaua . Daca vrem sa descurajam energia verde , atunci guvernul s-o spuna si sa lopateze la carbuni . dar s-o spuna dinainte si nu ca acum cand a tras o teapa la toti cei interesati . Cat despre Blanculescu , ce sa spun ? . Este si el un chibit oarecare .
3. Sticle goale cumpaaarrram
(mesaj trimis de Oarecare în data de 25.06.2014, 18:06)
"Decizii greşite luate în anul 2010, potrivnice interesului naţional ...
Suntem la un moment de cumpănă, de răscruce, în ceea ce priveşte salvarea industriei autohtone, în ceasul al 12-lea!"
Prea târziu, domnule Blănculescu, rien ne va plus, le jeux sont faits.
O să ne vindem și sufletele, dacă iese de-un geschäft din asta. După aia om mai vedea.
S-or mai găsi 2 metri sub pământ și pentru noi.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2014, 18:41)
Depinde din ce punct de vedere privim lucrurile.Profitorii vor fi impotriva lui Blanculescu.Putini cu parerea lor si o parte cu parerea lui Blanculescu.Dar de sunt asa de multi lingai?