România va primi fonduri europene de patru ori mai mari după aderare

Fondurile structurale pe care România le va accesa odată cu integrarea în Uniunea Europeană sînt estimate a fi de patru ori mai mari decît primeşte ţara noastră în prezent prin instrumentele de preaderare Phare, ISPA şi SAPARD, ne-a precizat Gabriel Friptu, directorul Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională. Oficialii apreciază că fondurile europene destinate României se vor cifra la aproximativ două miliarde de euro pe an. Sprijinul acordat de Uniunea Europeană nu va trebui însă să depăşească patru la sută din produsul intern brut al ţărilor membre. Fondurile structurale se acordă ţărilor membre ale Uniunii Europene şi sînt un instrument financiar menit să elimine disparităţile economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Un mare avantaj al acestor fonduri structurale îl constituie faptul că documentele necesare întocmirii unui proiect cu finanţare europeană sînt valabile şapte ani şi cuprind tot mecanismul, de la stadiul de proiect la contract şi modalitaţile de finalizare a acestuia. Beneficiarii îşi pot construi astfel un plan de dezvoltare pe o perspectivă mai lungă de timp, vor şti care sînt bugetele diferitelor oportunităţi de finanţare europene şi au posibilitatea să îşi planifice viitoarele investiţii pentru a fi pregătiţi să acceseze fonduri europene, imediat ce acestea vor fi disponibile. Gabriel Friptu ne-a mai declarat că, prin această metodă, se va pune la dispoziţia beneficiarilor un sis-tem eficient, transparent şi rapid, spre deosebire de situaţia actuală cînd firmele ce doresc să realizeze proiecte cu fonduri comunitare trebuie să urmărească an de an memorandumul negociat de autorităţile române cu Uniunea Europeană, pentru a şti ce pro-iecte vor fi eligibile. Fondurile structurale oferă o mai mare flexibilitate pentru tipurile de proiecte, iar sumele disponibile sînt mai mari decît fondurile de preaderare, a mai precizat Gabriel Friptu. Spre deosebire de instrumentele de finanţare Phare şi Ispa, în cazul fondurilor structurale se aplică principiul rambursării şi nu banii în avans, beneficiarii urmînd ca de cîteva ori pe an să facă solicitări de rambursare pe baza cheltuielilor prevăzute în proiect. Acest sistem este practicat deja în România doar pentru proiectele SAPARD. Solicitanţii de finanţare cu fonduri structurale europene vor fi aceiaşi ca şi pînă acum, cei stabiliţi a fi eligibili pentru fondurile de preaderare, administraţii publice locale, IMM-uri, organizaţii neguvernamentale, asociaţii patronale, sindicate, instituţii de cercetare, societăţi comerciale. În ultimii ani, autoritaţile române au beneficiat de asistenţa specialiştilor din Uniunea Europeană prin proiecte de înfrăţire instituţională pentru a se pregăti trecerea în condiţii cît mai bune de la fondurile de preaderare la cele structurale. Un astfel de proiect urmează să se finalizeze la 15 ianuarie 2006 şi a constat în îmbunătăţirea profesională a funcţionarilor publici din Ministerul Integrării Europene şi Direcţia Generală de Dezvoltare Regională, cu asis-tenţă din partea Ministerului Comerţului şi Industrii din Marea Britanie. În acest moment au fost stabilite instituţiile res-ponsabile pentru gestionarea fondurilor structurale, s-au creat departamentele dedicate şi autorităţile de management. Instituţiile sînt în faza în care îşi completează personalul şi le asigură training-ul. Aceste măsuri de pregătire pentru fondurile structurale au fost prevăzute în capitolul 21, politică regională, în negocierea cu Uniunea Europeană. În acest document a fost stabilit un calendar pe care România trebuie să-l respecte astfel încît la momentul aderării să existe premisele accesării fondurilor structurale. Gabriel Friptu ne-a precizat că MIE a elaborat un program de pregătire pentru aderare adresat potenţialilor beneficiari de fonduri structurale din administraţia publică locală şi mediul de afaceri care se va desfăşura sub forma unor seminarii organizate la nivelul regiunilor şi judeţelor. Această campanie de pregătire va deveni mai intensă şi mediatizată încă de la începutul anului 2006, a adăugat directorul Direcţiei pentru Dezvoltare Regională.