Rubla, la cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani

Moneda Rusiei, rubla, a atins ieri cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani, faţă de dolarul american, susţinută de măsurile de control al capitalului, iar indicii bursieri au urcat la rândul lor, chiar dacă investitorii urmăresc în continuare evoluţiile legate de sancţiunile împotriva Moscovei, în contextul războiului din Ucraina, informează Reuters.

Rubla a atins un maxim de 65,31 unităţi/dolar ieri dimineaţă, pe piaţa din Moscova, dar ulterior a mai pierdut teren, având un curs de 66,60 unităţi/dolar - cu 0,4% mai scăzut decât nivelul de închidere din ziua precedentă. Cursul maxim de ieri dimineaţă nu a mai fost atins de la debutul pandemiei de Covid-19.

Faţă de euro, rubla a urcat cu 0,3% ieri dimineaţă, la 70,20 unităţi, atingând cel mai ridicat nivel de după februarie 2020.

Rubla a crescut în ultimele săptămâni în condiţiile în care companiile axate pe export sunt obligate să convertească valuta în monedă locală. De asemenea, există o cerere slabă pentru dolari şi euro, pe fondul scăderii importurilor şi al restricţiilor asupra tranzacţiilor transfrontaliere, menţionează sursa citată.

Tot ieri, indicele major MOEX al Bursei din Moscova, denominat în ruble, a crescut cu 1,3% la ora locală 15.25, până la 2.403,40 puncte, iar RTS - denominat în dolari - cu 2,8%, la 1.144,93.

Acţiunile gigantului gazelor Gazprom erau în creştere cu 1,7% la ora 15.26, atingând 238,16 ruble, cele ale grupului petrolier Rosneft - cu 0,5%, la 398,25 ruble.

"Datorită unui context extern îmbunătăţit, bursa Rusiei poate să recupereze pierderile de ieri (n.r. miercuri) dacă nu apar ştiri despre noi sancţiuni împotriva Moscovei", declarau ieri, conform Reuters, analiştii Promsvyazbank.

• Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea achiziţiei de GNL

Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea importării de gaze naturale lichefiate (GNL), în parteneriat cu firmele de utilităţi RWE AG şi Uniper SE, în scopul reducerii dependenţei energetice de Rusia, transmite Bloomberg,

Companiile de transport Hoegh LNG şi Dynagas vor furniza fiecare două din terminalele GNL, care împreună au capacitatea de a converti anual cel puţin 20 miliarde metri cubi de gaz super-răcit, aproximativ o cincime din necesarul Germaniei, a anunţat Ministerul Economiei. Terminalele vor fi operate de RWE şi Uniper, conform Agerpres.

"Acum, mai mult decât oricând, trebuie ca livrările noastre de energie să se bazeze pe piloni mult mai robuşti", a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Printre cei mai mari exportatori globali de GNL se află SUA, Australia şi Qatar.

Ţările europene caută să-şi diversifice rapid livrările de energie, în contextul sancţiunilor impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei. Săptămâna trecută, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Aceste evoluţii arată necesitatea reducerii urgente a dependenţei de combustibilii fosili ruseşti.

De la invadarea Ucrainei, Germania a redus deja ponderea importurilor de gaze ruseşti la aproximativ 35%, de la aproape 50%, şi vrea să ajungă la doar 10% până în vara lui 2024.

Guvernul de la Berlin a alocat 2,94 miliarde de euro pentru plata terminalelor plutitoare de GNL şi a infrastructurii necesare pentru a le conecta la reţea, a confirmat Ministerul Economiei.

Germania, care are nevoie anual de aproximativ 95 miliarde metri cubi de gaze, nu are în prezent terminale GNL, iar cele din statele vecine, precum Ţările de Jos, Franţa, Belgia şi Polonia, nu au suficientă capacitate pentru a furniza gaze întregii Europe.

Până în 2026, Germania intenţionează să contruiască mai multe terminale fixe GNL.

Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.

• Japonia va folosi reactoare nucleare şi surse regenerabile pentru reducerea dependenţei de energia rusă

Japonia îşi va diversifica achiziţiile de energie prin utilizarea de reactoare nucleare şi surse regenerabile cu scopul de a reduce dependenţa de energia provenită din Rusia, a declarat ieri premierul japonez Fumio Kishida, relatează CNN, potrivit news.ro.

Premierul Kishida a promis că va accelera măsurile menite să ducă la independenţa energetică a Japoniei şi a mai spus că 150 de trilioane de yeni (aproximativ 1,15 trilioane de dolari USD) în investiţii vor fi strânse în următorul deceniu pentru a satisface nevoile energetice şi pentru a stabili preţul carbonului în favoarea creşterii.

Kishida a subliniat că economia Japoniei va continua să se dezvolte şi a îndemnat la realizarea de investiţii.

În cursul zilei de ieri, Kishida s-a întâlnit cu premierul britanic Boris Johnson pentru discuţii pe marginea războiului din Ucraina.