Rusia vinde peste 80% din petrolul său ţărilor care nu i-au impus sancţiuni

Rusia are în plan să vândă, anul acesta, peste 80% din exporturile sale de petrol ţărilor "prietenoase", potrivit vicepremierului de la Moscova, Alexander Novak, anunţă Reuters, menţionând că acesta s-a referit la statele care nu au impus sancţiuni Rusiei în urma invadării Ucrainei.

Ţările "prietenoase" vor primi, de asemenea, 75% din produsele petroliere rafinate ruseşti, iar Moscova continuă să caute noi pieţe de desfacere, a precizat, ieri, Novak.

Amintim că Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să le interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.

În condiţiile date, Rusia a accelerat vânzările la preţ redus în China şi India.

Novak a avertizat şi asupra incertitudinilor de pe pieţele petroliere globale, susţinând că statele occidentale din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care include Statele Unite, Canada şi Norvegia, ar putea elibera rezervele lor strategice de petrol.

Săptămâna trecută, Rusia a informat că îşi va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi în luna martie, echivalentul a aproximativ 5% din producţia sa de ţiţei, după ce Occidentul a impus plafoane de preţ pentru petrolul şi produsele petroliere exportate de Rusia.

În pofida sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut cu 2% anul trecut, la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), pe fondul majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special în India şi China.

• Scade preţul gazelor naturale în Europa

Cotaţiile de referinţă ale gazelor naturale pe piaţa din Europa au scăzut, ieri, până la cel mai redus nivel din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul creşterii încrederii în generarea stabilă de energie pentru restul iernii, transmite Bloomberg.

În jurul orei 8:57, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures ale gazelor naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 4,5%, apoi au înregistrat un declin de 2,9%, până la 52,38 euro pentru un Megawatt-oră, notează Agerpres.

Temerile Europei privind penele masive de curent şi raţionalizarea energiei nu s-au materializat datorită unei combinaţii de factori. Vremea blândă a redus cererea pentru încălzire, în timp ce continentul a importat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa tăierea livrărilor de gaze din Rusia. Stocurile sunt acum la un nivel mult mai ridicat decât în mod obişnuit în această perioadă a anului.

În plus, câteva reactoare nucleare sunt din nou operaţionale în Franţa. De asemenea, revenirea în activitate a reactorului german Emsland - înainte de închiderea sa finală prevăzută în aprilie - alături de subsidiara din Slovacia, a fost benefică, potrivit traderului elveţian Axpo Solutions AG.

Separat, terminalul GNL Freeport LNG din Texas a reluat aprovizionarea tancurilor, fiind aproape de reluarea completă a operaţiunilor. Acesta a fost închis după o explozie survenită în vara lui 2022. Unii analişti se aşteaptă ca acest terminal de gaze lichefiate să reia exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie.

Preţul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare, în condiţiile în care temperaturile din Europa vor creşte.

Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa restul iernii fără probleme în aprovizionare cu energie. Astfel, preţul gazelor scade, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană.

• Bruegel: "Nota de plată pentru criza energiei din Europa se apropie de 800 de miliarde de euro"

Nota de plată pentru criza energiei din Europa se apropie de 800 miliarde de euro, au anunţat ieri unuii cercetători Bruegel, cerând ţărilor să fie mai orientate în cheltuielile lor pentru soluţionarea acestei crize, transmite Reuters.

Conform analiştilor de la think-tank-ul Bruegel, începând din septembrie 2021, ţările UE au prevăzut sau alocat 681 de miliarde de euro pentru amortizarea impactului crizei energiei asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat 103 miliarde de euro, respectiv 8,1 miliarde de euro.

Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine după estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, în timpul iernii ţările continuând să se confrunte cu efectele tăierii livrărilor de gaze ruseşti, notează Agerpres.

Pe primul loc în topul cheltuielilor se află Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, sumă care o depăşeşte pe cea alocată de orice altă ţară. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracţiune din această sumă.

La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost făcute de Luxemburg, Danemarca şi Germania.

Sumele alocate de ţări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelaşi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, şi vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa încearcă să concureze cu subvenţiile acordate în Statele Unite şi China.

Conform analiştilor Bruegel, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea preţurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la preţurile de vânzare cu amănuntul. De asemenea, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spaţiul fiscal pentru a menţine astfel de finanţări semnificative.

"În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei", a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

• BCE: "Măsurile de sprijin pot exacerba inflaţia, dacă nu reduc consumul de energie"

Măsurile de sprijin public pot exacerba inflaţia, "dacă nu sunt temporare şi nu sunt direcţionate şi adaptate" pentru reducerea consumului de energie, ceea ce va face necesar "un răspuns de politică monetară mai puternic", avertizează Banca Centrală Europeană (BCE), relatează agenţia EFE.

Economiştii BCE consideră, într-un articol publicat ieri în buletinul economic, că măsurile de sprijin public pentru a proteja economia de impactul preţurilor ridicate ale energiei trebuie să fie orientate spre a fi mai productive şi a reduce gradual ridicata datorie publică.

"Dincolo de termenul scurt, finanţele publice din zona euro pot fi afectate negativ de actualul episod de inflaţie ridicată", chiar şi fără a lua în considerare sprijinul public al guvernelor, ce reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB), în 2022 şi 2023, potrivit BCE, notează Agerpres.

Asta se datorează faptului că la originea inflaţiei este un impact extern din cauza scumpirii energiei, care generează mai puţine venituri din impozite, reduce rentabilitatea şi creşterea companiilor şi pune presiune mare asupra cheltuielilor publice.

În plus, majorarea ratei dobânzilor pentru a frâna inflaţia majorează plata dobânzilor la datoria guvernamentală.

Măsurile de sprijin public vor reduce presiunile inflaţioniste în 2022 şi 2023, dar efectul se va inversa mai târziu şi inflaţia va fi mai ridicată în 2024 şi 2025.

Însă, economiştii BCE spun că gradul în care măsurile de sprijin public va influenţa preţurile este foarte incert, din caza caracterului său fără precedent. În primă fază vor majora avansul PIB şi vor sprijini veniturile disponibile ale gospodăriilor, dar unele dintre aceste măsuri nu sunt foarte eficiente din perspectivă economică.

Economiştii BCE consideră că doar o mică parte din acest sprijin este direcţionată către gospodăriile cu cele mai mici venituri. Şi, de asemenea, avertizează că mai multe sarcini asupra finanţelor publice, dacă sprijinul se va prelungi cu măsuri mai de durată, pot crea dificultăţi ţărilor foarte îndatorate, pe măsură ce va creşte plata dobânzilor la datorie.