S&P GLOBAL PROGNOZEAZĂ Economia Rusiei va scădea cu 8,5% în 2022

• Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite se opun expulzării Rusiei din OPEC+ • Scăderi importante pentru cotaţiile ţiţeiului

Agenţia de evaluare financiară S&P Global şi-a redus recent, cu peste 11 puncte procentuale, estimările privind evoluţia economiei ruseşti în acest an, până la o contracţie de 8,5%, din cauza efectelor războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Referindu-se la perspectivele economice pentru pieţele emergente în trimestrul al doilea, S&P Global spune că scenariul său de bază este acela că "războiul va avea cel mai grav impact asupra pieţelor de materii prime, lanţurilor de aprovizionare, încrederii investitorilor şi consumatorilor în primul şi al doilea trimestru din 2022". Efectele se vor estompa, dar vor persista pentru restul anului şi dincolo, a adăugat S&P Global, conform Agerpres.

Potrivit agenţiei de evaluare, ţările din Europa emergentă sunt cele mai expuse la războiul din Ucraina, prin intermediul schimburilor comerciale, financiare şi al diminuării încrederii, în timp ce mulţi importatori de energie sunt afectaţi şi de creşterea preţurilor.

Prognozele referitoare la evoluţia PIB-ului Rusiei au fost reduse până la o contracţie de 8,5%, faţă de estimările anterioare care arătau o creştere de 2,7%.

"O combinaţie de sancţiuni financiare, comerciale şi tehnologice nu a fost impusă niciodată până acum unei economii mari şi integrate global, aşa că nu avem un precedent pentru a putea prognoza cât de mare va fi impactul", susţin analiştii S&P.

• Arabia Saudită: "Când intrăm în clădirea OPEC lăsăm politica afară"

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au apărat ieri importanţa grupului OPEC+ pentru stabilitatea pieţei energiei şi s-au opus ideii expulzării Rusiei din această alianţă, în contextul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invazia din Ucraina, considerând că "nu trebuie politizate lucrurile", relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Această poziţie a fost anunţată de miniştrii Energiei din Arabia Saudită, Abdulaziz bin Salman, şi EAU, Suhail al Mazrouei, în cadrul unui eveniment început ieri la Dubai, cei doi subliniind importanţa cooperării pentru securitate energetică între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi cei zece aliaţi externi, inclusiv Rusia, cooperare denumită OPEC+.

"În această organizaţie, unica noastră misiune este păstrarea securităţii energetice (...) Nu putem politiza lucrurile (...) Nu putem să aducem politica în organizaţie (...) Va trebui să facem o separaţie între politică şi energie", a spus al Mazrouei, adăugând: "Dacă cerem unui membru să iasă, asta ar însemna că majorăm preţurile şi contrazicem ceea ce vor consumatorii (...) Cum ni se cere să lucrăm pentru a reduce preţurile şi, în acelaşi timp, ne contrazicem şi ni se cere să-l scoatem pe unul dintre membri".

La rândul său, ministrul saudit al Energiei a subliniat că "Rusia produce în jur de 10 milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce reprezintă 10% din consumul mondial, pe lângă o cantitate importantă de gaze (...) este vorba despre o contribuţie mare". Domnia sa a adăugat: "În Arabia Saudită şi, de asemenea, în Emirate, separăm lucrurile (...) Când intrăm în clădirea OPEC lăsăm politica afară (...) Această idee a fost transferată şi la OPEC+, pentru că, în caz contrar, nu am fi putut trata cu ţări precum Iran sau altele".

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a scăzut cu 5,6% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 106,24 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie a coborât cu 5,8%, la 99,85 dolari barilul la ora locală 09.24.

• Un gazoduct între Turcia şi Israel, o posibilitate ca Europa să îşi reducă dependenţa de Rusia

O conductă de gaze între Turcia şi Israel este discutată ca fiind una dintre alternativele Europei la livrările ruseşti, însă oficialii guvernamentali şi industriali din ambele ţări avertizează că va fi nevoie de negocieri complicate pentru a se ajunge la un acord, informează Reuters, conform Agerpres.

Ideea, lansată în urmă cu câţiva ani, vizează construirea unei conducte submarine din Turcia până la Leviathan, cel mai mare zăcământ offshore de gaze al Israelului. Gazele naturale ar ajunge astfel în Turcia şi de acolo în statele din sudul Europei, interesate să îşi diversifice sursele de aprovizionare.

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a declarat săptămâna trecută că o cooperare în domeniul gazelor reprezintă "unul din cei mai importanţi paşi pe care îi putem face împreună pentru legăturile bilaterale", adăugând că este gata să îşi trimită miniştrii în Israel pentru relansarea proiectului gazoductului.

Un oficial turc a declarat pentru Reuters că discuţiile au continuat după recenta vizită a preşedintelui Israelului, Isaac Herzog, la Ankara şi este posibil ca o serie de "decizii concrete" să fie anunţate în lunile următoare cu privire la ruta propusă şi entităţile care vor participa la acest proiect.