SECRETARUL DE STAT ANDREI MAIOREANU: Ministerul Energiei vrea să actualizeze proiectul strategiei energetice până în octombrie

Ministerul Energiei a înfiinţat un grup de lucru care va actualiza, până la mijlocul lunii octombrie, proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2017 - 2030, urmând ca documentul să conţină şi o listă cu investiţiile prioritare din sector, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa şi un grup nou la Complexul Energetic Oltenia, a declarat, pentru Agerpres, Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Maioreanu a spus: "România are acum o strategie energetică aprobată în anul 2007, care cuprindea perioada 2007-2020. În anul 2016, Ministerul Energiei, condus atunci de un tehnocrat, a elaborat un proiect de strategie, având în vedere noile condiţii de dezvoltare a pieţei şi a tehnologiei, precum şi angajamentele la nivelul Uniunii Europene. Acest proiect a fost avizat pozitiv de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Energiei şi a fost înaintat Ministerului Mediului, pentru avizul de mediu".

Potrivit acestuia, ministerul şi-a propus actualizarea proiectului în concordanţă cu programul de guvernare, iar, la finele lunii iulie, ministrul de resort, Toma Petcu, a emis un ordin de constituire a unui grup de lucru în acest sens.

"Din acest grup de lucru fac parte cei trei secretari de stat din minister, precum şi reprezentanţi ai ANRE, ANRM, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, cele două complexuri energetice, Transelectrica, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, precum şi Academia Română. Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc joi, 31 august", a precizat Maioreanu, care este şi coordonatorul grupului de lucru.

Oficialul ministerial a mai arătat că obiectivul este actualizarea strategiei până la jumătatea lunii octombrie, urmând ca proiectul să fie dezbătut şi aprobat prin procedură parlamentară, după modificarea Legii energiei, care, în forma actuală, stabileşte că strategia energetică se adoptă prin hotărâre de Guvern.

"Aprobarea prin procedură parlamentară înseamnă un plus valoare. Vor fi consultate partidele politice, companiile, sindicatele, mediul academic", a arătat Maioreanu.

Potrivit acestuia, actualizarea strategiei era necesară, întrucât proiectul existent a ţinut cont cu preponderenţă de obiectivele exprimate la nivelul Uniunii Europene şi mai puţin de obiectivele sistemului energetic românesc.

Secretarul de stat a subliniat: "Proiectul existent nu reflectă o dorinţă de dezvoltare a domeniului, ci se axează mai mult pe conservarea şi restrângerea domeniului de activitate. De asemenea, nu oferă o listă de investiţii noi la nivel naţional. Proiectul prezintă inexact, incomplet şi incoerent unele situaţii actuale, precum starea rezervelor primare de energie, de exemplu cele de lignit sau huilă. Mai exact, au fost trecute situaţii fără să fi fost făcută o analiză foarte clară. Totodată, proiectul nu arată starea tehnică a sistemului de producţie şi transport al tuturor formelor de energie. Lipsesc două obiective foarte importante pe care noi le propunem: creşterea aportului energetic al României pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor primare naţionale şi asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii. În acest scop, urmează să continuăm programul de electrificare şi dezvoltarea şi rentabilizarea sistemelor de termoficare".

El a susţinut că ţara noastră poate să ducă la îndeplinire condiţiile asumate în faţa Uniunii Europene prin mixul energetic propriu.

Maioreanu a continuat: "Noul proiect de strategie se va baza pe aceste obiective: securitate energetică, îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii, protecţia mediului. Trebuie să prioritizăm ce ne propunem ca investiţii şi va exista o listă de obiective de investiţii foarte importante. Spre exemplu, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa şi grupul nou de 600 de MW de la Rovinari - cu siguranţă aceste obiective de interes naţional se vor regăsi în strategia energetică, mergând cu analiza până la identificarea clară a surselor de finanţare".

Totodată, strategia va ţine cont de programele de investiţii ale fiecărei companii în parte.

Andrei Maioreanu a mai declarat: "România este deja cunoscută şi recunoscută ca furnizor de securitate energetică în regiune. Nu facem altceva decât să ne consolidăm această poziţie. Preocuparea la nivelul Guvernului este ca această strategie să fie pusă în aplicare cât mai repede posibil".

În noiembrie 2016, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

La acel moment, ministrul tehnocat al Energiei, Victor Grigorescu, afirma: "Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu şi mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document. E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor".

Strategia Energetică a României lansată în consultare la finele anului trecut avea cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.

Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate anul trecut de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară.

Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc se ridicau la 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, potrivit aceloraşi date preliminare.