Reporter: Ce ne puteţi spune despre evoluţiile recente ale relaţiilor economice dintre România şi Africa de Sud?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Comerţul dintre cele două state a înregistrat o creştere anul trecut, însă mai sunt multe lucruri de făcut, în special pentru a creşte exporturile Africii de Sud către România.
Exporturile româneşti în Africa de Sud au ajuns, anul trecut, la 187,22 milioane de euro, înregistrând o creştere de 1,6% faţă de anul precedent, iar importurile au crescut cu 11%, de la 33,97 de milioane de euro, la 37,75 de milioane, în 2015.
Relaţiile de afaceri dintre Africa de Sud şi România au crescut dramatic în ultimii ani, în principal, dintr-un singur sens, prin investiţii sud-africane substanţiale în România, care au avut ca rezultat consolidarea relaţiilor de afaceri dintre cele două ţări. Acestea sunt o urmare a faptului că antreprenorii sud-africani aventuroşi au căutat oportunităţi de afaceri dincolo de frontierele Africii şi de destinaţiile obişnuite pentru investiţii.
În condiţiile în care România nu fusese în atenţia oamenilor de afaceri din Africa de Sud în trecut, acum a devenit mai cunoscută pentru oportunităţile pe care le oferă antreprenorilor şi pentru deschiderea cu care se pot face afaceri, după cum a declarat domnul Martin Slabbert, director general al Prime Kapital şi fost director al NEPI.
În altă ordine de idei, conducerea ROSABA (Romanian South-African Business Association) pregăteşte vizita unei delegaţii de oameni de afaceri români în Africa de Sud.
Thenjiwe Ethel Mtintso: Cooperarea dintre porturile Durban şi Constanţa reprezintă una dintre marile oportunităţi din cadrul relaţiilor economice bilaterale.
Ideea de a face conexiunea între Durban şi Constanţa datează încă din 1999. Constanţa este un punct de intrare către Europa de Est şi, mai departe, spre restul continentului, în special prin intermediul Dunării. Africa de Sud nu are o linie directă către Europa.
Dacă ar exista un acord între Constanţa şi Durban, vasele noastre ar ajunge direct în Europa, iar vasele din Constanţa ar ajunge direct în Durban - punctul de intrare în Africa de Sud şi în restul continentului.
Pentru noi, este importantă şi industria de construcţii navale. A noastră nu este foarte puternică şi am putea primi ajutor din partea celor din Constanţa, în acest sector.
De asemenea, Constanţa dispune de spaţii de depozitare în jurul portului, un alt punct nevralgic în Africa de Sud. Avem multe de câştigat dintr-un astfel de acord, dar punctul cel mai important este volumul enorm al traficului, iar mărfurile ar putea fi deplasate într-un timp mult mai scurt.
Domnul Siyabonga Gama, director al South African Transnet Group -companie de management al căilor ferate şi porturilor, aflată în proprietatea statului - a venit în România şi a susţinut o prezentare în Constanţa, pe 26 mai, cu tema "Integrarea infrastructurilor de investiţii şi modernizare. Perspective din Africa de Sud". Conferinţa s-a axat pe investiţiile în porturi şi extinderea oportunităţilor în regiunea Mării Negre.
S-a ajuns la un acord, pentru un schimb de delegaţii între porturile Durban şi Constanţa, începând cu vizita autorităţilor portuare române în Africa de Sud, ce va avea loc în luna noiembrie. Este în plan semnarea Acordului între porturile Durban şi Constanţa, până la sfârşitul anului, ceea ce va deschide, pentru Africa de Sud şi Africa în general, o poartă către România şi Europa.
Reporter: Care sunt principalele sectoare de investiţii sud-africane din România?
Thenjiwe Ethel Mtintso: În România, investitorii din Africa de Sud operează pe piaţa imobiliară, comerţul electronic, plăţi şi retail online, componente auto (baterii), mobilă, cosmetice şi industria berii, până recent, când fabrica de bere SAB Miller din România (care produce Ursus, Timişoreana, Peroni, Ciucaş) a fost preluată de o corporaţie internaţională.
SAB (South African Brewery) Miller a fost prezentă pe piaţa românească timp de 20 de ani.
Reporter: Care sunt principalele investiţii sud-africane în România? Dar cele româneşti din Africa?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Printre investiţiile sud-africane directe se numără compania sud-africană NEPI (New Europe Property Investments), privită ca cel mai activ investitor de pe piaţa imobiliară autohtonă. În prezent, ea se clasează printre primele 10 investiţii străine din România, cu proprietăţi care depăşesc 200.000 de metri pătraţi. Valoarea netă a activelor s-a apropiat de 1,5 miliarde de euro la 31 decembrie 2015, iar capitalizarea de piaţă a atins 2,62 miliarde de euro la data de 10 februarie 2015.
Domnii Martin Slabbert şi Victor Semionov, fondatorii şi foştii manageri ai fondului sud-african de investiţii NEPI, au lansat un nou proiect de investiţii pe piaţa imobiliară şi o companie în dezvoltare, Prime Kapital, care se va concentra pe proiecte imobiliare în Europa Centrală şi Estică.
Prime Kapital a strâns, deja, 260 de milioane de euro de la investitori privaţi, iar ţinta lor de investiţii, pe termen mediu, este de 500 de milioane de euro.
Alte mari companii sud-africane, care operează în România sunt:
- eMag (retailer online şi furnizor de servicii de e-payment), controlat de grupul sud-african de comerţ online şi media Naspers;
- PayU Romania, achiziţionat de Naspers,
- o companie care produce baterii auto, ROMBAT Bistriţa, care a fost preluată de grupul Metair la începutul anului 2012;
- Retailerul de mobilă Kika, preluat de grupul sud-african Steinhoff;
- Blue projects;
- Wild Olive, o companie de cosmetice.
Investiţiile româneşti în Africa de Sud sunt mai puţine. Putem menţiona Monsson Group, a companie recentă care investeşte în energie eoliană şi regenerabilă.
Reporter: Investiţiile româneşti în Africa de Sud se află la un nivel mai scăzut decât cele sud-africane în ţara noastră. Cum vă explicaţi acest fenomen?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Afaceriştii români vor să meargă către locuri uşor accesibile şi deja testate, fără riscuri prea mari, să câştige un profit cât mai repede. Acest lucru se poate face în Europa de Est şi, în general, pe continent. Oamenii de afaceri români doresc să se integreze puternic pe piaţa UE, aşadar pe această zonă se vor concentra.
Când, la nivel de mentalitate, părăsesc Uniunea Europeană, aceştia se îndreaptă către China, o zonă în creştere, către America sau către India. Când se uită dincolo de aceste destinaţii, se îndreaptă, poate, către Africa de Nord.
Spre Sudul Africii nu este o cărare bătătorită, nu sunt prea multe firme româneşti acolo care să le dea încredere în posibilităţi. De aceea, preferă terenul sigur.
Consider că este necesar ca autorităţile române să ofere stimulente, pentru a depăşi frontierele Europei, iar autorităţile din Africa de Sud să facă la fel cu oamenii de afaceri de acolo. Nu cred că, momentan, sunt suficient de "aventuroşi".
De asemenea, misiunea sud-africană din România trebuie să fie suficient de puternică pentru a dezvolta un departament comercial, astfel încât să se poată concentra pe promovarea Africii de Sud ca destinaţie de afaceri, arătând mediul pe care l-am creat, capitalul financiar, stimulentele pe care le oferim, legislaţia şi siguranţa.
Trebuie să arătăm că este sigur şi productiv să faci afaceri în Africa de Sud.
Iar atunci când un om de afaceri pune pe picioare o afacere în Africa de Sud, nu se limitează doar la Africa de Sud, ci la toată Africa, în special zona sudică.
Companiile sud-africane trebuie să ţină cont de faptul că piaţa românească a fost închisă până în 1989, aşa că firmele ar trebui să se grăbească să se instaleze aici.
Noile companii, majoritatea ale negrilor ("black business") se grăbesc şi ele să facă profit şi au în vedere pieţe care au fost deja testate. România nu a fost testată, până în 1994, şi nici acum nu este un teren testat cu adevărat, cum nu este nici Europa de Est, de altfel. Încă există acele "poveşti de groază" despre această regiune.
Guvernul sud-african a încurajat oamenii de afaceri să pornească proiecte intra-africane. Prioritatea nu este, aşadar, Europa de Est sau România. Noi, ca ambasadă, trebuie să muncim din greu, iar misiunea românească din Africa de Sud trebuie să îşi consolideze ramura comercială.
Avem nevoie de un schimb de delegaţii de afaceri între cele două ţări. Oamenii de afaceri români, care nu au călătorit niciodată în Africa de Sud, nu au idee ce oportunităţi oferim. Avem o infrastructură solidă, multe aeroporturi, iar în interiorul continentului african te poţi deplasa oriunde într-un timp foarte scurt.
Dialogul este dificil în absenţa unor astfel de delegaţii.
În Africa de Sud, în sectorul energetic, este nevoie de mult sprijin şi de deschiderea de noi companii, la fel şi în domeniul IT, în care România este puternică.
Când am vizitat Clujul, împreună cu un grup de ambasadori africani, am avut o întâlnire cu oamenii de afaceri de acolo. Nu îmi dădusem seama că acest oraş este un hub atât de important, în special în sectorul energetic. Peste 7 oameni de afaceri şi-au manifestat interesul pentru Africa de Sud, cu precădere în acest domeniu. Cineva a mai fost interesat şi de turism, dar accentul a căzut pe energie.
Reporter: Sectorul energetic este cel mai potrivit pentru a atrage investitorii români?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Pentru noi, acesta este principalul domeniu, din mai multe motive. Unul dintre acestea este că România este foarte avansată pe acest segment şi sunt multe companii interesate. Aşadar, există expertiză. Pe de altă parte, Africa de Sud nu este la fel de avansată. Din cauză că trebuie să furnizăm diferite tipuri de energie pentru diferite comunităţi, avem un deficit de energie. Nu vorbim de energie în general, ci de tipuri specifice de care avem nevoie. Pentru energie eoliană, potrivit este Northern Cape, pentru cea solară, ar fi preferată o altă provincie.
Reporter: Mai este Africa de Sud o destinaţie preferată de turiştii români?
Thenjiwe Ethel Mtintso: În martie 2016, s-au înregistrat 1.435.879 de intrări ale turiştilor în Africa de Sud. Destul de mulţi dintre aceştia sunt turişti români, care solicită vize pentru a-şi petrece sărbătorile în Africa de Sud. Numărul vizelor pentru turişti a crescut cu 433, de la 1255, în 2014, la 1688, în 2015.
Numărul de vize emise până în luna mai 2016 a fost 690.
Reporter: Cum apreciaţi relaţia cu autorităţile române?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Africa de Sud se bucură de relaţii bune cu România, iar Ambasada primeşte tot sprijinul de care are nevoie din partea autorităţilor. Chiar recent am avut o întrevedere cu doamna Daniela Gitman, Secretarul de Stat pentru Afaceri Globale, pentru a discuta, printre altele, posibilitatea semnării unui memorandum (n.r. MOU - Memorandum of Understanding, Memorandum de Înţelegere) pentru consultări între cele două state. Acest lucru era de mult aşteptat şi înseamnă schimb anual de delegaţii conduse de cei doi miniştri - sau de reprezentanţii lor - care vor vizita ţara celuilalt, pentru a discuta probleme de interes comun.
Misiunea are, de asemenea, relaţii puternice cu judeţele.
Aşteptăm cu interes întâlnirea cu noile autorităţi alese, o dată ce se vor stabili, dar nu ne aşteptăm la schimbări în relaţiile prietenoase dintre Misiunea noastră şi regiunile sau oraşele din România.
Deşi suntem o Misiune mică, primim tot respectul şi atenţia din partea autorităţilor.
Reporter: Ce activităţi a desfăşurat Ambasada pentru a promova relaţiile dintre România şi Africa de Sud?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Un acord inter-guvernamental între Africa de Sud şi România este în pregătire. Cele două părţi au căzut de acord asupra textului şi se organizează întâlnirea la care documentul va fi semnat, în viitorul apropiat
Un proiect de Memorandum de Înţelegere pe tema educaţiei este luat în considerare. Acesta a fost discutat cu Ministrul Educaţiei din Africa de Sud, în timpul vizitei fostului Ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Ne concentrăm pe relaţiile interumane, prin intermediul culturii. Ca dovadă avem activităţile de anul trecut, spectacole ale artiştilor sud-africani, Madlala şi Schoeman, iar anul acesta, ale grupului cultural Ubuhle be-Afrika. În viziunea noastră, oamenii din cele două state nu cunosc suficient despre cultura celorlalţi. Chiar dacă diplomaţia politică şi economică este crucială, relaţiile culturale şi interpersonale sunt la fel de importante, dacă dorim să construim respectul şi solidaritatea unora faţă de ceilalţi, pentru a crea o lume dreapta şi paşnică. Misiunea noastră a pus accentul pe Ubuntu, ca bază pe care să construim o lume mai bună.
De la activităţile de Ziua Naţională, de anul trecut, Ambasada Republicii Africa de Sud a organizat şi a participat la un număr impotant de evenimente:
- Ziua Africii 2015: A fost sărbătorită la Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul Ubuntu de Studii Africane, prin conferinţe, dezbateri şi prelegeri, în cooperare cu şefii de Misiune din zece ţări africane, reprezentate în România, profesori universitari şi autorităţi locale;
- Ziua Mandela 2015: A fost sărbătorită în Constanţa, în colaborare cu Universitatea "Andrei Şaguna", în Bucureşti, în cooperare cu Centrul de Plasament "The Door", oferind asistenţă copiilor defavorizaţi, în Oradea, unde am participat la dezvelirea unui bust al lui Nelson Mandela - primul din România - şi în Cluj, la inaugurarea Mandela Freedom Cube (n.r. Cubului Libertăţii Mandela), cu pereţi albi, pentru ca toată lumea să scrie mesajele şi viziunea lor despre democraţie, drepturile omului şi toate valorile reprezentate de Mandela.
- Festivalul Ambasadelor "Open your culture" din Bucureşti. Ambasada noastră a participat prin prezentarea culturii, a tradiţiilor şi artefactelor, la standul propriu.
- Săptămâna Culturii Africane UBUNTU: găzduită de Biblioteca "Ion Creangă" din Bucureşti. Am explicat publicului conceptul "Ubuntu", o filosofie sud-africană bazată pe solidaritate, omenie, ospitalitate, generozitate şi care poate fi ilustrată prin proverbul "Exist pentru că tu exişti, exişti pentru eu exist" ("I am because you are, you are because I am"). La eveniment au participat, în principal, copii, care s-au bucurat să cunoască poveştile, cântecele şi dansurile sud-africane.
-Târgul de Turism. Africa de Sud este o destinaţie turistică minunată. Ambasada noastră a încercat să o prezinte astfel, cu toate oportunităţile pe care le oferă: turism exotic şi aventuros, safari în rezervaţiile naturale şi parcuri naţionale mari, bungee jumping, scufundări, canoe, rafting, caiac, parapantă, scufundările în cuşcă pe lângă rechini, zboruri cu balonul cu aer cald etc.
- Ziua Drepturilor Omului şi Ziua Femeii, sarbatorită la Galaţi. Ambasadorul a susţinut o prezentare cu ocazia celor două evenimente: luna martie - luna drepturilor omului în Africa de Sud - şi Ziua Femeii (8 martie), sărbătorind drepturile femeilor.
- Festivalul Zilele Africii 2016: deschis la Biblioteca Naţională din Bucureşti, desfăşurat pe parcursul a patru zile. A fost o expunere variată de tradiţii africane, muzică, turism şi gastronomie. Asociaţia Ikhaya Dum şi partenerii săi au participat de asemenea la aceasta prima ediţie a Festivalului "Zilele Africii". Concertele de seară aveau loc zilnic, la ora 21:00, cu un recital special oferit de Ikhaya Band. De asemenea, în timpul festivalului au existat numeroase expoziţii. Pe lângă fotografii cu diferite zone din Africa, au fost expuse tablouri şi materiale pictate de artişti africani.
Anul acesta, Ambasada Republicii Africa de Sud a organizat un spectacol cultural susţinut de un grup de şapte tineri din Africa de Sud - Ubuhle be-Afrika ("Frumuseţea Africii") - pe 15 iunie 2016, la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, o reprezentaţie la care vor asista diplomaţi, oficiali guvernamentali şi prieteni ai Africii de Sud.
Ubuhle be Afrika aduce pe scenă diversitatea culturii, cântecelor şi dansurile indigene sud-africane, combinând stiluri variate - Zulu, Xhosa, Tswana, Sotho, Khoisan - împreună cu tobe, marimba, percuţie şi poezie, un spectacol dinamic şi plin de culoare. În perioada 2004-2015, grupul a susţinut spectacole în Suedia, Finlanda şi Elveţia, iar anul acesta se află, pentru prima dată, în România.
• În decembrie 2014, PIB-ul pe locuitor a atins 6.086 de dolari
Reporter: Ce ne puteţi spune despre indicatorii macroeconomici ai Africii de Sud din ultimii ani?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Rata anuală de creştere a Produsului Intern Brut a fost de 0,6%, în ianuarie 2016, iar valoarea acestuia a fost de 250,09 miliarde de dolari în 2014, la o populaţie de 54,96 de milioane.
În decembrie 2014, PIB-ul pe locuitor a atins 6.086 de dolari. Rata inflaţiei din Africa de Sud a ajuns la 6,2%, în aprilie 2016, iar în luna martie a aceluiaşi an, rata şomajului a crescut la 26,7%.
Investiţiile străine directe au atins 115.000 de miliarde de euro, în decembrie 2015.
Guvernul sud-african lucrează la noi măsuri pentru creşterea şi transformarea economiei, crearea de locuri de muncă şi atragerea investiţiilor. Ne păstrăm optimismul în ceea ce priveşte implementarea unor măsuri care vor diminua situaţia economică dificilă actuală. Guvernul face tot ce îi stă în putinţă pentru a atrage investitori, în vederea ameliorării condiţiilor economice, creării locurilor de muncă şi reducerea sărăciei şi inegalităţii. Cu toate acestea, succesul depinde de efortul colectiv al tuturor partenerilor.
Una dintre problemele cu care încă se confruntă Africa de Sud este rata crescută a şomajului, în special printre tineri - o rată de 26%, dintre care peste 50% au între 22 şi 40 de ani.
Motivele sunt multiple. Unul dintre acestea este că economia este atât de industrializată şi sofisticată, încât nu folosim atât de mult mecanisme de muncă intensivă, ci alte mecanisme. Tinerii noştri nu au competenţele necesare pentru a se integra într-o astfel de piaţă. Unii au educaţia necesară, dar nu şi competenţele.
În al doilea rând, oamenii de afaceri şi firmele din Africa de Sud cer experienţă la angajare. De unde ar putea face rost un tânăr, proaspăt absolvent, de experienţă, dacă nu îi permiţi să o facă?
În al treilea rând, înainte de 1994, şi chiar şi după, într-o oarecare măsură, tinerii noştri se orientau către ştiinţele socio-umane, iar pe piaţa muncii există acum cerere de ingineri, de oameni pentru industrie.
O altă problemă este că economia noastră a crescut, dar nu suficient de repede şi s-a dezvoltat către o economie care nu creează locuri de muncă. Ne confruntăm, deci, cu o "rămânere în urmă" în ceea ce priveşte angajările, încă din 1994. Şi printre cei care acum au 40-50 de ani, rata şomajului este ridicată.
Ne-am îmbunătăţit sistemul de educaţie până în punctul în care sunt mai mulţi absolvenţi africani decât în 1994, dar piaţa muncii nu este pregătită pentru a-i integra. Faţă de 1994, numărul absolvenţilor este aproape dublu, dar piaţa muncii nu s-a dublat.
Reporter: Cum îşi propune guvernul să soluţioneze problema şomajului în rândul tinerilor?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Am luat inclusiv modelul României, care a introdus stimulente. Am creat National Youth Development Agency (Agenţia Naţională de Dezvoltare pentru Tineret), care analizează ce oferă aceşti tineri - câţi dintre ei au competenţe sau nu, câţi caută un loc de muncă etc. Muncitorii care nu sunt calificaţi caută o ucenicie sau un internship, la salarii mai mici, dar obţin o calificare.
Rămâne în sarcina oamenilor de afaceri să dezvolte aceste calificări. Astfel, atunci când tinerii devin studenţi, angajatorul va educa un anumit număr dintre aceştia, care vor lucra la el după absolvire. Angajatorii trebuie încurajaţi să ofere locuri de muncă pentru cei fără experienţă, în schimbul unor avantaje - în domeniul taxelor sau diverse altele. Lăsăm, practic, angajatorii să instruiască oamenii.
Nu depinde totul de guvern, dar acesta se ocupă de partea care îi revine: sistemul de educaţie, programele de dezvoltare a competenţelor, Agenţia de Dezvoltare pentru Tineret, ministrul care se ocupă de problemele femeilor - analizează problema tinerelor fără loc de muncă. Există numeroase oportunităţi la nivel guvernamental, dar sunt iniţiative şi în sectorul privat. Există dorinţa de a beneficia de calităţile tinerilor şi de a-i instrui, pentru că am văzut că tinerii din Africa de Sud au foarte multe idei, dar nu ştiu cum să le transpună într-o afacere.
Salariul minim este între 300 şi 500 de dolari pe lună, iar salariul mediu ajunge la 1000 de dolari/lunar.
• Activitatea antreprenorială din Africa de Sud, deşi este încă scăzută, a înregistrat o creştere în ultimul deceniu
Reporter: Ce ne puteţi spune despre dezvoltarea antreprenoriatului în Africa de Sud?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Africa de Sud se află pe locul 75, la nivel global, în Indexul Prosperităţii, din anul 2015, o creştere cu şase poziţii faţă de anul precedent. Cea mai bună performanţă a ţării este la sub-indexul Antreprenoriat şi Oportunităţi, unde s-a clasat pe poziţia 35, în 2015, potrivit The Legatum Prosperity Index - South Africa.
Datele Grupului Băncii Mondiale arată că, deşi Africa de Sud este un loc mai bun pentru a pune bazele unei afaceri decât multe alte state africane, mai există loc pentru îmbunătăţiri, ca să concureze cu alte economii.
De asemenea, potrivit unui raport al Gordons Institute for Business Science (GIBS), pe tema antreprenoriatului în Africa de Sud, activitatea antreprenorială s-a îmbunătăţit, însă este, în continuare, în urma altor state ale lumii.
Activitatea antreprenorială din Africa de Sud, deşi este încă scăzută, a înregistrat o creştere în ultimul deceniu. S-a înregistrat o îmbunătăţire în domeniul antreprenoriatului feminin, în primul rând, datorită sprijinului guvernului, dar percepţia asupra oportunităţilor de a pune pe picioare o afacere, precum şi încrederea în propria capacitate de a face acest lucru rămân alarmant de scăzute în comparaţie cu alte state din Africa sub-Sahariană.
Nivelul de discontinuitate a afacerilor este încă mai mare decât cel al start-up-urilor, rezultând într-o pierdere netă de activitate a afacerilor mici. După cum se întâmplă şi în alte regiuni din Africa, multe firme invocă lipsa finanţării şi profiturile scăzute, ca principalele motive pentru încetarea activităţii.
Antreprenorul sud-african tipic este de sex masculin, cu vârsta între 25 şi 44 de ani, locuieşte în mediul urban, este implicat în sectorul de retail sau vânzări en-gros şi are o educaţie secundară sau superioară.
Rata alarmantă - şi în creştere - a şomajului din Africa de Sud a încurajat guvernul să promoveze antreprenoriatul tinerilor ca soluţie. Incluse în aceste măsuri de promovare sunt subvenţii de taxe şi alte stimulente din partea guvernului, precum şi programe de iniţiativă care să consolideze spiritul antreprenorial, care pare să lipsească tinerilor noştri.
Reporter: Care este rolul femeilor în societatea sud-africană?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Femeile sunt un sprijin principal în agricultură - activitatea economică de bază în multe state.
Majoritatea femeilor activează în întreprinderi mici şi mijlocii, un alt pilon important al economiilor africane. De asemenea, femeile există în cooperative.
S-au înregistrat evoluţii în statele mai dezvoltate, precum Africa de Sud, în urma cărora femeile activează în diferite sectoare ale economiei, precum mineritul, spre exemplu.
Există şi tendinţa de afirmare a femeilor în politică. Un exemplu relevant este Rwanda, cu cea mai mare rată de reprezentativitate a femeilor în Parlament din lume (peste 63,4% sunt femei), iar la acest capitol, Africa de Sud se clasează pe poziţia a opta, cu 42% femei-parlamentar. De asemenea, se alfă pe locul 11, cu 41,7% femei-ministru şi 47% femei ministru adjunct, dar patriarhatul persistă, în special în ţările afectate de conflicte.
Reporter: Lupta anticorupţie a căpătat o importanţă deosebită în România. Cum vedeţi o astfel de campanie?
Thenjiwe Ethel Mtintso: Personal, nu ştiu, pentru că nu cunosc dinamica reală, însă, în Africa de Sud, avem aşa numitul "public protector", o instituţie care luptă împotriva corupţiei, condusă de o femeie. Este similară cu DNA, din aproape toate punctele de vedere. Este extraordinar cât de mult seamănă cele două femei conducător ale acestor instituţii în ceea ce priveşte caracterul: puternice, independente şi fără teamă faţă de autoritatea politică. Dar amândouă pot comite erori.
Ca persoană din exterior, mai ales că provin din Africa de Sud, apreciez asemănările. Uneori, mi-aş dori ca ceea ce se întâmplă în România să se întâmple şi în Africa de Sud - există această luptă anticorupţie, însă în Africa de Sud arestările se fac încă într-un ritm lent. Sistemul este complex, la fel şi procedurile, iar aducerea unor dovezi este, de asemenea, foarte dificilă. Mai există şi piedicile puse de protecţia oferită de oficiali şi de politicieni.
Cazurile finalizate sunt mai puţine decât in Romănia, iar tendinţa este ca "omul din mijloc" să primească pedeapsa, dar politicienii să nu fie atât de mult afectaţi.