Sectorul lemnului din România, între motor al creşterii durabile şi "drumul verde al sărăciei"

La nivel european, industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri şi 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă, transmite un comunicat de presă.

Acestea sunt doar o parte dintre concluziile desprinse din lucrările Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi - ediţia 2020, o dezbatere în cadrul căreia autorităţi, instituţii şi organizaţii din domeniu au analizat provocările şi oportunităţile din perspectiva administrării sustenabile a pădurilor şi a dezvoltării industriilor bazate pe lemn.

În prima sesiunea a forumului au fost expuse şi demontate principalele neadevăruri care au deformat percepţia asupra sectorului forestier din România. În plus ne confruntăm cu situaţia în care Comisia Europeană a declanşat pentru România procedura de infringement pe domeniul pădurilor. Este un fapt că România are cea mai mare biodiversitate şi concomitent unul dintre cele mai restrictive sisteme normative din Uniunea Europeana pentru domeniul pădurilor. Şi atunci? De ce sunt blamate sectorul lemnului şi România?

Există riscul ca ţările dezvoltate economic dar cu o biodiversitate în suferinţă să împingă pe "drumul verde al sărăciei" ţările mai puţin dezvoltate economic dar cu o biodiversitate mai bogată, a subliniat dl. Daniel Paul Dima în intervenţia sa din cadrul Forumului. Este clar că mişcările ecologiste din ţările vestice au nostalgia "paradisului pierdut" pe drumul dezvoltării urmat în propriile ţări, paradis pe care îl regăsesc în România în domeniul pădurilor.

În cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenţionează să şi le asume ca răspuns la procedura de infringement. Trebuie subliniat că sunt măsuri pe care România însăşi le asumă, nu sunt impuse de Comisia Europeană.

Astfel, în cadrul forumului s-a solicitat:

• Măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piaţă a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum şi norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.

• Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000. Integrarea măsurilor de conservare în amenajamentele silvice se poate face pe baza hărţii speciilor şi habitatelor existente în planurile de management ale siturilor, dar întocmirea acestor hărţi nu trebuie transferată proprietarului de pădure. Pentru drumurile forestiere evaluarea de mediu trebuie efectuată în etapa de proiect tehnic al construirii drumurilor, nu când sunt în stadiul de necesitate de construire în amenajamentul silvic.

Problema lemnului de foc (cu multiple ramificaţii sociale, de alocare şi de resurse) a fost subiectul prezentării d-nei Prof. Laura Bouriaud de la Universitatea "Stefan cel Mare". Concluzia analizei arată că în următorii 10 ani, după investiţii de ordinul miliardelor de Euro, România ar putea reuşi să branşeze la încălzirea cu gaz doar 0,6 milioane din cele 3,5 milioane locuinţe care astăzi se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili. Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populaţie se racordează la reţeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea reţelei de gaze, programele pentru eficienţă energetică a utilizării lemnului (prin susţinerea introducerii centralelor individuale pe lemn şi a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituţii/ distribuţie locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficienţă energetică şi creşterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuinţe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea reţelei de gaze.

Dacă prin absurd România ar reuşi să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simţi în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de Euro/an şi pierderea a 60 % din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susţinută prin investiţii în energie eoliană şi solară. Uriaşele eforturi financiare ale României, prin subvenţionarea masivă a energiei solare şi eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obţinută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat.

În cea de-a doua sesiune a forumului a fost subliniată importanţa lemnului ca resursă pentru bioeconomie. Dl. Daniel Paul Dima a subliniat în alocuţiunea sa care sunt direcţiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte ţări europene:

• lemnul în construcţii - construcţii şi cartiere întregi de construcţii din lemn.

• bio-produse din lemn - de la bio-plastic şi fibre textile din lemn, la puternica industrie a celulozei şi hârtiei, a ambalajelor şi chiar a bio-produselor pentru industria alimentară şi farmaceutică.

• lemnul pentru bio-energie, soluţie de independenţă energetică pentru ţările nordice.

În completare, Dl. Prof. Marian Drăgoi a subliniat avantajele lemnului, în condiţiile aplicării unor concept moderne de evaluare de mediu pe întreg ciclul de viaţă al produselor. Lemnul se apropie de caracteristicile ideale în multe aplicaţii: este o resursă regenerabilă, este biodegradabil, uşor de utilizat în cascadă pentru deşeurile din etapa de producţie - sub formă de aşchii, rumeguş, coajă - iar la finalul ciclului de viaţă este reciclabil. Forumul a fost onorat şi de o intervenţie din partea Dl. Paul Brannen - Director de Comunicare al Confederaţiei Europene a Industriei Lemnului - CEI Bois.

Acesta a arătat că la nivel european industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri şi 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă. În planurile europene de Recuperare şi Rezilienţă, una dintre liniile de acţiune cele mai importante este "Valul de renovare - Renovation Wave", program de renovare a sectorului rezidenţial european, în cadrul căruia conform declaraţiilor preşedintelui Comisiei Europene, "lemnul deţine potenţialul unic de a transforma mediul construit din Europa".

Pornind de la potenţialul lemnului de a susţine creşterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Dl. Cătălin Tobescu din partea Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn a prezentat principalele oportunităţi de finanţare, identificate de către organizaţiile profesionale şi patronale din sector pentru Planul Naţional Strategic 2021-2027 şi pentru Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă: