Şedinţa Fed de săptămâna viitoare - decisivă pentru pieţe

Şedinţa de politică monetară a Federal Reserve (Fed) de săptămâna viitoare se conturează a fi extrem de importantă pentru semnalul pe care banca centrală americană este aşteptată să-l transmită. Mai mulţi oficiali ai Fed au indicat până acum că economia americană se va apropia în curând de momentul închiderii robinetului banilor ieftini, iar orice viitoare indicaţii sunt urmărite îndeaproape de pieţele financiare.

Aşteptările sunt ca Fed-ul să înceapă săptămâna viitoare discuţiile despre o eventuală reducere a achiziţiilor sale de active, adică a sumelor injectate în pieţe. La şedinţa din aprilie mai mulţi oficiali ai băncii centrale "au sugerat că, dacă economia continuă să facă progrese rapide către obiectivele" Fed, "ar fi adecvat, la un moment dat, în următoarele întâlniri, să începem discuţiile pentru un plan de ajustare a ritmului de achiziţii de active", după cum se arată în minuta şedinţei Fed.

Dezbaterile despre reducerea achiziţiilor Fed s-au intensificat în ultimele săptămâni în condiţiile în care inflaţia a accelerat puternic în aprilie la o rată anuală de 4,2%. Datele pe inflaţie aferente lunii mai vor fi publicate joi, iar estimările indică o creştere lunară a preţurilor de consum de 0,4% care ar împinge rata anuală la un record al ultimilor patru decenii de 4,7%. Aşteptările pot fi totuşi considerate moderate având în vedere presiunile de preţ extreme pe care le raportează firmele americane în rapoartele Institute of Supply Management (ISM) - nu doar din creşterea preţurilor la materii prime, creşteri care s-au temperat în luna mai, ci şi din creşterea masivă a costurilor de transport.

În acest context cu presiuni masive de preţ se manifestă însă o anumită reticenţă la nivelul forţei de muncă pentru revenirea în activitate, în condiţiile ajutoarelor de şomaj foarte generoase, iar Fed-ul a dat de înţeles că este dispus să tolereze o inflaţie mai ridicată pentru ceva timp până când piaţa muncii îşi va fi revenit la nivelul pre-pandemie - economia americană încă are circa 7,5 milioane de şomeri în plus comparativ cu februarie 2020, iar unul din cele două obiective ale Fed este ocuparea integrală a forţei de muncă.

John Williams, preşedintele ramurii din New York a Federal Reserve şi apropiat al lui Jerome Powell, preşedintele Fed, a afirmat joia trecută că nu crede că banca centrală ar trebui să înceapă încă să-şi tempereze achiziţiile de active. Williams a spus totuşi că este deschis unei discuţii cu privire la mişcările viitoare ale Fed.

"Pur şi simplu nu cred că este acum momentul să luăm vreo decizie. (...) Acum nu suntem aproape de punctul ce ar reprezenta un progres sustanţial", a spus Williams într-un interviu pentru Yahoo Finance. "Progres sustanţial" sunt cuvintele pe care oficialii Fed le-au adoptat pentru a justifica menţinerea politicii monetare ultra-relaxate şi pentru a identifica pe viitor momentul când economia şi piaţa muncii nu ar trebui să mai aibă nevoie de acelaşi volum de lichiditate injectată de către banca centrală, adică momentul când va începe procesul de normalizare a politicii monetare.

În prezent Fed-ul cumpără lunar titluri de stat în valoare de 80 de miliarde de dolari şi obligaţiuni ipotecare în valoare de 40 de miliarde de dolari, în acelaşi timp în care menţine dobânzile aproape de zero. Fed-ul a afirmat că nu va începe reducerea ritmului lunar de achiziţii până când economia nu va fi înregistrat un "progres substanţial" către obiectivele Fed privind ocuparea integrală a forţei de muncă şi a unei inflaţii medii, pe termen lung, de 2%.

Întrebat luna trecută când va începe Fed-ul să-şi tempereze programul de relaxare cantitativă, preşedintele Fed Jerome Powell a spus că banca centrală "nici nu se gândeşte să se gândească" la o asemenea decizie. Între timp, însă, presiunile de preţ - mare parte asociate redeschiderii economiei - din ultimele şase săptămâni au adus totodată o presiune din ce în ce mai mare pe Fed, iar pieţele pariază acum pe concretizarea în iunie a primelor semnale clare din partea Federal Reserve cu privire la debutul ciclului de întărire a politicii monetare.

Bilanţul Fed a ajuns la circa 8 trilioane de dolari pe fondul crizei Covid-19, aproape dublu faţă de nivelul de dinainte de februarie 2020. Premergător pandemiei, bilanţul Fed se află pe o tendinţă înceată de reducere. Prin achiziţiile respective Fed-ul "printează" în esenţă dolari.

De menţionat că aşteptările inflaţioniste pe termen lung - 5 ani şi 10 ani s-au "rectificat" semnificativ în lunile aprilie şi mai, rata breakeven a inflaţiei pentru 5 şi 10 ani crescând până la 2,72%, cel mai ridicat nivel din luna mai 2006, respectiv 2,56%, cel mai ridicat nivel din luna martie 2013. Rata breakeven a inflaţiei pe 5 ani era la 2,3% în luna aprilie, doar uşor mai sus faţă de media ultimului deceniu. Nivelul celor doi indicatori la începutul anului a fost de 1,98%, respectiv 2,01%.

Nivelul minim istoric al dobânzilor şi achiziţiile lunare ale Fed au produs un val imens de lichiditate în pieţele financiare, val dublat la nivelul populaţiei de impulsul masiv al politicii fiscale. Întrebarea principală ce se manifestă acum în pieţe este "când va începe Fed-ul să întărească politica monetară", iar minuta şedinţei Fed arată că entitatea bancară centrală se pregăteşte pentru un fel de întărire după perioada aceasta de politică monetară ultra-relaxată.

Şedinţa Fed din 15-16 iunie vine de asemenea după o nouă decizie de normalizare comunicată săptămâna trecută, respectiv începerea procesului de lichidare a portofoliului de obligaţiuni corporative şi ETF-uri de obligaţiuni corporative pe care Fed-ul le-a cumpărat din martie 2020 până în decembrie 2020 - active în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari.

• Piaţa americană se tranzacţionează mai degrabă lateral în lunile de vară

Atât datele privind inflaţia pe luna mai cât şi semnalele de la întâlnirea de politică monetară a Fed vor da tonul indicilor bursieri de peste Ocean şi din restul lumii în luna iunie. Sezonalitatea istorică a indicelui de referinţă din piaţa americană, S&P 500, arată o evoluţie destul de slabă în lunile de vară. Volumele scad în general începând cu luna mai, iar piaţa se tranzacţionează mai degrabă lateral cu o volatilitate în retragere (vezi grafic). Acest an este totuşi unul special, cu o redeschidere mult-aşteptată a economiei şi un efect de bază favorabil care va produce cel mai mare avans al PIB din ultimii 40 de ani în SUA, context în care piaţa americană ar putea surprinde în lipsa altor surprize din partea Fed.

Cu toate acestea, Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului AEGEA Capital ce tranzacţionează opţiuni, spune că se asteaptă ca piaţa americană sa fie "ţintuită" în lunile următoare, cu o mişcare ascendentă lentă şi redusă în dimensiune. Acesta notează faptul că piaţa a inclus deja în preţ şedinţa Fed de săptămâna viitoare şi că mare parte din participanţii la piaţă sunt deja hedge-uiţi pentru ea.

"Mergând spre un eveniment important există o «volatilitate de eveniment» (eng. event volatility - n.r.) care se include în preţ. O volatilitate implicită mai mare este inclusă în preţ pentru acest eveniment, şedinţa viitoare a Fed. Lumea vrea să fie hedge-uită pentru acel eveniment. (...) Totodată, dealerii apucă să vândă acea volatilitate la un preţ mult mai mare şi să cumpere volatilitate post-eveniment mult mai ieftin, tot ca hedge. În mod reflexiv, intrând în acest eveniment se creează un scenariu în care volatilitatea se comprimă în zilele de dinaintea evenimentului pentru că dealerii sunt long pe volatilitatea mai apropiată. Apoi, cum te apropii de eveniment, este o fereastră scurtă pentru apariţia volatilităţii. Apoi dinamica volatilităţii se schimbă în acel moment. Volatilitatea înaintea şedinţei Fed este deja supra-licitată, iar până nu se ajunge la şedinţa Fed, pentru că volatilitatea e atât de ieftină, piaţa va avea dificultate în a face mişcări - între 7 iunie şi 15 iunie. Pe deasupra, ne îndreptăm către o şedinţă Fed care se întâmplă să aibă loc în săptămâna de expirare a opţiunilor (eng. OpEX week - n.r.) şi exact în ziua de expirare a opţiunilor pe VIX (eng. vixperation - n.r.). Cele mai multe flow-uri din partea dealerilor şi market-makerilor apar pe măsură ce acele contracte încep să se degradeze şi să expire. (...) Deci avem flow-uri structurale foarte puternice în acea perioadă, iar asta înseamnă că piaţa este oarecum ţintuită", spune Karsan într-un interviu pentru site-ul themarkethurdle.com.

Acesta adaugă: "Ulterior, odată ce evenimentul va trece, toată lumea se va repoziţiona pe contractele de volatilitate mai îndelungată şi în mod ultim asta va crea o comprimare puternică a volatilităţii şi va oferi presiune (la cumpărare): mai multe flow-uri structurale, mai mult sprijin".

Karsan, al cărui fond studiază atent fluxurile de capital ale dealerilor şi market-makerilor din piaţa americană, spune totuşi că Fed-ul a transmis până acum, în mod clar, că este pe cale să înceapă să reducă din lichiditatea oferită, lucru de care piaţa este conştientă.

"Noi nu ne uităm doar la flow-urile dealerilor, trebuie să te uiţi la flow-urile din toate pieţele. Sunt o componentă foarte importantă, dar mai sunt multe alte lucruri majore, iar o reducere a sprijinului din partea Fed este o chestie extrem de importantă, este critică. Fed-ul introduce, foarte clar, un mesaj că este pe cale să încheie acest sprijin masiv pentru pieţe. Cel puţin o va face într-o manieră foarte lentă - vor reduce achiziţiile. Iar piaţa ştie asta, devine din ce în ce mai clar, dar aceste flow-uri şi structura volatilităţii oferă sprijin (pieţei pe timpul verii). În mod normal, aceşti factori ar împinge piaţa mult mai sus în timpul verii, dar avem acest eveniment masiv care stă la colt, faptul că Fed intenţionează să reducă achiziţiile. (...) Dacă piaţa va continua să crească în mod sigur vor începe să reducă achiziţiile. Asta ar trebui să pună un plafon pieţei. Deci avem o comprimare a volatilităţii: da, piaţa probabil va continua să crească puţin şi lent de la nivelul actual, dar nu într-un mod în care să ai o balanţă a ris­curilor înclinată foarte în sus", spune Karsan.