SEMNAL DE ALARMĂ Închiderea ziarelor generează comentarii anti-presă

Presa scrisă continuă să moară puţin câte puţin, finalul de an aducând o nouă închidere de ziar. Una dintre poveştile de succes ale presei sportive se încheie la începutul lunii decembrie, anunţul, unul neplăcut, fiind bine "îmbrăcat" în cuvinte mari precum "schimbarea modelului de business" sau "viitorul digital al presei". Fiecare îşi administrează afacerile după cum crede de cuviinţă, iar a "plânge la mormânt străin" este contraproductiv, dar există ceva cu adevărat îngrijorător legat de închiderea ziarelor: reacţia publicului. Cu siguranţă nimeni nu este atât de naiv încât să se iluzioneze că vor ieşi oameni în stradă pentru o publicaţie, dar nici nu te aştepţi la atâtea valuri de ură revărsate în special în mediul online. Să nu cumperi ziare e o opţiune personală, să ajungi să le urăşti e o problemă, una mare şi nu doar a presei. Chiar dacă anonimatul nu este un model pentru indivizii care pretind că au ceva de spus, lipsa unei identităţi îi face pe oameni să spună exact ce gândesc. Evident că nu ne referim aici la postacii de meserie, uşor de depistat, mulţi dintre ei fiind plătiţi de anumite structuri să arunce cu "mizerie în ventilator" tocmai pentru a înăbuşi orice încercare de dialog constructiv pe axa ziar - cititor. Reacţia oamenilor simpli este îngrijorătoare şi s-a manifestat şi după anunţul legat de "transformarea" Pro Sport. Pe mai toate site-urile şi blogurile care au publicat ştirea au apărut comentarii care salută, sub diverse forme, respectiva veste. Publicul se declară nemulţumit de politica editorială dusă de anumite ziare, se manifestă ostil faţă de excesul de tabloidizare, dar şi faţă de partizanatul politic, în acest malaxor intrând în final toată presa, puţini sunt cei care mai fac diferenţe şi sunt atenţi la nuanţe, ştampilele sunt puse la grămadă, iar concluzile sunt amare pentru media în general. Cum clientul nostru e şi stăpânul nostru, vina pare să fie direcţionată într-un singur sens şi nu e cazul să vorbim de cerere şi ofertă.

"Păi normal că vor renunţa la ediţia tipărită. Sunt tot mai mulţi care vor face asta. Pentru că n-au respect pentru ceea ce fac. Pentru meseria de jurnalist, pentru ziaristică, pentru presă, în general. Oamenii vor doar să-şi vândă articolele, nu-i interesează cum şi de ce o fac", a comentat Cosmin pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan, locul unde dezbaterea a fost foarte aprinsă. Marian are convingerea că vor mai fi şi alte publicaţii care se vor închide: "A murit pentru că şi-a meritat-o. Şi, atenţie: lista este deschisă...", iar Sweeney este deranjat de stilul senzaţionalist al presei: "Ziarul nu a murit chiar în picioare şi sper să nu rămână nici în online să vâneze click-uri. Poate îşi revizuiesc politica otevist-senzaţionalistă... publicul le-a dat un semn!". "Praf în ochi cu transformarea, mai aveau un site de sport cu titluri bombastice, a murit şi mort rămâne. Ne bucurăm acum că ziarele colorate primesc o lecţie, dar va veni şi vremea când vom regreta, dispariţia presei face parte dintr-o strategie perversă a celor care doresc ca publicul să nu mai aibă acces la nicio informaţie", a postat Crisuss 1989. Indiferent de tonul sau interesele celor care comentează, este evident că publicul este nemulţumit de direcţia în care se îndreaptă o mare parte a presei, iar cele mai grele lovituri vin din interior.