Senatul a introdus pe ordinea de zi a plenului două legi care vizează acordarea "autonomiei personale"

Pe ordinea de zi a Senatului de marţi au fost introduse două legi iniţiate de UDMR în urmă cu 16 ani, a căror dezbatere a fost amânată în mod constant din 2004, una dintre ele vizând oferirea "autonomiei personale" minorităţilor naţionale de pe teritoriul României, cealaltă fiind practic statutul "autonomiei personale" a minorităţii maghiare.

Ambele legi au fost respinse de Camera Deputaţilor în 2004 şi, tot din acel an, au rapoarte de respingere de la Comisiile de specialitate ale Senatului. Introducerea lor pentru dezbatere şi vot final în plenul Senatului a fost însă amânată constant vreme de 16 ani.

Ce prevede proiectul "Legii cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale"

Potrivit actului normativ iniţiat în iunie 2004 de parlamentarii UDMR de la acea vreme Kovacs Zoltan, Pecsi Ferenc, Szilagyi Zsolt, Toro T. Tibor şi Sogor Csaba, persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale autohtone pe teritoriul României (...) au dreptul de a înfiinţa, cu sprijinul statului:

propriile instituţii de autoguvernare ale comunităţii naţionale la nivel local (autoguvernări locale)

propria instituţie de autoguvernare a comunităţii naţionale la nivel naţional (autoguvernare naţională)

Proiectul precizează că au dreptul de a înfiinţa autoguvernări locale şi naţionale persoanele care aparţin următoarelor minorităţi naţionale: maghiară, germană, ucrainiană, sârbă, croată, slovacă, cehă, rusă, bulgară, turcă, tătară, romă, armeană, greacă şi poloneză.

De asemenea, actul normativ vizează şi înfiinţarea de unităţi administrative teritoriale cu statut special în localităţile unde procentul unei minorităţi naţionale depăşeşte 50%.

Potrivit iniţiativei, Autoguvernarea naţională:

Menţine şi asigură funcţionarea instituţiilor de învăţământ de importanţă naţională

Realizează asistenţa de specialitate a învăţământului în limba minorităţii

decide în privinţa numirii conducerii instituţiilor sprijinite sau administrate de ea

monitorizează şi supraveghează aplicarea şi respectarea normelor juridice şi a dispoziţiilor referitoare la utilizarea limbii materne

îşi aprobă propriul buget

decide în privinţa gestionării ş inventarului propriului patrimoniu, înstrăinării bunurilor din patrimoniu sau a unor părţi componente ale patrimoniului, a ipotecării sau utilizării lor în cadrul unor activităţi cu scop lucrativ

poate propune guvernului proiecte de acte normative

elaborează şi adoptă statutul privind autonomia personală a unei minorităţi naţionale

În ceea ce priveşte organele de conducere, atât autoguvernarea naţională, cât şi autoguvernările locale, sunt prevăzute să aibă câte un Consiliu ales prin vot de membrii minorităţii pentru o perioadă de patru ani, un Comitet executiv şi un preşedinte, ales de Consiliu cu votul majorităţii absolute a membrilor.

Proiectul prevede că autoguvernarea locală ar fi finanţată de către consiliul local, ar avea dreptul să avizeze procesul decizional de la nivelul localităţii şi ar putea propune proiecte de hotărâri consiliului local.

De asemenea, autoguvernarea naţională ar putea înainta propuneri legislative parlamentului, preşedintele său ar avea dreptul să participe la şedinţele de guvern şi ar avea dreptul de avizare a măsurilor luate de guvern.

Proiectul "Statutului autonomiei personale a comunităţii maghiare din România"

Aceiaşi parlamentari UDMR care au iniţiat legea autonomiei personale a minorităţilor din România au depus în aceiaşi zi, 21 iunie 2004, propunerea privind statutul autonomiei personale a maghiarilor din România.

Potrivit proiectului, membrii minorităţii maghiare din România "au dreptul la patrie natală, la asigurarea condiţiilor unei vieţi libere şi netulburate pe pământul natal, la menţinerea relaţiilor etnice şi teritoriale formate de-a lungul istoriei, la utilizarea liberă a limbii materne, la egalitate deplină şi efectivă între cetăţeni".

De asemenea, iniţiativa prevede că, în unităţile administrativ-teritoriale în care membrii minorităţii maghiare ating procentual 10% din totalul populaţiei sau sunt de cel puţin 10.000 de persoane:

Limba oficială şi cea a minorităţii maghiare sunt de acelaşi rang şi, în consecinţă, trebuie asigurată pentru toţi cetăţenii unităţii administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizării în aceleaşi condiţii a ambelor limbi atât în scris, cât şi oral;

Aleşii locali şi funcţionarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în şedinţele de consiliu

Denumirilor localităţilor, a străzilor, a pieţelor, a instituţiilor publice sunt afişate în limba maternă a minorităţii maghiare

Maghiarii de pe teritoriul României ar urma să se autoguverneze prin organe deliberative locale şi naţionale pe care şi le aleg singuri prin vot, aceleaşi care sunt prevăzute în proiectul anterior - Consiliu ales prin vot de membrii minorităţii pentru o perioadă de patru ani, un Comitet executiv şi un preşedinte, ales de Consiliu cu votul majorităţii absolute a membrilor, transmite G4media.