Sergiu Nedelea: Nuanţa vinului rosé depinde de perioada de macerare

Tendinţa europeană pe piaţa vinului este reprezentată de vinul roşu sec, către care se îndreaptă tot mai mulţi consumatori. Acest lucru se întâmplă după ce, în anii "70-"80, producătorii de vin roşu se confruntau cu o supraproducţie, la putere fiind vinul alb. Potrivit lui Sergiu Nedelea, preşedintele Federaţiei Somelierilor din Ro-mânia, la vremea respectivă, "raţiunile producerii vinurilor rosé au fost mai mult de natură economică. Timpul a făcut ca rosé-ul să fie perceput drept ceea ce este, un vin de calitate, pe care îl alegem să ne fie companion în lungile seri de vară".

Există falsa impresie că un vin rosé ar fi produsul asamblajului dintre un vin alb cu un vin roşu sau că ar fi, poate, rezultatul vreunui cupaj nereuşit. Sergiu Nedelea ne spune că adevărul este cu totul altul, vinul rosé fiind obţinut prin vinificarea în alb a strugurilor roşii, de regulă "Merlot", "Burgund", "Pinor Noir", "Cabernet Sauvignon", separat sau în diferite cupaje: "Culoarea, aromele şi gustul sunt date de contactul redus ca durată al mustului cu pieliţa boabelor de strugure roşu, limitând, astfel, transferul total de culoare, obişnuit pentru vinurile roşii. Procedeul de obţinere a vinurilor rosé de calitate este dat, practic, de macerarea boştinei (statul pe boască) într-o perioadă limitată între 12 şi 24 de ore. În momentul în care se atinge culoarea dorită a mustului, se întrerupe macerarea. Aici intervine măiestria vinificatorului în a obţine rosé-ul în nuanţe de rosé-coral, rosé-căpşună, rosé-somon, rosé-foiţă de ceapă, ultima culoare fiind considerată un standard al acestui vin. Chiar dacă pentru personalitatea unui rosé culoarea este definitorie, nu trebuie să minimalizăm gustul, care poate fi sec, demisec sau chiar demidulce. Nu trebuie, de asemenea, să uităm de aromele deosebite ale unui rosé - de la căpşuni şi trandafiri, la coacăze negre".

Vinurile rosé sunt cunoscute ca vinuri de pasaj, pe care le asociem în general antreurilor, anumitor preparate din peşte sau cărnurilor fripte pe grătar. Totuşi, de cele mai multe ori, nu le acordăm atenţia pe care o merită, consideră domnul Nedelea: "Rosé-ul este un vin complex, ce transcende simfonia gusturilor, aromelor şi culorilor, de la suavele vinuri albe la puternicele vinuri roşii. Producerea acestui vin este o provocare pentru orice vinificator, devenind o mândrie când rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor".

În ultima vreme, vinurile rosé au început să se impună şi pe piaţa noas-tră. Importurile care au făcut să apară produse etalon din pieţele consacrate au impus un standard atât consumatorilor cât şi producătorilor.

Vinurilor rosé echilibrate, cu nuanţe de fructe de pădure bine coapte, li se poate asocia o tartă cu carne de miel. Argumentul de asociere cu un preparat prin excelenţă continental este dat şi de conţinutul de alcool ridicat (13,9%), susţine Sergiu Nedelea.

Potrivit domniei sale, rosé-urile vinificate în maniera clasică franţuzească pot fi asociate somonului la grătar cu o garnitură de frigărui de fructe (ananas, mere, smochine) sau rondelelor de calamar cu sos picant şi condimente mediteraneene, unse cu ulei de măsline.

"Rosé-ul blând la înfăţişare precum căpşuna pârguită, dar aprig la tărie (13% volum alcoolic), poate sta cu cinste lângă mezeluri fine din vânat, uşor condimentate şi bine maturate sau lângă un piept de gâscă copt pe sare aşezat pe pat de legume", completează domnul Nedelea. Somelierul adaugă faptul că vinul rosé cu arome şi gust de fructe dulci sau demisec este ideal pentru o tartă de căpşuni culese din grădinile de pe malul Dunării.

"Murfatlar" şi-a propus o cifră de afaceri de 185 milioane lei

"Agricola Ştirbey" a produs primul spumant de Drăgăşani

Festivalul Internaţional al Vinului - pentru prima dată la Cluj-Napoca