Activitatea de exploatare desfăşurată de "Severnav" Drobeta Turnu Severin în primele nouă luni ale anului s-a în-cheiat cu un deficit de 5,3 miliarde de lei, în timp ce, la 30 septembrie 2003, societatea avea un profit de 15,3 miliarde de lei.
Pe total activitate, compania a raportat o pierdere de 53,8 miliarde de lei. Societatea raportase la aceeaşi dată a anului anterior o pierdere de numai 4,5 miliarde de lei. Motivul creşterii pierderilor îl consituie accentu-a-rea deficitului din activitatea financiară, cauzată de cheltuielile ridicate cu dobînzile. Pierderile din activitatea financiară au crescut de 2,6 ori pe parcursul primelor trei trimestre ale anu-lui în curs, de la 20,4 miliarde de lei, la 52,1 miliarde de lei. Rezultatul financiar a fost afectat de dobînzile financiare şi diferenţele nefavorabile de curs valutar. Pierderile înregistrate la 30 septembrie se explică atît prin starea de forţă majoră, ca urmare a nivelurilor prea cres-cute sau prea scăzute ale debitului Dunării, cît şi ca urmare a decalării încasărilor de la clienţi şi a plăţilor către furnizori.
Emilian Drăgan, directorul economic al societăţii, ne-a declarat: "Pierderea de 53,8 miliarde de lei înregistrată la 30 septembrie 2004 s-a datorat, în primul rînd, evoluţiei cursurilor de schimb euro/dolar, leu/euro şi leu/dolar din acest an. Am avut un contract de 3,4 milioane dolari, în timp ce costurile aferente realizării acestui contract au fost exprimate în lei ca echivalent al euro. Această na-vă împreună cu nava care a făcut obiectul unui alt contract trebuia să fie livrate anul trecut, dar din cauza unei situaţii de forţă majoră, ca urmare a scă-derii debitului Dunării, navele au fost livrate cu întîrziere, în prima parte a acestui an. Şi orice întîrziere aduce costuri financiare suplimentare. Un alt factor care a influenţat negativ activitatea a fost modalitatea de calcul a bonificaţiei acordate de stat la dobînda aferentă creditelor la export care ne diminuează în acest an, venitul cu circa 11 miliarde de lei. O influenţă negativă asupra activităţii a avut-o şi scumpirea preţului oţelului, în special la tablă navală, principala materie primă. Preţul mediu la tablă practicat de «Sidex» a crescut în acest an de la 313 euro/tonă în ianuarie, la 560 euro/tonă în noiembrie. Chiar dacă au cres-cut şi preţurile navelor pe piaţa internaţională, «Severnav» nu a beneficiat de pe urma acestui lucru, producţia din acest an fiind contractată din anii trecuţi."
Domnul Drăgan a continuat: "Pentru perioada următoare, Consiliul de Administraţie, conducerea executivă împreună cu salariaţii «Severnav» sînt mobilizaţi pentru realizarea obiectivului prioritar stabilit de acţionari şi anume rentabilizarea «Severnav»."
"Severnav" a obţinut în cursul primelor trei trimestre ale anului o cifră de afaceri de 776,9 miliarde de lei, de circa patru ori mai mare comparativ cu perioada similară a anului 2003. Domnul Drăgan ne-a relatat: "Recunoaşterea de către piaţa construcţiilor navale a per-formanţelor tehnice şi calitative ale produselor «Severnav» şi a seriozităţii în ceea ce priveşte respectarea termenelor de livrare de către « Severnav», s-a materializat în încheierea unor noi contracte ferme în anii 2003-2004, atît cu clienţii externi tradiţionali, cît şi cu noi parteneri externi. În prezent, avem încheiate contracte ferme cu clienţi din Olanda, Germania, Norvegia, Anglia, Croaţia, contracte ce au termene de livrare în perioada 2005-2006 şi chiar în 2007. Sigur că, în aces-te condiţii, a crescut şi va creşte şi cifra de afaceri."
Caracteristica activităţii socie-tăţii o constituie producţia cu ciclu lung de fabricaţie, ceea ce determină şi o finanţare specifică. Finanţarea societăţii se realizează din avansuri de la cli-en-ţi, din surse atrase direct (credite bancare, credite de la furnizori), din surse atrase indirect (regularizări cu bugetul de stat şi fondurile speciale) şi din surse proprii.
Terenurile aflate în patrimoniul societăţii au o valoare de 12,8 miliarde de lei. Societatea deţine titluri de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă de 323.262 de metri pătraţi, în conformitate cu certificatul de atestare a dreptului de proprietate. La 30 septembrie 2004, "Severnav" avea în patrimoniu mijloace fixe în valoare totală de 79,3 miliarde de lei. Societatea are active gajate, ipotecate sau acordate drept garanţie pentru contragarantarea materială a creditelor şi scrisorilor de garanţie bancară. Imobilizărilor în curs corporale ale companiei însumau la 30 septembrie 2004 10,5 miliarde de lei. Stocurile societăţii valorau 394 de miliarde de lei, datorită specificului activităţii, şi anume producţia cu ciclu lung de fabricaţie. Creanţele totale se ridicau la 27,5 miliarde de lei. Societatea avea la sfîrşitul lunii septembrie litigii pe rol în instanţă, aflate în diverse stadii, cu trei debitori comerciali pentu suma de un miliard de lei. Datoriile totale raportate la sfîrşitul primelor trei trimestre de activitate ajungeau la 431 miliarde de lei, din care avansurile încasate de la clienţi în valută reprezentau 195 de miliarde de lei. Principalele datorii sînt cele de natură comercială.
Emilian Drăgan a precizat: "Men-ţionăm că «Severnav» nu are îregistrate credite bancare restante sau neperformante şi că nu există datorii restante privind obligaţiile la bugetul de stat sau la bugetele locale." Domnia sa a adăugat: "Datoriile înregistrate la 30 septembrie 2004 sînt constituite din credite bancare pe termen scurt, din avansuri de la clienţi şi credite comerciale (de furnizor) care se regăsesc în producţia în curs de execuţie şi care se vor stinge la livrarea navelor."
• Societatea a fost privatizată anul acesta
Metoda de privatizare a "Severnav" a fost diminuarea participaţiilor statului prin majorarea capitalului social al companiei, prin aport de capital privat. Hotărîrea a fost luată la sfîrşitul lunii aprilie de către Colegiul de Conducere al fostei Autorităţi pentru Administrarea Participa-ţiilor Statului (APAPS) - actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Colegiul de Conducere a hotărît să privatizeze societatea prin diminuarea participaţiilor statu-lui prin majorarea capitalului societăţii cu aport de capital privat. Conducerea executivă a "Severnav" a fost mandatată de către Colegiul de Conducere al AVAS să contracteze un studiu de fezabilitate din care să rezulte necesarul de aport, în numerar şi natura la capitalul social al companiei. În afara studiului de fezabilitate, conducerea a mai efectuat şi un raport de evaluare al societăţii şi, de asemenea, un raport de reevaluare al mijloacelor fixe din patrimoniul societăţii. Pentru efectuarea acestor lucrări, societatea a selectat şi a încheiat contracte cu firme specializate.
Adunarea generală a acţionarilor societăţii a stabilit, la sfîrşitul lunii iulie, majorarea capitalului social al "Severnav" cu echivalentul în lei a 3.500.000 de euro. Acţionarii au stabilit ca majorarea să fie realizată prin aport în numerar al acţionarilor privaţi exis-tenţi în Registrul Acţionarilor la data de 26 iulie 2004, prin emisiunea unui număr de peste 2,2 milioane de acţiuni noi. Prin subscrierea de noi acţiuni în perioada 30 iulie 2004 - 26 august 2004, a fost adus aport în numerar în sumă de 143,2 miliarde de lei. Din această sumă, pentru majorarea de capital social au fost alocaţi 55,8 miliarde de lei, iar diferenţa de 87,4 miliarde de lei a fost înregistrată în fondul de rezerve al societăţii. Capitalul social al "Severnav" a fost majorat de la 69,7 miliarde de lei la 125,5 miliarde de lei, iar numărul acţiunilor a crescut de la 2,7 milioane la peste 5 milioane de acţiuni. AVAS deţine 38,86% din capital, iar companiile private "Int. Railway Service" şi "Investment Group" au cîte 32,24%, respectiv 21,41% din acţiuni. Acţiunile societăţii sînt listate pe piaţa Rasdaq, sub simbolul SEVE.
Societatea se ocupă cu pro-iectarea, construirea şi repararea navelor maritime şi fluviale, corpurilor plutitoare, echipamentelor navale, ambarcaţiunilor din aluminiu şi poliesteri armaţi cu fibre de sticlă, dezmembrărilor de nave, construcţiilor de nave, construcţiilor metalice, diverse produse pentru populaţie, inclusiv servicii şi asisten-ţă tehnică.