Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară solicită autorităţilor statului să se implice în cazul închiderii fabricii de zahăr de la Oradea, decizie care ar putea lăsa fără loc de muncă aproximativ 200 de persoane, a declarat ieri, preşedintele FNSIA, Dragoş Frumosu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit acestuia, citat de Agerpres, sindicatul solicită Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Mediului să verifice situaţia financiară şi de mediu, precum şi contractul de vânzare - cumpărare a fabricii, pentru a vedea dacă au fost respectate toate clauzele, pentru că, în cazul în care una din clauze nu a fost respectată, atunci statul poate interveni în acest contract.
Dragoş Frumosu a declarat: "Pierderea, din punctul nostru de vedere, a fost planificată, a fost o jonglerie financiară, pentru că la un moment dat domnii de la Oradea s-au scăpat şi au spus că au făcut un împrumut de 200 de milioane de euro de la firma mamă, necesar activităţii în România. Dobânzile cu care au dat înapoi aceşti bani au fost mult mai mari decât dobânzile plătite în situaţia în care ar fi făcut un împrumut bancar. Firma mamă din Germania şi-a luat banii înapoi, cu dobânzi mai mari, motiv pentru care au fost realizate aceste pierderi. Este greu să impui acţionariatului companiei să nu închidă fabrica, sunt banii lor, dar în acelaşi timp, noi cerem în mod evident instituţiilor statului să se implice. Cerem Ministerului Finanţelor, cerem Ministerului Mediului, cerem şi altor instituţii şi organisme să verifice situaţia financiară şi de mediu şi contractul de vânzare-cumpărare, astfel încât să vedem dacă toate clauzele contractuale au fost respectate. Dacă una din clauze nu a fost respectată, statul poate interveni în acest contract".
Totodată, acesta a mai spus că, în urma închiderii fabricii de zahăr de la Oradea, circa 200 de persoane îşi vor pierde locul de muncă:
"Să vorbim despre consecinţe, mai exact circa 200 de angajaţi care rămân fără locuri de muncă, majoritatea angajaţilor având o vechime de peste 15-20 de ani în cadrul fabricii. Cerem statului român o lege specială, prin care situaţii de genul acesta să fie evitate, sau angajatorul, patronul, să fie obligat să plătească nişte daune angajaţilor dacă fabrica se închide în anumite condiţii şi închiderea fabricii nu reprezintă un lucru real, deci un faliment la modul cel mai real, nu provocat".
Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că Primăria Oradea este interesată de cumpărarea terenului fabricii de zahăr.
"Sigur, Primăria încearcă să cumpere terenul, să dezvolte anumite afaceri care să aducă venituri la primărie, dar eu mă aşteptam ca primarul municipiului Oradea, mă aşteptam ca preşedintele Consiliului Judeţean, ca prefectul judeţului să se implice în apărarea locurilor de muncă ale amărâţilor, nu să meargă imediat să trateze cu nemţii cumpărarea terenului, pe care fabrica există în momentul de faţă, pentru că este cert că vor să o închidă, iar o mare parte din utilaje să le vândă", a mai spus Dragoş Frumosu.
Investitorii germani au decis să închidă fabrica de zahăr de la Oradea care producea zahărul "Diamant" pentru că nu au reuşit să o facă profitabilă, urmând să producă zahăr sub aceeaşi marcă în Polonia şi Ucraina, potrivit Digi 24.
Închiderea fabricii de zahăr de la Oradea îi va afecta nu doar pe cei 200 de angajaţi, ci şi pe cei peste 90 de fermieri din judeţele Bihor, Arad, Satu Mare şi Timiş, care aveau contracte cu firma.
La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că se află în contact cu managerul fabricii şi caută soluţii împreună cu fermierii pentru salvarea acesteia: "Din nefericire, din 33 de fabrici (de zahăr n.r.) câte am avut înainte de 1989, mai avem patru. Una este în situaţia aceasta complicată. Am vorbit zilele acestea, mă preocupă direct situaţia. Este vorba de fabrica Diamant de la Oradea. Este o fabrică într-o zonă unde se cultivă sfecla de zahăr, unde producătorii au condiţii, sunt şi pregătiţi, sunt şi dotaţi pentru a cultiva sfeclă de zahăr. Dacă se întrerupe acolo şi această activitate este o mare problemă atât pentru muncitorii de acolo, care sunt în jur de 200, dar şi cu fermierii, având în vedere perspectiva acestei culturi. Motiv pentru care am discutat ieri, am discutat şi astăzi, vreau să vedem dacă reuşim să aducem, să angrenăm, să construim un interes între fermierii respectivi, pentru că nu toţi au cuplat la această situaţie, să îi adunăm să vedem dacă găsim o soluţie, în aşa fel încât fabrica aceea să nu se desfiinţeze".