Sindicatele: statul pierde bani în continuare de pe urma jafului de la "Republica"

Patrimoniul companiei Republica a revenit statului, în luna noiembrie 2006, însă paguba statului de pe urma privatizării este una uriaşă pierzând bani în continuare.

Soluţia definitivă a instanţei pentru preluarea patrimoniului societăţii de către stat, după ce activele uzinei au fost plimbate prin mai multe companii, a survenit la mai puţin de o lună după momentul acordării des­păgubirilor de 177 milioane de euro, pentru moştenitorii familiei Malaxa. În 2003, statul încasase doar 1,9 milioane de euro de pe urma privatizării.

Sindicatele uzinei, aflată în procedură de insolvenţă, au organizat ieri o conferinţă de presă în care au acuzat modul fraudulos în care a fost concepută privatizarea pentru ca noii proprietari să poată prelua activele societăţii, evaluate la peste 100 de milioane de euro.

"La momentul privatizării, 21 de clădiri, cu o suprafaţă de 82.000 de mp şi o suprafaţă de 10 hectare de teren liber de construcţii din patrimoniul uzinei au fost lăsate în afara caietului de sarcini la momentul vânzării societăţii de către stat în anul 2003", susţin sindicaliştii, fapt ce a permis investitorilor ruşi să înstrăineze mijloacele fixe din cele 21 de clădiri, în perioada septembrie 2003 -iunie 2005.

Sindicatele afirmă că necuprinderea în caietul de sarcini a activelor respective s-a făcut de către fosta conducere a societăţii "pentru a le împărţi după privatizare".

Conform Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, prin contractul de privatizare, investitorilor ruşi li s-a interzis ca timp de cinci ani să vândă din activele care intrau în fluxul de producţie şi ajutau la realizarea obiectului de activitate. Ceea ce ar putea fi o explicaţie pentru lăsarea celor 21 de clă­diri în afara caietului de sarcini întocmit în 2003 în vederea privatizării. Altfel, activele din interiorul clădirilor respective nu ar mai fi putut fi înstrăinate conform interdicţiei din contractul de privatizare.

Sindicatele susţin că, în prezent, uzina de ţevi a fost transformată de investitorii ruşi într-o simplă agenţie imobiliară care închiriază spaţiile de pe platformă către 37 de companii private. Afacerea imobiliară are loc printr-o firmă suveică cu sediul în căminul de nefamilişti.

Mai mult, sindicaliştii susţin că, în ciuda sentinţei instanţei, statul nu şi-a recuperat în totalitate activele, iar la această oră pierde bani de pe urma staţiei de conexiune, prin care se face alimentarea cu energie electrică a platformei Republica. Cele 37 de firme care îşi des­făşoară activitatea pe platforma uzinei cumpără energia electrică prin firma suveică, iar nu direct de la Electrica Muntenia Sud. Iar banii ajung la firma privată, în loc să meargă la societatea Republica, mai susţin sindicatele, care au făcut în încheiere un apel la autorităţile publice să reprivatizeze societatea ca să fie salvată de la lichidare.