Sistemul bancar românesc se simte bine!(III)

• Interviu cu Lucian Croitoru, Consilier al Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară

Reporter: Spuneţi-mi care consideraţi că sunt principalele ameninţări şi care sunt principalele provocări pentru sis-temul bancar?

Lucian Croitoru: În primul rând vreau să încep cu un mesaj: Sistemul bancar româ-nesc se simte bine! Turbulenţele internaţionale nu l-au prea afectat. Intrând în detalii putem spune că există unele vulnerabilităţi la care sistemul bancar trebuie să se gândeas-că cu atenţie. Cea mai importantă dintre ele este că se bazează prea mult pe finanţări externe. Aceasta măreşte sensibilitatea băncilor la o schimbare în sentimentul faţă de risc al investitorilor străini, cu potenţiale efecte asupra bilanţurilor sau a cifrelor de afaceri. O a doua vine de la faptul că extinde credite cu o viteză prea mare. Ritmurile de creştere a creditului în valută a fost de aproximativ 80% în 2007 şi pare să continue în acelaşi ritm. Aceste evoluţii sunt ris-cante pentru că transformă riscul ratei de schimb în risc de credit.

Unii clienţi ajung să aibă obligaţii în valută din ce în ce mai mari, în timp ce au venituri exclusiv în lei. Orice schimbare în fluxurile de finanţări care ar reduce capitalurile care intră în ţară şi ar provoca o depreciere a monedei va crea probleme acelor companii. Pe de o parte, companiile vor avea probleme cu rambursarea datoriilor, îşi vor reduce activitatea, se va încetini nedorit de rapid creşterea economică. Pe de altă parte, aceasta va pune un stres pe sistemul financiar. De câte ori există un stres semnificativ în sistemul financiar, el este mai devreme sau mai târziu asociat cu reduceri semnificative ale creşterii economice sau chiar cu recesiunea. Acestea sunt două dintre vulnerabilităţile externe pe care sistemul bancar trebuie să le aibă în vedere. La aceastea se adaugă o a treia, legată de riscurile din sectorul imobiliar. Foarte multe dintre garanţiile pe care le au băncile sunt din piaţa imobiliară. Acestea nu sunt foarte lichide iar dacă se întâmplă un eveniment negativ pe această piaţă, valoarea garanţiilor va scădea. Acestea sunt, în ansamblu, vulnerabilităţile pe care le văd acum.

Principala provocare pentru sistemul bancar românesc este îmbunătăţirea competiţiei. Până acum a fost o competiţie frenetică pentru câştigarea cotei de piaţă. Am senzaţia că acum competiţia se mută mai mult pe inovarea de produse şi pe calitatea creditelor, ceea ce este pozitiv.

Sintagma guvernatorului BNR Mugur Isărescu "criza financiară mai mult ne-a ajutat pe noi românii decât ne-a făcut un rău", este foarte adevărată în această privinţă. Semnalele de alarmă au fost primite de băncile noastre care au văzut ce s-a întâmplat în străinătate, şi cred că au mărit prudenţa. Cred însă că este loc pentru i mai multă prudentă. O altă provocare pentru sistemul bancar este să intre în competiţie pentru reducerea costurilor. Într-un sistem bancar foarte concurenţial, cum este de exemplu cel din Statele Unite, comisioanele sunt inexistente sau foarte foarte mici. În sistemul nostru bancar este încă loc pentru competiţie din acest punct de vedere. O altă provocare pentru sistemul bancar românesc vine, în mod firesc, de la faptul că sistemul bancar va deveni debitor net al Băncii Naţionale. Acest lucru, despre care deocamdată doar se comentează, trebuie pregătit foarte bine. Creditarea se face contra unui colateral de calitate. Atunci când va fi Banca Centrală creditor net, volumul necesar de colateral va creşte. Cred că una din provocările pentru sistemul bancar românesc este generarea colateralului în volumul şi structura necesară. Băncile trebuie doar să achiziţioneze colateral în structura şi volumul adecvat condiţiilor.

Reporter: Vor fi bancile mai puţin profitabilie anul acesta?

Lucian Croitoru: Eu cred că dacă băncile vor fi mai puţin profitabile în termen de rată a profitului economic, acesta este, în general, un semn bun. Cu cât rata profitului economic este mai mică pe o piaţă, cu atât se poate înţelege mai bine că o piaţă este suficient de plină. Când o piaţă este plină, rata profitului economic tinde să fie către 0. Orice alt nou intrat va face o pierdere. Pe măsură ce rata profitului tinde să se atenueze, acesta este un semn că competiţia s-a dezvoltat suficient de mult. Este firesc ca rata profitului să nu rămână la niveluri foarte înalte. Dacă comparaţi ratele de profit de aici cu cele din America veţi găsi că cele de aici sunt, în general, mai mari. Dar chiar dacă rata profitului scade, profiturile pot fi în creştere, depinzând de scara afacerilor. Business-ul se extinde pe tot mai multe instrumente şi pe noi clienţi, care încă nu au relaţii cu băncile. Am constatat că ritmul de creştere al creditului este foarte mare pentru populaţie şi cred că această tendinţă va continua să se menţină. Mai ştiu că cele mai multe dintre creditele acordate firmelor, aproape 70%, sunt către ceea ce se numeşte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Companiile mari au o pondere mult mai mică, datorită faptului că au şi alte surse de finanţare.

Reporter: Foarte puţine dintre IMM -uri se finanţează prin credite bancare. De ce?

Lucian Croitoru: Cele mai multe IMM nu se finanţează prin credite bancare. Trebuie să existe atât cerere cât şi ofertă pentru ca adâncimea financiară să crească. Pentru o perioadă îndelungată nici IMM şi nici băncile nu au fost, cultural vorbind, pregătite pentru o creştere rapidă a creditului. Până acum 10 - 12 ani problema era în curtea băncilor, care nu erau deschise către IMM, nu erau suficient de obişnuite cu ideea de a da credit pe baza unui plan de afaceri. Acum este o problemă pe partea cererii de credite. Românii nu au avut o practică îndelungată în a se împrumuta. După ce populaţia a descoperit-o, această practică creşte. Unele IMM sund mai degrabă ezitante când este vorba de a lua un credit bancar. Cred că întreprinderile mici şi mijlocii din România se bazează foarte mult pe resursele proprii şi pe creditul comercial. Este loc foarte mult pentru creşterea ponderii creditului bancar în finanţarea IMM. Pe măsură ce vom converge în termeni reali şi nominali cu UE ponderea acestui credit de la bănci va creşte şi el.

Reporter: Se vorbeşte acum despre creşterea preţurilor produselor agricole la nivel mondial. Cum ne va ajuta acest lucru în condiţiile în care aşteptăm o recoltă destul de bogată? Cât de importantă este agricultura pentru România astăzi?

Lucian Croitoru: Agricultura este foarte importantă. Dar este destul de volatilă. În anii agricoli proşti sunt influenţe şi în creşterea economică şi în preţuri. Este un factor care provoacă multă volatilitate în ambele privinţe. Referitor la preţurile agricole, cred că trebuie menţionate două aspecte: faptul că anul agricol din 2008 va fi un an bun pentru România, care va ajuta calmarea creşterii preţurilor produselor agricole; şi faptul că există tendinţa pe planetă de creştere a preţurilor la unele produse alimentare, care cred că va dura ani de zile. Există economii cu populaţii foarte mari, cum sunt China şi India, care cresc de ani de zile la ritmuri înalte şi al căror standard de viaţă a crescut foarte mult. Ele au început să consume foarte mult petrol şi cupru, dar şi cantităţi importante de alimente. Aceste evoluţii, precum şi realocarea unor terenuri pentru producerea de combustibil va menţine tendinţa de creştere pe plan mondial la preţurile alimentelor. Chiar dacă se iau măsuri care ar putea reduce diferenţa dintre cererea şi oferta mondială pentru unele produse alimentare, efectele acestora nu vor apărea imediat.

Ponderea alimentelor importate este mare în România şi datorită acestui lucru este imposibil ca tendinţa de pe plan mondial să nu ne afecteze prin importuri.