Specie enigmatică de hominizi, descoperită în Siberia

Trecutul omenirii se rescrie constant. O echipă de cercetători a reuşit, cu ajutorul unor tehnici complexe pentru determinarea vârstei fragmentelor de oase, dentiţie şi artefacte descoperite într-o peşteră siberiană, să ofere noi indicii despre o specie enigmatică de hominizi, posibil mai avansată decât se credea anterior. Cercetările publicate în revista Nature scot la lumină informaţii despre "denisovan", o specie de hominizi cunoscută doar din rămăşiţele descoperite în peştera Denisova din Munţii Altai, Rusia, informează Agerpres. Deşi oamenii de ştiinţă deţin încă puţine informaţii, acest strămoş al omului şi-a pus amprenta genetică asupra speciei noastre, Homo sapiens, în special la populaţia indigenă din Papua Noua Guinee şi Australia, care a păstrat o mică, dar semnificativă urmă de ADN denisovan, dovada încrucişării dintre specii în trecutul îndepărtat. Fosile şi urme de ADN demonstrează că denisovanii au trăit în peştera din Munţii Altai cu cel puţin 200.000 până la 50.000 de ani în urmă, iar Omul de Neandertal, o specie înrudită de hominid, a fost prezent acolo cu 200.000 până la 80.000 de ani în urmă, concluzionează noul studiu. Uneltele din piatră indică faptul că una sau ambele specii ar fi putut trăi în peşteră începând cu 300.000 de ani în urmă. Anul trecut, cercetătorii au descris un fragment de os găsit în Peştera Denisova aparţinând unei fete a cărei mamă era o neandertaliană, iar tatăl un denisovan, dovadă a încrucişării acestor specii. Fata, botezată "Denny", a trăit cu circa 100.000 de ani în urmă, demonstrează noul studiu.

Mai multe pandantive fabricate din dinţi şi vârfuri de oase de animale găsite în peşteră au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 43.000 şi 49.000 de ani. Este posibil că artefactele să fi fost fabricate de denisovani, ceea ce ar putea sugera că aceşti hominizi aveau un anumit grad de compexitate intelectuală. Descoperirea unor noi fosile ar fi binevenită, întrucât nu ştim nimic despre aspectul fizic al denisovanilor, în afara faptului că aveau degete groase", a spus Zenobia Jacobs, specialistă în geocronologie de la Universitatea Wollongong din Australia.

Dovezile existenţei denisovanilor sunt puţine şi includ trei dinţi şi un os al degetului.