Spirits România propune Guvernului noi măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare

Combaterea pieţei negre şi o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale pentru toţi producătorii de băuturi alcoolice sunt soluţiile propuse de principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România, reuniţi în asociaţia patronală Spirits România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, Spirits a venit deja în întâmpinarea nevoii de finanţare a guvernului, propunând o creştere de 5% a accizei pentru băuturile spirtoase, cu începere de la 1 octombrie 2023, şi menţinerea acestui nivel până la 31 martie 2025 inclusiv, dar atrage atenţia că există multe alte măsuri care pot atrage venituri suplimentare la buget fară distorsionarea pieţei.

"În primul rând, este nevoie de combaterea pieţei negre, care reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii mediului de afaceri dar, în acelaşi timp, este şi un factor de limitare majoră a veniturilor bugetare" a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România. Asociaţia estimează că există peste 4,000 de instalaţii de distilare neînregistrate la nivelul întregii ţări, care produc distilate din fructe. În plus, alcoolul sanitar este vândut fără restricţii în unităţile comerciale şi este filtrat şi decolorat pentru producerea de băuturi spirtoase pe piaţă neagră, băuturi care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

"Este nevoie de întărirea controalelor departamentelor Anti-Fraudă pentru taxarea instalaţiilor ilegale, dar şi de interdicţia vânzării de alcool sanitar în afara unităţilor farmaceutice," spune Rădulescu.

Asociaţia Spirits solicită şi aplicarea unui regim fiscal echitabil pentru toate băuturile care conţin alcool, în condiţiile în care băuturi precum vinurile liniştite sunt total scutite de accize. În cazul vinului, aplicarea unei accize cât de mici ar genera venituri semnificative la bugetul de stat, în condiţiile în care piaţă estimată a vinului în România (conform IWSR ) este de circa 450 mil. litri/an. De altfel, România este una din puţinele ţări care nu accizează vinurile liniştite, în alte ţări ale Uniunii Europene precum Belgia, Franţa, Danemarca, Irlanda, Estonia, Finlanda, Olanda, Polonia şi Suedia acestea fiind accizate.

"Dacă dorim o reformă radicală a sistemului fiscal, toate băuturile alcoolice de pe piaţă ar trebui accizate şi nu numai o parte mică din aceastea. Avem nevoie de o competiţie corectă în piaţă. Nivelul actual al accizei a depăşit deja gradul de suportabilitate şi acest nivel trebuie să fie armonizat cu puterea de cumpărare a consumatorilor din România" a adăugat Rădulescu.

Conform datelor Ministerului de Finanţe, majorările accizei din 2022 au avut ca efect scăderea volumelor de băuturi spirtoase vândute pe piaţa locală în prima jumătate a anului 2023. Prin urmare, s-a înregistrat deja o scădere cu 2,6% a încasărilor la bugetul de stat din acciza la alcool etilic în primele şase luni ale anului curent (369.68 milioane lei), faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (379.46 milioane lei), în pofida unei creşteri agregate a nivelului accizei de 11% în 2022, se mai arată în comunicat.