Sportivii noştri s-au acoperit de glorie la Olimpiada de la Paris

Mijlocul verii calendaristice a constituit o adevărată provocare pentru sistemul energetic naţional, prin prisma creşterii consumului de electricitate din cauza unei perioade prelungite de zece zile caniculare consecutive, când au fost înregistrate temperaturi de peste 40 de grade la umbră în majoritatea judeţelor ţării. Codurile roşii de caniculă s-au succedat zile la rând, determinându-i pe cetăţeni să apeleze la aparatele de aer condiţionat atât în timpul zilei, cât şi în cursul nopţilor tropicale, fapt care a dus la intervenirea mai multor întreruperi de curent electric (pene de curent), în foarte multe localităţi din ţară. Pentru a ţine situaţia sub control, premierul Marcel Ciolacu a convocat un Comandament pentru Energie în care a fost stabilit un set de măsuri printre care şi redeschiderea temporară a unor grupuri de producere a energiei electrice în bandă pe bază de cărbune, pentru a suplini diferenţa necesară pentru acoperirea consumului pe timpul verii, în perioadele caniculare.

În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică, Guvernul a continuat să mărească cheltuielile bugetare, prin finanţarea unor noi investiţii şi scheme de sprijin, prin creşterea numărului funcţionarilor publici, dar şi prin majorarea bugetelor unor ministere, acţiuni ce vor avea efecte negative asupra deficitului bugetar, care, la finalul primului semestru, a atins deja 3,6% din Produsul Intern Brut. Deşi ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a anunţat că ANAF a depăşit nivelul de încasări stabilit pentru luna iulie, veniturile bugetare s-au situat mult sub nivelul cheltuielilor, ceea ce a determinat ministerul de resort să emită noi emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni Fidelis şi Tezaur şi să se împrumute din pieţele financiare pentru a obţine sumele necesare acoperirii tuturor cheltuielilor. În urma acestui efort, la finalul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a contabilizat atragerea a 6,58 miliarde lei, bani destinaţi refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Dar cheltuielile bugetare vor fi greu de ţinut sub control până la finalul acestui an, mai ales în condiţiile desfăşurării alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, pentru care Guvernul a stabilit la începutul lunii trecute datele de desfăşurare a scrutinelor. Astfel, în 24 noiembrie va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 1 decembrie - de Ziua Naţională - se vor desfăşura alegerile parlamentare, iar în 8 decembrie ar urma să aibă loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în cazul în care niciun candidat nu obţine în primul tur 50% plus unu din totalitatea voturilor liber şi valabil exprimate.

În aceste condiţii, premierul Marcel Ciolacu a decis să îl însărcineze pe Ministerul Finanţelor să discute cu toţi partenerii sociali şi să pună la punct un plan multianual privind reîncadrarea ţării noastre în ţinta de deficit bugetar de 3% la nivel european, plan care ar urma să se întindă pe următorii şapte ani, dar care ar trebui aprobat în această toamnă de noua componenţă a Comisiei Europene. Mai mult, pentru a asigura condiţiile necesare reducerii gapului de venituri la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de modificare a Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, pe care le-a pus în dezbatere publică până la începutul lunii septembrie, perioadă în care viitorul act normativ va fi dezbătut cu toţi partenerii sociali.

O veste bună a venit dinspre Banca Naţională a României, care, în condiţiile diminuării inflaţiei, a decis reducerea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. A fost prima reducere aprobată de Consiliul de Administraţie a BNR, din ianuarie 2023 încoace, perioadă în care banca centrală a menţinut aceeaşi rată a dobânzii de politică monetară, de 7%.

Luna trecută s-a încheiat foarte bine pentru suflarea sportivă a ţării noastre, odată cu demararea Jocurilor Olimpice de la Paris. În 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, David Popovici a devenit campion olimpic la 200 metri liber, pentru ca numai două zile mai târziu să obţină şi medalia de bronz la proba de 100 metri liber. El a fost urmat a doua zi, 1 august, de canotorii români Florin Enache şi Andrei Cornea, care au devenit campioni olimpici la dublu vâsle, în timp ce Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş au câştigat în aceeaşi zi medaliile olimpice de argint la dublu vâsle.

În prima săptămână din luna august, la Jocurile Olimpice de la Paris, la canotaj echipajul feminin de 8+1 (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu) a obţinut medalia de aur, Ioana Vrînceanu ţi Roxana Anghel au luat argint la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc au devenit vicecampioane olimpice la la dublu vâsle feminin, iar halterofila Mihaela Cambei a luat argint la categoria 49 kilograme.

• Capacităţile de producere a energiei în bandă, vitale pentru sistemul energetic naţional

Deşi premierul Marcel Ciolacu se declara mulţumit în 9 iulie, cu prilejul inaugurării de către Hidroelectrica a noii investiţii de la barajul Vidraru, prilej cu care şeful Guvernului preciza că a sprijinit financiar în ultimii ani mai multe proiecte majore în energia verde, se pare că noile capacităţi de producţie din domeniile eolian şi fotovoltaic nu au furnizat energia suficientă pentru consumul clienţilor casnici şi industriali din perioada caniculară. În realitate, energia eoliană şi solară a fost vândută la preţuri foarte mici în cursul zilei, din cauza lipsei capacităţilor de stocare, iar seara, când consumul a crescut în toată ţara din cauza nopţilor tropicale înregistrate în cursul lunii iulie, România a fost nevoie să importe energie la preţuri foarte mari, care au atins pe alocuri chiar 900 euro pe Megawatt, în unele intervale orare acest preţ depăşind limita de 1000 euro, în zilele caniculare de la jumătatea lunii trecute.

Penuria de energie electrică a dus şi la înregistrarea a sute de pene de curent în majoritatea localităţilor din ţară, din cauza suprasolicitării reţelelor de transport şi distribuţie. Pentru ca populaţia să nu fie afectată de o creştere a valorii facturilor şi pentru ca întreruperile intempestive de energie electrică să fie tot mai reduse, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, le-a cerut cetăţenilor să nu mai folosească seara maşina de spălat şi să seteze aerul condiţionat la temperaturi de 24-26 de grade Celsius.

În aceste condiţii, în 19 iulie a avut loc şedinţa Comandamentului pentru Energie convocat de premierul Marcel Ciolacu, la care au participat, pe lângă ministrul Sebastian Burduja, reprezentanţii ANRE, Consiliului Concurenţei, companiilor de stat din domeniul energetic, OPCOM, şi reprezentanţii principalelor structuri patronale din energie - HENRO, ACUE şi AFEER.

În urma reuniunii Comandamentului pentru Energie, s-a stabilit creşterea producţiei de energie în bandă, indiferent de sursă, identificarea unui format standard de transmitere/comunicare a datelor de măsură a energiei electrice între distribuitori şi furnizori pentru a avea o imagine cât mai clară a necesarului de consum şi producţie şi pentru a reduce dezechilibrele, analizarea de către ANRE a mecanismului de formare a preţului în sensul protejării consumatorului final de fluctuaţiile din piaţă şi accelerarea investiţiilor în toate segmentele din domeniul energiei.

Cu două zile înainte de reuniunea Comandamentului pentru Energie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023. Preşedintele s-a declarat nemulţumit de faptul că parlamentarii au decis ca viitoarele proiecte energetice ale prosumatorilor să fie finanţate numai dacă prevăd şi o capacitate aferentă de stocare a energiei produsă în exces şi de stabilirea prin legea respectivă a termenului limită de 31 decembrie 2027 în care toţi prosumatorii să aibă capacităţi de stocare. Klaus Iohannis a considerat că această condiţie va împiedica atingerea ţintelor asumate de ţara noastră în tranziţia energetică prin îngreunarea accesului cetăţenilor la calitatea de prosumator.

Tot în domeniul energiei, în 25 iulie Guvernul a aprobat şi înaintat Parlamentului un proiect de lege ce are ca scop modernizarea sistemului de încălzire centralizată, propunând noi soluţii juridice pentru stimularea operatorilor economici în vederea prestării serviciului public de alimentare cu energie termică, la noi standarde de calitate şi eficienţă. Soluţiile juridice au impact asupra continuării activităţii ELCEN ca serviciu public de alimentare cu energie termică în Bucureşti, după fuziunea cu Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti. Proiectul mai prevede că se poate atribui direct contractul de delegare a gestiunii serviciului termic, inclusiv atunci când operatorul are capital social integral/ majoritar deţinut de unităţile administrativ-teritoriale şi/sau statul român. Pentru a evita riscul efectuării activităţii de alimentare cu energie termică în pierdere, prin proiect se instituie obligativitatea ANRE de a emite avizul privind ajustarea preţurilor şi tarifelor şi posibilitatea recuperării, într-o perioadă de 12 luni, a eventualelor pierderi financiare generate de modificarea preţului/tarifului, înregistrate de operator în intervalul dintre data aprobării preţului de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale şi data primei livrări realizată la noile preţuri.

• Noi cheltuieli bugetare

În ciuda deficitului de 3,6% din PIB înregistrat la finalul primului semestru, Guvernul a continuat, în luna iulie, să crească anvelopa cheltuielilor bugetare, prin aprobarea de noi investiţii şi prin finanţarea unor noi scheme de sprijin. Pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii medicale, Executivul a aprobat un program de 13,25 miliarde lei ce va fi finanţate din fonduri naţionale, din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027, din alte fonduri externe atrase, dar şi din PNRR, iar pentru continuitatea relaţiei contractuale între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii medicale până la finalul anului curent a aprobat un credit de angajament de peste 3 miliarde lei.

Cabinetul Ciolacu a mai aprobat alocarea de 300 milioane din creditele bugetare pentru plata luna trecută a compensării creşterii accizei la motorină, pentru acordarea unor ajutoare de stat pentru stimularea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă şi ajutoare de stat care stimulează investiţii cu impact major în economie, precum şi pentru schema de ajutor de stat IMM INVEST Plus şi componentele sale.

Din Fondul de rezervă bugetară a fost suplimentat şi bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu suma 646 milioane lei, pentru asigurarea necesarului de finanţare, în luna august, a sprijinului material pe care persoanele defavorizate îl pot utiliza pentru achiziţia de alimente şi mese calde, sprijin de care beneficiază 2,58 milioane persoane, ajutor ce are o valoare nominală de 250 lei şi care se acordă o dată la două luni.

• Decizie pozitivă din partea BNR

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din 5 iulie 2024, a decis scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024, scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8 la sută pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6 la sută pe an. Decizia conducerii BNR a însemnat prima reducere a ratei dobânzii de politică monetară în ultimul an şi şapte luni, perioadă în care rata respectivă a fost menţinută la 7%.

În motivarea deciziei lor, membrii Consiliului de Administraţie a băncii centrale au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor. Ei au menţionat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

BNR a precizat că activitatea economică a continuat să crească, chiar dacă majorarea a fost minimă, că producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

Pentru reducerea decisă, membrii CA au luat în considerare şi estimarea băncii centrale potrivit căreia rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

În ceea ce priveşte incertitudinile şi riscurile crescute e decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, BNR atrage atenţia asupra deficitului excesiv pe primul semestru, deficit ce ar urma să atragă noi condiţionalităţi pentru autorităţile de la Bucureşti din partea Comisiei Europene.

• Deficitul bugetar dă probleme Guvernului

În ceea ce priveşte deficitul bugetar excesiv identificat ca risc crescut de banca centrală, potrivit execuţiei bugetare pe primul semestru publicată de Ministerul de Finanţe, la finalul lunii iulie deficitul a depăşit 12,8 miliarde euro (63,66 miliarde lei), cu 5 miliarde euro mai mult decât în primele şase luni ale anului 2023. Practic, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii iunie la 3,6% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai avansat declin din ultimii 10 ani, cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei). În consecinţă, datoria publică raportată de Ministerul Finanţelor s-a situat şi ea la un record istoric. La finalul lunii aprilie (pentru care există date disponibile), datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, adică 171,59 miliarde euro), şi a înregistrat o creştere de 354,24 miliarde lei (71 miliarde euro), faţă de finalul anului pandemic 2020. În termeni nominali, deficitul pe primul semestru din 2024, de 63,66 miliarde lei a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice.

Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%), este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor. Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanţelor, cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).

Raportat la cheltuielile generale de funcţionare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat. Dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezintă mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) şi mult mai mult decât încasările însumate din alte trei capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei.