STIL DE VIAŢĂ CUMPĂTAT Tot mai multe legi anti-risipă

Un stil de viaţă cumpătat poate contribui la protejarea mediului. Oamenii sunt încurajaţi să spună nu risipei de orice fel, nu doar cea alimentară, pentru a proteja resursele planetei, dar şi propriile venituri.

Guvernul Franţei a adoptat legea anti-risipă, prin care, începând din 2021, este interzisă distrugerea produselor nealimentare noi nevândute, aceas­ta fiind o premieră la nivel mondial. Magazinele, întreprinderile şi depozitele nu vor mai avea voie să distrugă haine, încălţăminte, jucării, electrocasnice, produse cosmetice sau alte mărfuri rămase pe stoc, informează Radio România. Cifrele arată că bunuri nealimentare în valoare de peste 650 de milioane de euro, rămase nevândute, sunt distruse în fiecare an în Franţa. Prin adoptarea acestei legi, tot ce va rămâne nevândut va fi donat, dezmembrat în piese ce pot fi folosite pentru fabricarea altor obiecte, transformat în materie primă sau reciclat. Agenţii economici pot alege în ce fel vor proceda cu marfa nevândută, legea nu îi va obliga să îşi doneze produsele.

În ceea ce priveşte alimentele există o campanie mai largă desfăşurată la nivel european. Jumătate dintre consumatorii din ţara noastră risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/ fructe, ouă, brânzeturi /lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Aproximativ 60% dintre consumatorii din ţara noastră cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei, iar pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2 - 3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa - 14%, Elveţia - 10%). În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse).

În urmă cu un an preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Actul normativ vizează stabilirea unor măsuri referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de expirarea datei limită de consum, stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor. El creează totodată un cadru normativ pentru definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr.178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare. Conform legii se introduc măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare; măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, conform legislaţiei în vigoare; măsuri privind transferul alimentelor prin donare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, către operatorii receptori, care desfăşoară activităţi înregis­trate/autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu asumarea responsabilităţii privind îndeplinirea prevederilor legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor.

Produsele pot face obiectul transferului oricând în ultimele 10 zile de valabilitate până la atingerea datei durabilităţii minimale. Direcţionarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, provenite din donaţii, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alţi operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.