Strategia Forestieră n-a încăput în programul lui Cioloş

Dezbaterile pe marginea Strategiei Forestiere Naţionale (SFN) şi a normelor de aplicare a noului Cod Silvic au luat o pauză după demisia guvernului Ponta, organizaţiile non-guvernamentale specializate în acest domeniu reclamând că nu mai au cu cine să discute până la învestirea noului Executiv, sub coordonarea lui Dacian Cioloş.

Discuţiile dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi ONG-uri, deşi începute de mai bine de trei-patru luni, nu au ajuns până acum la un numitor comun privind redactarea unei strategii naţionale în scopul protejării fondului forestier sau asupra legislaţiei subsecvente Codului Silvic.

Eco-Civica, organizaţie implicată direct în dezbaterile dintre MMAP şi societatea civilă, susţine că, deocamdată, discuţiile stagnează pentru că "nu mai avem cu cine să vorbim", după cum ne-a spus vicepreşedintele organizaţiei, Dan Trifu.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat ieri programul de guvernare pentru cabinetul său, în doar 13 pagini, planul conţinând şi măsuri privind protecţia mediului de la noi. Domnul Cioloş vrea adoptarea unui cod privind mediul înconjurător, care să reunească şi să simplifice legislaţia privind protecţia mediului. Rămâne de văzut dacă acest cod va veni să înlocuiască actul normativ promulgat în acest an de preşedintele Klaus Iohannis sau dacă premierul desemnat vrea doar să lămurească şi să elaboreze normele de aplicare ale Codului Silvic. Cu toate acestea, Dacian Cioloş nu a menţionat nimic despre elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale, despre care mulţi specialişti consideră că poate fi o soluţie viabilă la problema tăierilor ilegale de păduri din ţara noastră.

Programul de guvernare prezentat ieri mai prevede şi conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al ţării prin utilizarea raţională a resurselor naturale, consultarea cu societatea civilă şi dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protecţia mediului.

Strategia Forestieră şi normele de aplicare a noului Cod Silvic au devenit unele dintre cele mai importante subiecte de pe agenda dezbaterilor dintre societatea civilă şi autorităţile de la noi, în special după promulgarea actului legislativ de către preşedintele Klaus Iohannis. Unele ONG-uri au acuzat în repetate rânduri că Ministerul Mediului le ocoleşte la dezbateri şi că autorităţile doresc să le scoată definitiv din circuitul administrării ariilor protejate. Amintim că SFN a fost lansată în dezbatere internă în cadrul Ministerului Mediului, în urmă cu trei ani.

Dan Trifu ne-a explicat că documentul trebuie să fie elaborat pentru o perioadă de minimum 20 de ani şi să fie bazat pe realitatea "din teren". Totodată, domnia sa apreciază că o bună parte din finanţarea strategiei ar putea să fie asigurată din fonduri europene, "Uniunea Europeană fiind foarte deschisă pe aceste teme".

MMAP a organizat recent o întâlnire la sediul său între o delegaţie condusă de ministrul Graţiela Gavrilescu şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României , în cadrul căreia s-au stabilit o serie de măsuri favorabile pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, precum şi pentru simplificarea procedurilor administrative. Totodată, reprezentanţii Coaliţiei şi delegaţia MMAP au stabilit atunci înfiinţarea a patru grupuri de lucru, alcătuite doar din membrii CDR şi oficiali ai ministerului, unul dintre ele vizând şi protejarea fondului forestier. De asemenea, ONG-urile specializate în problema pădurilor au avut mai multe întâlniri cu şefii Poliţiei Române şi cu cei ai Jandarmeriei, problemele silvice fiind printre temele de discuţie. Potrivit acestora, stoparea tăierilor ilegale de păduri a fost unul dintre subiectele principale, în cadrul întâlnirilor fiind abordată şi posibilitatea ca Poliţia şi Jandarmeria să verifice fiecare camion care transportă lemne tăiate.